Diplomat român: Din propria experiență, MAE face presiuni asupra ambasadorilor să reducă numărul propus de secții de votare

Diplomatul MAE Vasile Popovici, fost ambasador al României în Portugalia (2006-2011) și Maroc (2011-2016), a explicat, duminică seara, pentru HotNews.ro, procedura prin care Ministerul Afacerilor Externe stabilește numărul secțiilor de votare pentru românii din diaspora.

El a arătat că, din propria sa experiență de ambasador, șefii de misiuni diplomatice trimit, cu 2-3 luni înainte de votare, infograme prin care propun secretarului general al MAE un anumit număr de secții de vot, în funcție de numărul românilor din țara respectivă, dar decizia se ia în final de către conducerea minsterului.

În acest moment, secretar general al MAE este Laura Chiorean, fosta președintă a Organizației de femei a PSD Cluj. Ministrul Teodor Meleșcanu e din ALDE, în timp ce ministrul delegat pentru Afaceri Europene este George Ciamba, susținut de PSD.

Diplomatul Vasile Popovici a descris procesul de stabilire a numărului de secții de vot astfel:

„Secretarul general al ministerului cere, cu 2-3 luni înaintea votului, ambasadelor să dea numărul de secții de votare din țara în care este fiecare ambasador. Ambasadele trimit numărul de secții necesare.
Din propria experiență, după aceasta, Ministerul de Externe face presiuni pentru reducerea numărului de secții, pentru că nu le convine să aibă secții multe. Acest proces se face scris sau telefonic, uneori, deci ambasadorii nu au întotdeauna dovezile.
Apoi ambasadorii trimit al doilea rând de infograme în centrala MAE, care răspund la solicitarea ministerului.
Toată conducerea ministerului – Meleșcanu, Ciamba, toți secretarii de stat plus secretara generală, care conduce tot ce este logistică în minister – toți sunt responsabili. Potrivit legii și potrivit modului de organizare a MAE aceste hotărâri au fost propuse de secretarul general al MAE și validate în ședința de conducere a ministerului. Sunt sigur că ei au ascultat la ceea ce le-au cerut Dragnea și Tăriceanu”.

În schimb, duminică, Ministerul Afacerilor Externe a încercat să se scuze, arătând că nu avea cum să aibă o evidențiere clară a numărului de români din diferite țări, pentru că aceștia nu pot fi sancționați dacă nu înștiințează misiunile diplomatice ale României când se stabilesc în străinătate.

„Cu privire la numărul mare de alegători, menţionăm că legislaţia naţională privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, dar şi reglementările europene nu permit o evidenţiere exactă a numărului de cetăţeni români aflaţi în străinătate. Astfel, deşi, potrivit Legii nr. 248/2005 art. 5, lit. (d) privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cetăţenii români care îşi stabilesc domiciliul sau reşedinţa în străinătate au obligaţia de a informa cea mai apropiată misiune diplomatică sau oficiu consular al României, actul normativ invocat nu prevede sancţiuni pentru nerespectarea acestei obligaţii” – a spus MAE, într-un comunicat oficial.

Diplomatul Vasile Popovici afirmă, însă, că MAE are, în mod normal, estimări destul de exacte ale numărului de români din diferite țări.

„Se știe foarte clar câți români sunt într-o anumită țară, și nu numai cu ocazia alegerilor, se fac multe rapoarte MAE de-a lungul anului. Aceste rapoarte sunt recurente, diplomații le transmit din două în două luni la MAE. A mai crescut, au mai scăzut, sunt 1 milion, sunt mai puțini…”, a spus Popovici.

El a mai explicat că nu contează dacă românii se duc într-o anumită țară la lucru și au sau nu reședință oficială acolo.

„Noi nu avem situația românilor regularizați într-o țară, ci situația efectivă, pe bază de estimări care sunt foarte aproape de realitate. Nouă nu ne transmit neapărat ministerele de interne din Spania sau Italia sau Franța numărul exact de români de acolo. Pentru că o parte din ei au obținut cetățenia locală, alții sunt între a depune cererea și a fi naturalizați, alții sunt rezidenți, alții nu au depus documente pentru că nu sunt interesați de asta, dar ei se află la lucru. O ambasadă știe că într-o țară sunt, de exemplu, cam 1 milion de români, cu o marjă de eroare de aproximativ 50.000. Noi trebuie să cerem secții de votare pentru toți românii din țara respectivă, indiferent dacă au sau nu reședință”, a arătat fostul ambasador.

Diplomat de carieră, Vasile Popovici a câștigat un concurs organizat în MAE pentru postul de consul general al României la Strasbourg, însă ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, l-a propus pentru această funcție pe fiul său vitreg, Sorin-Adrian Pîrvulescu, iar Guvernul Dăncilă a dat o hotărâre în favoarea lui Pîrvulescu, în 28 iunie 2018.

Ministerul Afacerilor Externe a organizat 441 de secții de votare pentru alegerile europarlamentare și referendum, pentru toți românii aflați duminică în străinătate. Alegătorii s-au plâns că s-a repetat situația de la alegerile prezidențiale din anul 2014, și de data aceasta formându-se cozi lungi, la care românii au stat ore întregi pentru a-și exercita votul. Mii de oameni au reclamat că la finalul votării au rămas afară, fiindu-le imposibil să-și exercite dreptul.

Într-un comunicat de presă transmis în jurul orei 20.00 de centrala MAE, Ministerul de Externe arată cu degetul către ambasadori:

Subliniem că atât Ministerul Afacerilor Externe, cât şi BESVS (Biroul electoral -n.r.) sunt în dialog constant cu preşedinţii secţiilor de votare din străinătate în vederea facilitării fluidizării procesului de vot şi a remedierii, în timp util, a eventualelor incidente.

Menţionăm, în context, că atât numărul secţiilor de votare cât şi materialele de votare au fost stabilite pe baza evaluărilor şi informaţiilor comunicate de către misiunile diplomatice, care au ţinut cont de consultările cu comunităţile româneşti din străinătate, de solicitările acestora de organizare a unor secţii noi şi de evaluarea modului în care s-au desfăşurat procesele electorale anterioare în străinătate. De asemenea, subliniem că locaţiile ce găzduiesc secţiile de vot au fost selectate astfel încât să îndeplinească toate necesităţile unei secţii de votare.

Precizăm că persoanele care la ora 21.00 (ora locală) se află în sala în care se votează, pot să-şi exercite dreptul de vot. Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor.

Reiterăm că Ministerul Afacerilor Externe şi misiunile diplomatice şi oficiile consulare au întreprins toate măsurile logistice prevăzute de lege pentru ca votul să se desfăşoare în cele mai bune condiţii şi depune toate eforturile necesare pentru a fluidiza votul şi a permite cetăţenilor români aflaţi în străinătate posibilitatea de a îşi exercita dreptul democratic la vot.

Reiterăm că incidentele punctuale au fost remediate în timp util, fără să afecteze modul de desfăşurare a procesului de vot.

Cu privire la numărul mare de alegători, menţionăm că legislaţia naţională privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, dar şi reglementările europene nu permit o evidenţiere exactă a numărului de cetăţeni români aflaţi în străinătate. Astfel, deşi, potrivit Legii nr. 248/2005 art. 5, lit. (d) privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cetăţenii români care îşi stabilesc domiciliul sau reşedinţa în străinătate au obligaţia de a informa cea mai apropiată misiune diplomatică sau oficiu consular al României, actul normativ invocat nu prevede sancţiuni pentru nerespectarea acestei obligaţii.

Cu titlu de exemplu, menţionăm că în secţiile de votare organizate la Roma, Italia (5 sectii de votare) până la acest moment au votat peste 5.100 de persoane, la Madrid, Spania (4 secţii de votare) peste 3.500 de persoane, iar la Londra, Marea Britanie (8 secţii de votare) peste 11.000 de persoane.

De asemenea, recomandăm prudenţă în diseminarea de informaţii neverificate cu privire la modul de desfăşurare a procesului de vot.