Crin Antonescu, contrat după ce a spus ”Aș face ca în China, i-aș împușca pe stadion” pe traficanții de droguri / ”În realitate, știți cine ar fi cei împușcați?”
„Pedeapsa capitală nu descurajează niciun fel de infracțiune”, a explicat într-un dialog cu HotNews Vlad Zaha, criminolog specializat în politicile publice din domeniul drogurilor. Argumentele expertului au venit după ce candidatul coaliției de guvernare la alegerile prezidențiale din luna mai, Crin Antonescu, a spus ce pedeapsă ar aplica el traficanților de droguri. În realitate, ”cei «împușcați» ar fi majoritar tineri consumatori”, pentru că legea din România facilitează încadrarea rapidă a consumatorilor la traficanți, a argumentat Vlad Zaha.
- Declarația politicianului a venit după cazul lui Rareș Ilie, băiatul de 20 de ani, care a murit după ce a luat droguri în direct, pe Tik Tok.
Crin Antonescu a spus, într-o emisiune de joi de la Antena 3, că traficanții de droguri „trebuie pedepsiți cu maximă asprime și împiedicați să mai răspândească acest flagel, această dezumanizare și această moarte”, iar „copiii care consumă trebuie ajutați ca să nu ajungă în această situație sau trebuie recuperați după ce au ajuns”.
„Aici aș face ca în China, i-aș împușca pe stadion”, a spus Antonescu, referindu-se la pedepsirea traficanților.
„Cât se poate de realist vorbind, astfel de declarații sunt asemănătoare cu cele ale fostului președinte din Filipine, Rodrigo Duterte, intrat recent în custodia Tribunalului Penal Internațional pentru crime împotriva umanității din cauza războiului împotriva drogurilor pe care l-a dus și care a generat uciderea a zeci de mii de persoane”, a spus, pentru HotNews, Vlad Zaha.
„Este cu atât mai grav ce a declarat Crin Antonescu cu cât România este printre ultimele țări din Europa și din lumea internațională dezvoltată care NU (sublinierea autorului, n.r.) diferențiază traficul de droguri de consumul de droguri prin cantitate – astfel, o persoană consumatoare de heroină care înmânează altei persoane o seringă este, în legislația românească, un traficant. Aidoma, un om care «pasează» jointul altui om este tot traficant, în România”, a mai atras atenția expertul.
„Pedeapsa capitală nu descurajează niciun fel de infracțiune”
Conform lui Vlad Zaha, pedepsele pentru cele mai grave forme de trafic de droguri au, în România, limitele de 15-25 ani de închisoare, la fel ca limitele pentru înaltă trădare, astfel că, în opinia criminologului, „nu duritatea legii este problema”.
„Problema este că 75% din întreaga masă de dosare DIICOT e pentru droguri (peste 30.000 doare active), dintre care dosare 80% sunt capturi sub 5 grame cu media de aproximativ 1 gram/captură. Majoritatea muncii forțelor de ordine este ocupată cu astfel de dosare pentru pedepsirea consumatorilor, iar după cum arată și o investigație EuroNews, o parte importantă din dosarele de așa-zis trafic sau crimă organizată par să fie simplii consumatori transformați de către procurori în traficanți”, a precizat Zaha, pentru HotNews.
„Faptul că domnul Antonescu are declarații asemănătoare unui criminal împotriva umanității devine cu atât mai grav cu cât cei «împușcați» ar fi majoritar tineri consumatori”, a insistat expertul.
„Consensul internațional în creștere este că pedeapsa capitală nu descurajează niciun fel de infracțiune, comparativ cu închisoare, este o sursă sigură de condamnare a nevinovaților și este folosită abuziv împotriva celor vulnerabili sau minoritari (acolo unde încă mai este) de asta a fost abandonată de peste 100 de țări în ultimii 50 de ani și este interzisă în Uniunea Europeană”, a arătat criminologul.
Crin Antonescu: „Știu că e grav ce spun”
Întrebat despre cazul tânărului de 20 de ani care a murit în această săptămână după o supradoză de droguri, Crin Antonescu a spus, în emisiunea de joi seară de la Antena 3, că a fost „un episod cumplit” și că o idee pe care o propune prin programul său prezidențial este reorganizarea Agenției Naționale Antidrog (ANA) „după modelul american”.
„Maximă asprime pentru traficanți, maximă! Sincer vă spun, eu, dacă aș putea, știu că nu se poate, aici aș face ca în China, i-aș împușca pe stadion. Știu că nu se poate asta, știu că e grav ce spun, dar asta aș face”, a continuat candidatul coaliției de guvernare la funcția supremă în stat.
Antonescu a precizat, totuși, că nu intenționează să reintroducă pedeapsa cu moartea.
„Am vrut doar să dau glas unui sentiment pe care cred că toți cei care conduc România trebuie să îl aibă când văd așa ceva. Gândește-te că putea fi copilul tău cel care a agonizat acolo și care a murit! Gândește-te că au ajuns într-un hal de dezumanizare cei din jur încât au putut asista la asta! (…) În momentul în care se întâmplă astfel de lucruri, astfel de zone pe platforme le închid, le cer închiderea. Dacă sunt președinte, asta fac”, a adăugat Crin Antonescu.
De altfel, el consideră că traficanții de droguri „trebuie pedepsiți cu maximă asprime”.
„Măsurile maxime împotriva traficanților trebuie însoțite tot cu măsuri maxime din alte zone, din educație, din zonele de asistență, din ONG-uri, care într-adevăr fac treabă bună, sunt ONG-uri foarte serioase în domeniul acesta, care să ajute victimele. Pentru că traficanții trebuie pedepsiți cu maximă asprime și împiedicați să mai răspândească acest flagel, această dezumanizare și această moarte, iar victimele, copiii care consumă trebuie ajutați ca să nu ajungă în această situație sau trebuie recuperați după ce au ajuns”, a mai spus Crin Antonescu.
Tot joi, dar mai devreme, candidatul coaliției de guvernare a abordat fenomenul drogurilor și într-o conferință de presă, în care și-a exprimat intenția de a înființa „un task force consultativ pe lângă Administrația Prezidențială” în cazul în care va câștiga alegerile din luna mai.
„Este esențială o coordonare reală între justiție, interne, sănătate și educație, astfel încât prevenția, intervenția și recuperarea să nu mai funcționeze fragmentat. Ca președinte voi înființa un task force consultativ pe lângă Administrația Prezidențială, un consiliu format din specialiști, medici, organizații non-guvernamentale și oameni din teren care să propună soluții coerente pe termen lung, iar pentru consumatori, mai ales pentru tineri, statul va oferi sprijin real pentru ieșirea din dependență, nu stigmatizare, și șanse de vindecare”, a spus Antonescu, în conferința de presă în care a prezentat declarația pe care a dat-o la Securitatea comunistă, în 1988, după ce documentul i-a fost eliberat de către CNSAS.
Miercuri, HotNews ceruse o clarificare de la echipa de campanie a lui Crin Antonescu, după ce candidatul coaliției a vorbit, într-o postare pe pagina lui de Facebook, că „trebuie să întărim Agenția Națională Antidrog pe model american”. HotNews a cerut staff-ului său de campanie să vină cu precizări despre această „întărire” și cum ar trebui „concret” să arate o astfel de agenție în opinia fostului lider PNL, dar nu a primit răspuns nici până acum.
La începutul conferinței sale de presă centrată pe subiectul documentului eliberat de CNSAS, Antonescu a abordat subiectul „consolidării Agenţiei Naţionale Antidrog” pe model american.
„Voi susţine reorganizarea şi consolidarea Agenţiei Naţionale Antidrog, după modelul din Statele Unite, o structură specializată cu prerogative clare, resurse suficiente şi cooperare internaţională, capabile să acţioneze efficient, împotriva reţelelor de trafic”, a precizat Crin Antonescu, în conferința sa.
Antonescu a făcut aceste afirmații în contextul în care un tânăr în vârstă de 20 de ani a murit marți dimineață după o supradoză de metadonă. El consumase droguri într-un live pe care l-a făcut pe TikTok în seara precedentă în casa unui alt tânăr, care, potrivit Antena 3, îl instiga să consume substanțe interzise. Acesta din urmă, în vârstă de 21 de ani, a fost arestat preventiv, joi, pentru o perioadă de 30 de zile.
Băiatul arestat în dosar este Tudor Duma, zis „Maru”. Într-o speță separată, el a fost condamnat în primă instanță la 4 ani și 3 luni de închisoare pentru trafic de droguri și deținere de droguri, însă decizia nu este definitivă. Tânărul este acuzat că i-a furnizat droguri și lui Vlad Pascu, autorul accidentului mortal din 2023, din localitatea 2 Mai.
Rodrigo Duterte va fi judecat pentru crime împotriva umanității
Curtea Penală Internațională (CPI) a anunțat, la mijlocul lunii martie anul acesta, că fostul președinte filipinez Rodrigo Duterte, acuzat de crime împotriva umanității, a fost introdus în Centrul de Detenție al acestei instanțe din orașul olandez Haga, după ce a trecut „toate controalele medicale”.
Fostul președinte a fost arestat de autoritățile filipineze în baza unui mandat emis de Camera Preliminară a CPI, prezidată de judecătoarea română Iulia Antoanella Motoc.
Această cameră, din care mai fac parte judecătoarele Adélaide Sophie Alapini-Gansou și María del Socorro Flores Liera, a examinat documentele întocmite de Biroul Procurorului CPI și a apreciat că există motive rezonabile pentru a considera că Rodrigo Duterte este în mod individual responsabil drept coautor indirect pentru crime împotriva umanității, presupus comise în Filipine în perioada 1 noiembrie 2011 – 16 martie 2019, a semnalat CPI într-un comunicat, pe 13 martie, potrivit agențiilor EFE și Agerpres.
„Camera a stabilit că a existat un atac îndreptat împotriva unei populații civile în vederea promovării unei politici organizaționale în timp ce Duterte era liderul Escadronului Morții din Davao (DDS), precum și în vederea promovării unei politici de stat în timpul mandatului său ca președinte al Filipinelor. Mai mult, există motive rezonabile pentru a considera că acest atac a fost deopotrivă extins și sistematic: presupusul atac s-a desfășurat pe parcursul mai multor ani și s-a soldat cu mii de morți”, menționează instanța internațională.
La rândul său, procurorul CPI, Karim Khan, a descris arestarea lui Duterte drept „un progres semnificativ în căutarea justiției” în Filipine pentru crimele presupus comise în contextul așa-numitului „război împotriva drogurilor”.
Duterte, în vârstă de 79 de ani, va deveni astfel primul fost șef de stat asiatic judecat de Curtea Penală Internațională de la Haga, instanță fondată în 1998.
Mandatul de arestare emis de CPI afirmă că, în calitate de președinte, Duterte a creat, finanțat și înarmat escadroane ale morții care au comis asasinate ale unor presupuși consumatori și traficanți de droguri.
Mii de morți în războiul împotriva drogurilor declanșat de Duterte
Războiul împotriva drogurilor a fost principalul pilon al campaniei care l-a propulsat pe Duterte la putere în 2016. Pe parcursul celor șase ani de mandat, 6.200 de suspecți au fost uciși în operațiuni antidrog, potrivit datelor oficiale ale poliției.
Activiștii susțin că numărul real al victimelor este mult mai mare, cu mii de consumatori de droguri din mahalale împușcați în circumstanțe misterioase, unii dintre ei fiind pe listele de supraveghere ale autorităților după ce se înscriseseră pentru tratament.
Juriști și academicieni au descris arestarea și aducerea lui Duterte la Haga ca „un moment important” pentru CPI, care este vizată de sancțiuni impuse de SUA și nu dispune de o forță proprie de poliție pentru a efectua arestări.
„Aceasta este o oportunitate pentru tribunal să demonstreze că poate gestiona un caz de mare anvergură și că poate obține arestări”, a declarat Iva Vukusic, profesor asistent de istorie internațională la Universitatea din Utrecht.
Duterte a condus statul Filipine între 2016 și 2022.
Droguri, Foto: Sebastian L | Dreamstime.com
INTERVIURILE HotNews.ro