DOCUMENTE Corpul de control din Ministerul Transporturilor, raport dur la adresa lui Narcis Neaga

Un raport din octombrie 2015 al Corpului de Control din Ministerul Transporturilor are concluzii dure la adresa sefului Companiei de Autostrazi (CNADNR), Narcis Neaga, demis chiar amrti de ministrul Dan Costescu. Raportul, in baza caruia s-a sesizat si DNA, arata ca CNADNR a angajat firme de avocatura desi nu avea nevoie sau ca Neaga ar fi mintit presa cand a primit o cerere de informatii.

Raportul mai indica faptul ca CNADNR nu a cerut penalitati de intarziere de circa 4,2 milioane de lei de la compania care a construit tronsonul 3 al Autostrazii Sibiu – Orastie. De asemenea, conducerea companiei a acuzata ca nu a urmarit corect desfasurarea acestui contract.

Mai mult, Corpul de control a aratat ca preluarea de catre CNADNR a bucatii de autostrada (care ulterior a inceput sa se surpe si a fost inchisa) a presupus „asumarea unui risc nejustificat privind siguranta circulatiei”.

Reamintim ca procurorii DNA au deschis un dosar penal in rem in cazul construirii segmentului de drum Cunta-Saliste, de pe autostrada Sibiu-Orastie, tronson afectat de probleme si care a fost inchis si demolat partial la nici un an de la deschidere. Ancheta DNA vine dupa ce atat CNADNR, cat si Ministerul Transporturilor – in urma unui raport al Corpului de Control, au sesizat procurorii de posibile probleme in desfasurarea contractului. Potrivit Digi 24, DNA a ridicat mai multe documente si a audiat mai multi angajati ai CNADNR, inclusiv pe directorul general Narcis Neaga.

Raportul Corpului de Control pe CNADNR – partea 1

Raportul Corpului de Control pe CNADNR – partea 2

Din concluziile si aspectele retinute in raport fata de contractul autostrazii Sibiu – Orastie, lot 3:

– „consideram ca CNADNR SA a renuntat nejustificat la doua dintre revendicarile sale in valoare de 2.100.000 lei fiecare, respectiv la perceperea de penalitati pentru neindeplinirea tuturor punctelor de referita, dand astfel Antreprenorului un avantaj major in cazul ajungerii la arbitraj a disputelor pe tema intarzierilor inregistrate”.

– „(…) deficientele constatate referitoare la formularea revendicarilor Beneficiarului denota o urmarire defectuoasa a Contractului”.

– „Decizia conducerii companiei de a prelua lucrarile executate in cadrul Contractului a fost nefundamentata, a fost luata cu incalcarea prevederilor Contractului si a presupus asumarea unui risc nejustificat privind siguranta circulatiei” .

– „Decizia nr.1154/10.11.2014 de preluare a autostrazii a fost emisa in aceeasi data cu Nota de Constatare nr.20/3367/10.11.2014. fara a tine cont de faptul ca prin respectiva Nota de Constatare, comisia de inspectie a constatat clar ca mai sunt de executat lucrari dintre care unele necesare pentru asigurarea sigurantei corpului autostrazii si a sigurantei circulatiei”

– „Au fost constatate insa si cazuri, dintre care unele grave, in care neconformitatile (materiale neaprobate sau neconforme cu PT, lucrari care nu respecta normativele tehnice/PT/Caietul de sarcini) au fost inchise pe baza rapoartelor de incercare efectuate asupra probelor prelevate din lucrare, si/sau a aprobarii ulterioare de catre Inginer/Beneficiar, in conditiile in care: (…) aceste incercari au fost efectuate de catre un laborator – „Laborator Central Construtii CCF” platit de Antreprenor in calitate de subcontractor al acestuia”;

– „este de neinteles pasivitatea CNADNR SA – nu a luat nicio masura in conformitate cu prevederile Contractului – nu a formulat niciun fel de revendicari cu privire la calitatea lucrarilor executate;”

– „(CNADNR) nu a urmarit corespunzator derularea Contractului si nu a aplicat prevederile acestuia, respectiv nu a formulat revendicari privind calitatea executiei, nu a luat in calcul executarea Garantiei de Buna Executie si nu a promovat oportunitatea si necesitatea rezilierii Contractului”.

– „Mai mult, conform Situatiei platilor efectuate, a achitat Antreprenorului 94,32% (602.957.013,91 lei fara TVA) din valoarea totala a Contractului (604.791.600 lei fara TVA). Aceste actiuni/inactiuni ale Beneficiarului au favorizat Antreprenorul, furnizandu-i acestuia un puternic atuu in solutionarea conflictului la arbitraj (partile au formulat notificari de nemultumire impotriva solutiilor date de Comisia de Adjudecare a Disputelor – CAD astfel ca deducerea conflictului spre analiza comisiei de arbitraj este inevitabila)”.

– „… propunem sesizarea organelor abilitate ale statului cu privire la nerespectarearea de catre proiectant, constructor, diriginte de santier (Inginer) a prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, precum si cu privire la modul in care a actionat conducerea CNADNR SA in derularea Contractului”.

–

Din aspectele si concluziilor referitoare la cauzele „care au generat intarzieri in realizarea proiectelor”:

– inceperea lucrarilor fars existenta autorizatiilor de construire sau obtinerea acesteia cu mare intarziere si dupa inceperea executiei (ex. unele tronsoane reabilitate pe DN 76 si DN 66);

– incheieri ale contractelor de supervizare/consultanta, dupa inceperea lucrarilor de executie in santier;

– Rezilieri ale contractelor de supervizare a lucrarilor si desemnarea unor specialisti din cadrul DRDP-urilor cu supervizarea lucrarilor;

– Calitatea slaba sau necorespunzatoare a lucrarilor poate avea o explictie si in lipsa supravegherii executiei lucrarilor, sau a nesupravegherii corespunzatoare a acestora (vezi acutul de control la Autostrada Sibiu- Orastie, Lotul 3, al IJC Sibiu nr. 053/5829/1/20.03.2014);

– Se constata ca una dintre cauzele intarzierilor o constituie necesitatea de a expropria suprafete de teren, suplimentar fata de proiect, justificate de altfel, prin aparitia unor modifictari ale proiectului initial (in afara coridorului de 70 m stabilit prin proiect);

– in cazul defectelor de calitate grave aparute (ex. Lotul 3, autostrada Sibiu – Orastie) in executia lucrarilor, nu au fost luate cu operativitate masurile de remediere ce se impuneau, fapt care a condus la aminarea in mod nejustificat a remedierilor. Deasemenea aparitia unor defecte in straturile structurii rutiere se datoreaza si nerespectarii, in unele situatii, a tehnologiilor de executie de catre Antreprenor (vezi explicatiile oferite de Directia Control la intrebarile adresate, corespondenta supravegherii tehnice la Lotul 3, Autostrada Sibiu-Orastie, precum si constatarile Inspectoratului Judetean in Constructii Sibiu, din Procesul verbal nr. 053/5829/20.03.2014).

– Din cauza depasirii termenelor de executie, exista premisa ca sume importante de bani sa fie declarate neeligibile, in proiectele cu fonduri europene, la finele anului 2015 (vezi si cazul proiectului Autostrada Orastie – Sibiu);

– Din cauza intarzierii realizarii lucrarilor, din vina Beneficiarului, a depasirii termenelor contractuale din diferite motive, exista premisa ca in conformitate cu prevederile contractuale, antreprenorii sa solicite majorari de intarziere la sumele ce le au de incasat, acestea nefiind sume eligibile in contractele de finantare cu fonduri europene;

– Tinand cont de specificul accesarii si utilizarii fondurilor nerambursabile post-aderare pe Programul Operational Sectorial Transport 2007-2013 (POS-T), respectiv:

– Accesarea se realizeaza prin depunerea de proiecte selectate pe axele definite in Programul POS-T cu respectarea conditionalitatilor prestabilite si definirea cheltuielilor eligibile din fonduri nerambursabile post-aderare (Fondul de Coeziune si Fondul European de Dezvoltare Regionala);

– Metodologia de finantare specifica presupune ca orice cheltuiala efectuata in cadrul proiectului sa fie intai suportata integral de la bugetul de stat si ulterior analizei eligibilitatii din fonduri europene a acestor cheltuieli cota parte aferenta sa fie rambursata de catre Comisia Europeana;

– Evaluarea eligibilitatii proiectelelor pentru care s-a depus solicitare de finantare se realizeaza de catre Autoritatea de Management pentru POST (AMPOST), proiectul devenind finantabil dupa incheierea Contractului de Finantare aferent proiectului;

– Pana la semnarea Contractului de Finantare, proiectul este finantat integral de la bugetul de stat si ulterior semnarii se ramburseaza din fondurile europene suma avansata din bugetul de stat pentru cheltuielile considerate eligibile spre rambursare;

– Proiectele selectate spre finantare sunt preponderent proiecte de constructie autostrazi, reabilitare/modernizare drumuri, proiecte care, prin specificul lor, pe langa constructia/lucrarea efectiva mai presupun si activitati de pregatire/adiacente executarii lucrarii;

– Contractele de executie lucrari aferente proiectelor finantabile prin POS- T au conditii contractuale specifice aprobate prin HG 1405/28.12.2010 (conditii FIDIC) completate de conditii particulare elaborate de autoritatea contractanta sau stabilite prin Ordin de Ministru, conditii cu impact asupra pretului contractului (…) avand in vedere ca:

– Disponibilitatea fondurilor nerambursabile alocate prin programul POS-T 2007-2013 expira la finele lunii decembrie 2015 si AMPOST prin Instructiunea nr. 6/14.09.2015 dispune ca termenul limita pana la care beneficiarul poate plati cheltuielile efectuate in cadrul proiectelor finantate in cadrul programului este 31.12.2015;

– AMPOST, prin Instructiunea nr. 4/07.08.2015, stabileste masuri privind fazarea proiectelor cu o perioada de gratie 30.06.2016 pentru recuperarea avansurilor acordate pe contracte mentionind si faptul ca in aceasta perioada Antreprenorul poate executa lucrari aferente ambelor faze, dar cheltuielile aferente fazei II nu vor mai fi finantate din POS-T;

– Exista proiecte in executie pentru care au fost depuse cereri de finantare din POS-T si pentru care nu s-au semnat inca Contracte de Finantare (ex. „Varianta de Ocolire Targu Mures” si „Achizitie Autofreze de curatat zapada si vehicule echipate pentru interventii speciale pe timp de iarna”);

– Din Programul Constructie Autostrazi finantate din FC pe contracte de executie lucrari pentru sectiuni in executie, se constata ca durata initiala de implementare a contractelor (executie+garantie) depaseste anul 2015, progresul fizic variaza intre 6% si 93,5% cu exceptia autostrazii Brasov-Tg. Mures-Cluj-Oradea, Sectiunea Ogra-Campia Turzii si Sectiunea Tg. Mures- Ogra unde progresul fizic este 0% avand in vedere ca nu s-a emis Ordinul de incepere a lucrarilor datorita faptului ca pana in prezent nu au fost finalizate exproprierile;

– Din situatia privind obiectivele in executie a drumurilor nationale finantate din FEDR pe contracte de executie, variantele de ocolire cu finantare nerambursabila (FC/FEDR) pe contracte de executie si reabilitare poduri /pasaje cu finantare FEDR pe contracte de executie, se constata ca pentru unele contracte de executie lucrari durata initiala de implementare a contractului (executie+garantie) depaseste anul 2015, progresul fizic la variantele de ocolire variaza intre 5% si 90%, progresul fizic la drumurile nationale variaza intre 12,16% si 80,98% si perioada initiala de executie a acestora a suferit modificari, respectiv extinderi a duratei de executie cuprinse intre 7 si 28 de luni;

– Din situatia privind siguranta circulatiei pentru lucrari in executie cu finantare FEDR pe contracte de executie, se constata ca la majoritatea contractelor de executie nu s-a emis Ordinul de incepere a lucrarilor sau progresul fizic este nesemnificativ, maxim 4%, datorita problemelor aparute in procedura de expropriere si tegiversarii obtinerii certificatelor de urbanism/autorizatiilor de constructie;

– Contractele de lucrari aflate in derulare, aferente proiectelor finantabile din fonduri europene, inregistreaza intarzieri in executie ca urmare a intarzierilor in exproprierea suprafetelor de teren, lipsei/expirarii avizelor si autorizatiilor necesare, descoperirilor arheologice ce au necesitat extinderea cercetarilor de catre specialisti, modificarii acordului de mediu, litigiilor si sentintelor judecatoresti care blocheaza procesul de executie, alocarii bugetare acordata cu intarziere;

– Masura intreprinsa de CNADNR pentru asigurarea finantarii acestor proiecte o reprezinta propunerea de fazare a acestor proiecte cu includerea in Programul Operational pentru Infrastructura Mare a Romaniei (POIM);

luand in considerare si faptul ca in perioada controlului nu s-au prezentat Contracte de Finantare semnate pe proiecte finantabile din POIM, Comisia de Control a identificat urmatoarele riscuri pentru proiectele finantate/propuse la finantare in prezent prin POS-T:

– Asigurarea executiei lucrarilor/proiectelor dupa data de 31.12.2015 va presupune un efort considerabil din partea bugetului de stat pentru a se asigura o finantare corespunzatoare unui ritm optim al executiei lucrarilor cel putin pentru primul trimestru al anului 2016 cand se preconizeaza finalizarea fazarii/transferului proiectelor in programul POIM sau si ulterior daca se decaleaza termenul estimat;

– Pentru proiectele aflate in executie, proiecte care nu au Contract de Finantare semnat si ca atare, in prezent valoarea lucrarilor este finantabila de la bugetul de stat, exista riscul ca asigurarea ulterioara a finantarii din fonduri nerambursabile sa nu se concretizeze in fapt si in concluzie cheltuielile aferente realizarii acestor obiective sa afecteze in continuare bugetul de stat;

– Este posibil ca anumite proiecte in executie (ex. Autostrada Sibiu-Orastie) sa nu indeplineasca criteriile de eligilitate din programul POIM sau prin includerea in POIM sa se depaseasca alocarea pe acest program fapt ce va conduce la afectarea in continuare a bugetului de stat pentru realizarea acestor obiective;

– La proiectele care inregistreaza intarzieri in executarea lucrarilor, intarzieri care din punct de vedere contractual ar putea fi atribuite Beneficiarului, aceste intazieri acumulate pot conduce la o majorare a pretului contractului de executie lucrari generata atat de modificarea preturilor (clauza 13.8) cat si de potentiale costuri suplimentare datorate de catre CNADNR Antreprenorului (clauza 8.9). Aceasta potentiala majorare a pretului contractului de executie lucrari va influenta atat valoarea totala a proiectului cat si cuantumul cheltuielilor eligibile din fonduri europene nerambursabile cu posibil transfer al acestora la bugetul de stat. Posibilele modificari survenite atat la valoarea proiectelor cat si asupra calendarului de implementare va avea influente asupra procesului decizional de evaluare a oportunitatii de finantare in continuare a acestor proiecte.