După 20 de ani în care a construit autostrăzile cu frâna de mână trasă, România încearcă acum de la zero, cu o companie nouă: „Nu vrem un mamut, cum a ajuns CNAIR, ci o companie suplă, ca una privată”

Toate marile proiecte de infrastructură rutieră din România vor fi gestionate de o nouă companie, construită acum de la zero. HotNews.ro a discutat cu noul director al Companiei Naționale de Investiții Rutiere pentru a afla de ce era nevoie de o nouă companie pentru ca România să-și poată construi mai bine autostrăzile și cum ar trebui să funcționeze, în birocrația statului, o companie care va avea cu 6.900 de posturi mai puțin ca CNAIR.

• Procesul de transfer al marilor proiecte de la actuala Companie de Drumuri (CNAIR) a început și ar trebui să se finalizeze în următorii trei ani. 

• Între timp, un prim proiect de 1 miliard de euro a fost lansat deja spre licitația de construire de către nou-înființata Companie Națională de Investiții Rutiere (CNIR). Și urmează altele mult mai importante, în frunte cu celebra Autostrada a „Unirii” A8, care va lega Transilvania de Moldova.  

• Printre alte proiecte care vor fi gestionate de CNIR: Autostrada Ploiești – Brașov, Autostrada Brașov – Bacău, Drumul Expres Focșani – Brăila, Drumul Expres Bacău – Piatra Neamț, Drumul de mare viteză București – Giurgiu, Drumul Expres Filiași – Târgu Jiu. 

De ce are nevoie totuși România de încă o companie pentru a construi autostrăzi?

„Cred că aș putea pleca de la faptul că decalajul între noi și vestul Europei este unul mare, semnificativ. Cu toții am fost cel puțin o dată prin țări precum Germania, Franța, Italia, Spania și am circulat pe autostrăzile lor, am văzut ce rețea de autostrăzi, au cum ajungi dintr-un punct în altul foarte repede și cred că ne dorim cu toții să avem la fel și în România”, răspunde, într-un interviu pentru cititorii HotNews.ro, Gabriel Budescu, directorul noii Companii Naționale de Investiții Rutiere. 

„La ora actuală este un boom de investiții, avem programul de transport (n.r. fondurile europene), avem PNRR-ul. Am pornit foarte multe proiecte și mi-aș dori foarte mult ca aceste proiecte să ajungă la maturitate, să fie transpuse în lucrări recepționate. Cu atât mai mult este necesar să existe două companii care să se ocupe de aceste investiții și în viitor și de întreținere. E o vorbă românească unde-s doi, puterea crește. Deci nu cred că e o problemă să facem, să ne dorim să facem mai mult”, spune directorul CNIR.

„Dacă vrem să n-avem dezamăgiri, trebuie să schimbăm ceva”

Gabriel Budescu a primit în aprilie un mandat de trei ani să operaționalizeze și să conducă noua Companie de Investiții Rutiere. Anterior, Budescu a lucrat în CNAIR mai mulți ani ca șef la Direcția Tehnică, componenta din CNAIR care se ocupă cu dezvoltarea proiectelor rutiere. Înainte de a lucra la Compania de Drumuri, Budescu – inginer de drumuri și poduri la bază – a lucrat timp de 14 ani în zona privată, la mai multe firme de inginerie, proiectare și construcții. 

Acum spune că România are nevoie de două companii care să gestioneze eficient marile proiecte de infrastructură rutieră necesare ca țara noastră să recupereze decalajul față de Occident – „ca să nu mai avem dezamăgiri” precum în ultimii 20 de ani. 

„Dacă vrem să n-avem dezamăgiri, trebuie să schimbăm ceva. Există o perioadă de tranziție de 3 ani în care noi vom prelua tot ce înseamnă proiecte de investiții de la CNAIR. Colegii de la CNAIR se vor ocupa doar de întreținerea rețelei de autostrăzi, un aspect foarte important și care va fi consumator de timp, bani și resurse umane și noi ne vom ocupa doar de ce înseamnă investiții. Noi vom realiza acele investiții și le vom preda către ei la finalul execuției lucrărilor”, explică Budescu. 

„Vrem o companie suplă care să funcționeze ca orice companie privată”

„Am lucrat în CNAIR, am reușit să impun unele puncte de vedere, unele măsuri pe care le-am dorit eu. Și aici avem o structură suplă, îmi doresc să rămână la fel de suplă. În momentul când o să extindem compania cu personal, acesta va fi direct pe șantiere. Nu vrem să creăm un mamut, cum a ajuns CNAIR-ul, vrem o companie suplă care să funcționeze ca orice companie privată și scopul să fie să livrăm, scopul să fie ca proiectul să fie în centrul activității noastre”, mai spune Gabriel Budescu în interviul acordat HotNews.ro.

Deocamdată, organigrama aprobată pentru CNIR este de 86 de posturi de angajați, din care până acum doar 63 au fost ocupate. În timp, odată ce numărul de proiecte preluate va crește, schema de personal va trebui extinsă. 

Spre comparație, CNAIR, care include toate direcțiile regionale de drumuri și poduri din țară, are o organigramă de peste 7.000 de posturi. 

Budescu recunoaște însă că blocaje și întârzieri pot apărea „din varii motive”. Vorbim de o companie nouă, construită acum de la zero, care își propune să rămână „suplă”, după cum spune directorul său, dar care rămâne totuși o companie de stat, legată de aceleași legi, proceduri și aceeași birocrație.

„Acum nu o să putem noi, de exemplu, să emitem avizele la timp, dar putem, de exemplu, urmări proiectantul să ne asigurăm că a depus documentația la timp, că a depus ce trebuie la timp, nu că a depus doar o adresă de înaintare fără documentație tehnică în spate. Asta ca să vă dau doar un exemplu. Adică e vorba, omul sfințește locul”, spune Budescu. 

„Relația cu CNAIR este una perfectibilă, au fost unele blocaje, sperăm să trecem peste ele”

„Eu am o echipă tânără, cum reușisem să creez și la CNAIR, la Direcția Tehnică, cu care am realizat proiecte frumoase. Autostrada A7 (n.r. Autostrada „Moldovei – Ploiești – Suceava – Siret) a fost primul proiect care a plecat la execuție după ce s-a finalizat proiectarea, cu tot cu autorizația, cu acord de mediu, cu tot ce trebuie. Momentul când am luat autorizația de  construire pe A7, au fost colegi care se mirau cum ne-am reușit să luăm autorizația dacă n-avem constructor și le-am zis că asta e normalitatea de fapt, asta trebuie făcut, întâi să ai autorizație și după aia să selectezi constructorul și așa cum am reușit acolo, o să reușim și aici”, povestește Budescu.

Totuși, preluarea proiectelor din portofoliul CNAIR nu e o etapă simplu de realizat, prin perspectiva unor inerții instituționale. 

„Relația (n.r. cu CNAIR) este una perfectibilă. Sunt acum pașii administrativi de preluare a acestor proiecte. Sunt elemente de noutate și pentru noi, și pentru ei. Au fost unele blocaje, noi sperăm să trecem peste ele. Scopul nostru este de a lucra cu colegii de la CNAIR și de a face lucruri împreună”, spune Budescu. 

CNIR a început, practic, să lucreze de câteva luni și a lansat o primă licitație pentru proiectarea și execuția unui nou mare proiect rutier. 

Aproape 1 miliard de euro pentru Drumul Expres Focșani – Brăila, o conexiune rutieră care să lege Autostrada „Moldovei” A7 de recent deschisul Pod peste Dunăre de la Brăila.

Despre acest proiect, dar și despre altele, HotNews.ro va reveni cu articole detaliate în perioada următoare.

Care sunt proiectele pe care le gestionează deocamdată CNIR

Abia din luna martie CNIR a primit printr-un ordin de ministru semnat de Sorin Grindeanu primele sale proiecte de care să se ocupe. Unele deja au intrat în administrarea CNIR, cu altele compania e în proces de preluare de la CNAIR și să semneze actele adiționale cu antreprenorii care sunt în contracte. 

În trei ani, însă, CNIR va trebui să preia toate proiectele de investiții rutiere de la CNAIR, toate proiectele de autostrăzi și drum expres. 

În prezent, lista „oficială” de proiecte în sarcina CNIR este următoarea:

• Autostrada „Unirii A8” – Târgu Mureș-Târgu Neamț (secțiunea Miercurea Nirajului – Leghin)
• Autostrada „Unirii” A8 Târgu Neamț – Iași – Ungheni
• Autostrada A13 Bacău – Brașov
• Autostrada A3 Ploiești – Brașov
• Drumul Expres Bacău – Piatra Neamț
• Drumul Expres Focșani – Brăila
• Drumul Expres Filiași – Târgu Jiu

La acestea se adaugă și un proiect care va începe de la zero, la inițiativa CNIR:

• Drum de mare viteză București – Giurgiu (legătura cu viitorul Pod peste Dunăre Giurgiu – Ruse 2)

Cum s-a ajuns la soluția cu două companii de autostrăzi: Opt ani de întârzieri, de la plan la realizare

Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR), care ar trebui să se ocupe doar cu implementarea marilor proiecte de infrastructură rutieră precum autostrăzile, drumurile expres, podurile sau variantele ocolitoare, a fost înființată încă din 2021, din timpul mandatului lui Cătălin Drulă la Transporturi, însă operaționalizarea companiei a început abia de anul trecut.

Operaționalizarea acesteia a fost, de fapt, unul din jaloanele obligatorii trecute în dreptul României pentru a putea primi finanțarea europeană din PNRR, planul european de relansare a economiilor după perioada de pandemie. Pentru PNRR autoritățile din România au luptat să convingă Comisia Europeană să permită introducerea unor obiective de infrastructură la finanțare, promisiunea fiind că vor demara o serie de reforme instituționale. Una dintre aceste reforme fiind transferarea investițiilor rutiere către o nouă Companie. 

De altfel, ideea spargerii domeniului rutier în două – administrarea rețelei existente și dezvoltarea de noi proiecte majore – vine încă din 2015 din Master Planul General de Transport (MPGT). 

În MPGT se recomanda, tot în scopul unei reforme instituționale, ca CNADNR (cum se numea pe atunci) să fie împărțită în două companii distincte, una fiind specializată doar pe implementarea marilor proiecte de infrastructură rutieră și alta care să se ocupe exclusiv doar de administrare, de reparații și de întreținere a unei rețele rutiere care ar urma să crească în mod considerabil în anii ce vor urma.

Spre exemplu, la final de 2014 CNADNR avea în administrare aproape 700 de kilometri de autostradă. În prezent, CNAIR (continuatoarea CNADNR) are în administrare aproape 1.100 de km de autostradă și drum expres, dincolo de restul rețelei naționale de drumuri și poduri. 

Decizia a fost luată apoi în 2016, de către Guvernul Cioloș, iar CNADNR se transforma în CNAIR, urmând a se înființa și CNIR. Au venit apoi alegerile, s-au schimbat guvernările, iar CNIR nu a mai fost operaționalizată până abia în 2021.