Disputa la Sofia privind dreptul de vot al bulgarilor din Turcia

Parlamentul de la Sofia urmeaza sa stabileasca saptamina aceasta legea pe baza careia se vor organiza alegerile pentru Parlamentul European. Unul dintre cele mai disputate subiecte este cel al acceptarii la vot a circa 100 de mii de cetateni bulgari, dar care sunt etnici turci si traiesc in Turcia.

„Bulgaria va fi calul troian al Turciei in UE!” a exclamat furios Mihail Konstaninov, membru al Comitetului Electoral Central. El nu a fost singurul de aceasta parere. Deputatii partidelor de opozitie aproape ca au declansat un conflict fizic in timpul dezbaterilor parlamentare de saptamina trecuta.

Disputa priveste cele 100.000 de voturi ale etnicilor turci, dar cetateni bulgari, care traiesc in Turcia, in cazul in care Adunarea Generala de la Sofia le permite acestora sa voteze candidatii pentru Parlamentul European. Unii spun ca deputatii, alesi cu voturile celor din Turcia, vor fi, de fapt, reprezentantii Turciei, nu ai Bulgariei.

Analistii afirma ca disputa pe aceasta tema este una intre coalitia de guvernare si partidele de opozitie, acestea din urma fiind ingrijorate de faptul ca noua lege le-ar asigura partidelor de la guvernare mai multe voturi in cadrul alegerilor viitoare.

Potrivit opozitiei, coalitia formata din Partidul Socialist Bulgar, BSP, Miscarea Nationala Simeon II, NDSV si DPS, care ii reprezinta pe etnicii turci, face presiuni pentru a castiga voturi si nu pentru a apara drepturile omului. Cei 100.000 de cetateni implicati ar vota, in mod normal, pentru DPS.

Parlamentul de la Sofia urmeaza sa voteze saptamana aceasta o lege privind alegerile pentru Parlamentul European care va stabili regulile dupa care acest scrutin va fi organizat pentru prima data in Bulgaria, in luna mai a acestui an.

Insa, dupa ce deputatii au dezbatut timp de patru ore, saptamina trecuta, pe marginea controversatului text al legii, optzeci dintre acestia au parasit sala facand astfel imposibila realizarea cvorumului necesar adoptarii legii.

In timp ce partidele de opozitie spun ca doar rezidentii permanenti din Bulgaria ar trebui sa voteze, coalitia de guvernare care are majoritate in parlament va permite, cel mai probabil, fiecarui cetatean sa voteze, indiferent de locul de resedinta.

[c:1:s] Agentiile de sondare a opiniei publice estimeaza ca, pe fondul unei prezente reduse la vot, turcii bulgari care traiesc in Turcia ar putea sa aleaga unul sau doi dintre cei 18 reprezentanti bulgari pentru Parlamentul European.

Problema este controversata in mare masura din cauza faptului ca nu a mai existat in cadrul Uniunii Europene o situatie similara celei a comunitatii bulgare din Turcia, astfel ca nu exista un precedent de urmat.

In conditiile in care totul depinde de politicienii bulgari, unii cred ca rezultatul va depinde de cererile Miscarii Turce pentru Drepturi si Libertati, DPS, care face parte din coalitia de guvernare.

Bulgaria a avut o relatie indelunga si tensionata cu minoritatea turca, lucru deloc surprinzator avand in vedere, pe de o parte, pozitia sa geografica, ca vecin al Turciei si, pe de alta parte, trecutului de provincie a Imperiului Otoman.

Fostul regim comunist a expulzat aproximativ 300.000 de etnici turci din Bulgaria. Dupa prabusirea sistemului in 1989, acestia au solicitat cetatenie bulgara, insa doar o parte dintre ei s-au intors in Bulgaria, altii ramanand in Turcia dupa ce au obtinut pasapoarte bulgare.

In ultimii 16 ani, comunitatea turca s-a dovedit foarte bine organizata in cadrul alegerilor, sustinand in mare majoritate formatiunea etnica DPS.

Comitetul Electoral Central, care organizeaza si coordoneaza alegerile generale din Bulgaria, afirma ca, la alegerile precedente, aproximativ 70.000 de voturi provin, in mod obisnuit, de la circumscriptia electorala repartizata etnicilor din Turcia.

In afara de acestea, aproximativ alte 30.000 de persoane pleaca de obicei din Turcia pentru a vota in orasele in care sunt inregistrate, in sudul Bulgariei.

Politicieni din diverse partide spun ca DPS organizeaza excursii special pentru acestia pentru a le castiga voturile. De aceea, ei solicita acum retragerea dreptului de vot al etnicilor turci in cadrul alegerilor pentru Parlamentul European. „Acest lucru ar afecta, in principal, DPS,” a declarat Kolyo Kolev de la agentia de sondare a opiniei publice Mediana.

Nu sunt reglementari clare la nivelul UE

Problema este dificil de rezolvat, in conditiile in care autoritatile de la Bruxelles nu au pus la punct reguli care sa defineasca dreptul de vot al persoanelor, pentru Parlamentul European.

Potrivit declaratiei lui Vladimir Shopov, reprezentant al agentiei Alpha Research, nu exista nicio reglementare a UE care sa prevada modul de abordare a problemei persoanelor care voteaza in afara granitelor tarii.

„Jumatate din statele membre UE dau drept de vot cetatenilor care traiesc in afara granitelor lor, iar jumatate nu,” a declarat Shopov.

„Multe state UE acorda acest drept de vot persoanelor care au trait in permanenta, cel putin sase luni, sau chiar doi ani in tara,” a afirmat Nadezhda Mihaylova, reprezentanta a coalitiei Fortelor Democrate Unite si co-autoare a Legii Alegerilor pentru Parlamentul European.

[c:2:d] Alti politicieni reprezentanti ai partidelor de opozitie conservatoare sau nationaliste sustin aceasta pozitie.

„Nu este normal ca cetatenii care au trait in permanenta in Turcia sa hotarasca in ceea ce priveste institutiile din Bulgaria, chiar fara a cunoaste numele candidatilor pentru care voteaza,” spune Ekaterina Mihaylova, reprezentanta a Democratilor pentru Bulgaria Puternica.

Ea a precizat ca reprezentantii alesi de turcii bulgari din Turcia ar fi, de fapt, reprezentanti ai turcilor in Parlamentul European.

Partidele nationaliste precum VMRO si Ataka au o pozitie ceva mai dura. Liderul VMRO, Krassimir Karakachanov a declarat recent in cadrul Adunarii Generale ca este „absolut inadmisibil” ca cetateni din afara UE sa aleaga reprezentanti in Parlamentul European.

Totusi, guvernul de stanga nu are nicio intentie de a provoca nemultumiri in randul turcilor. Maya Manolova, deputat din partea BSP, principalul partid din coalitia de guvernare, a declarat ca noul act ar trebui sa urmeze tiparul legislatiei existente care reglementeaza alegerile nationale.

Ea afirma ca aceste reglementari prevad ca toti cetatenii „chiar si cei din afara tarii, au drept de vot.”

Cum era de asteptat, DPS este de aceeasi parere. Chetin Kazak, deputat din partea acestui partid, spune ca, potrivit Constitutiei, se acorda drepturi de vot egale tuturor cetatenilor, indiferent de resedinta.

„Orice incercare de a limita dreptul de vot al cetatenilor bulgari… ar fi declarata nula de catre Curtea Constitutionala,” a declarat Kazak in fata Parlamentului.

Si turcii bulgari considera ca este dreptul lor sa poata vota, bazandu-se pe cetatenia bulgara.

„Nu conteaza daca suntem turci, evrei sau de alta etnie; suntem cetateni bulgari si, ca atare, avem drept de vot,” a declarat Eshref Kahraman, care are dubla cetatenie si este membru al Consiliului municipal al orasului Bursa din Turcia. Acesta a precizat ca retragerea acestui drept ar „dauna imaginii Bulgariei”.

Totusi, opozitia considera ca dezbaterea nu are nicio legatura cu principiile, ci mai mult cu obtinerea de voturi.

„Se pare ca partidele de guvernare au ajuns la un acord,” a spus Mihaylova. „Sustinand interesele DPS in aceasta dezbatere isi rezolva si problemele partenerilor de coalitie.”

Karakachanov a descris aceasta situatie drept un „troc rusinos” si a declarat ca partidul sau ii va solicita presedintelui sa foloseasca dreptul de veto asupra Legii Alegerilor pentru Parlamentul European daca aceasta ar fi adoptata in ciuda protestelor opozitiei.

Un text de Krassen Nikolov, jurnalist la editia online a Mediapool.bg si colaborator al Balkan Insight, publicatia online a Retelei Balcanice de Investigatii Media