Dupa ce a lucrat chelner in Boston, fizicianul Mihail Codrescu face acum previziuni despre vremea in spatiu pentru agentia americana NOAA

In urma cu peste 27 de ani, trimis intr-o calatorie de afaceri de intreprinderea Autoexport din Brasov, Mihail Codrescu trece din Ungaria in Austria si de-acolo in Germania, declarandu-se refugiat. Dupa un an de zile, reuseste sa ajunga in SUA si se angajeaza chelner in Boston. Astazi, Codrescu este fizician in cadrul Space Weather Prediction Center, unde se fac prognoze despre vremea in spatiu. Intr-un interviu pentru HotNews.ro, Codrescu vorbeste despre furtunile solare, ce „ne spune” Soarele in acest moment si ce crede el despre incalzirea globala.

Adrian Novac: Cand a inceput aventura dumneavoastra americana? Cum ati ajuns in America?

Mihail Codrescu: In septembrie 1982 am fost intr-o calatorie de afaceri (lucram la Autoexport, in Brasov) in Cehoslovacia si de la Budapesta, am trecut in Austria cu pasaportul de serviciu in care aveam viza de iesire din Romania valabila pentru toate tarile. Din Austria am trecut ca turist in Germania, unde m-am declarat refugiat. Germania nu mi-a acodrat nici un sprijin material si nici nu mi-a dat drept de lucru din cauza pasaportului de serviciu. Mi-au dat numai permis de sedere temporar de 6 luni pe care a trebuit sa-l reinnoiesc pentru inca 6 luni. M-au ajutat prieteni care erau de origine romana.

A trebuit sa ma interesez unde as putea emigra. Posibilitatile erau SUA, Canada si Australia. Am ales Statele Unite si am ajuns la New York in septembrie 1983. In New York am fost indrumat sa merg la Boston, unde sansele de a gasi un post de inginer erau mai bune, asa ca am plecat la Boston. Am lucrat acolo ca si chelner. M-am inscris la Boston University in 1985, unde m-au testat un an si m-au admis intr-un program de masterat (eu aveam deja un masterat din Romania). La sfarsitul masteratului, in 1986, mi-au oferit o bursa pentru PhD. Am terminat doctoratul in 1990. Am lucrat ca post-doctorand la Londra si apoi, la revenirea in SUA in 1991, am acceptat un post la Universitatea Colorado, in Boulder. Am stat pana in 2005 la universitate pe „soft money”.

A.N.: Cum ati ajuns sa lucrati la National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA)? Ce difera o astfel de agentie fata de una din Romania?

M.C.: In 2005, cand s-a ivit un post la NOAA, am candidat si am fost angajat. Nu cunosc cum functioneaza o agentie similara in Romania. Aici sunt angajati oamenii cei mai potriviti si capabili pentru postul respectiv. In grupul nostru de 12 cercetatori sunt reprezentanti din 8 tari, plus SUA. Centrul este parte din National Weather Service, care este o organizatie desemnata sa asigure servicii.

A.N.: Ce anume faceti la NOAA? Cu ce se ocupa cei care lucreaza la Space Weather Prediction Center?

M.C.: Centrul nostru Space Weather Prediction Center (SWPC) se ocupa de vremea in spatiu. Facem previziuni pentru conditiile din spatiu. Previziunile sunt folosite de cei care se folosesc de sisteme tehnologice care sunt afectate de Space Weather cum ar fi: pozitionare pe baza GPS , comunicatii radio, distributia de energie electrica la latitudini mai inalte, pericole de iradiere pentru pasagerii zborurilor aeriene si a astronautilor. Eu personal ma ocup de problemele legate de Ionosfera si Termosfera. Lucrez cu un model care afiseaza rezultatele pe web, ele putand fi vizionate aici.

A.N.: Cine beneficiaza de alertele si previziunile realizate de SWPC? Sunt doar companii private sau oferiti date si guvernului si populatiei?

M.C.: Previziunile noastre sunt distribuite fara cost la oricine doreste. Avem si clienti care primesc alerte speciale. Noi lucram 24 de ore din 24, 7 zile din 7 si avem mii de clienti. Cand sunt eruptii sau furtuni solare paginile noastre de web sunt vizitate de zeci de milioane de clienti.

A.N,: Cat de dificil e pentru un om obisnuit, de exemplu, sa citeasca si sa inteleaga datele oferite de NOAA? E usor sa interpretezi alertele oferite de agentia dumneavoastra?

M.C.: Alertele noastre sunt foarte concise si se adreseaza celor care au unele cunostinte in domeniu. Paginile noastre de web au insa explicatii detaliate si personalul nostru raspunde la intrebarile clientilor. Nu este dificil sa te informezi daca ai aceasta dorinta.

A.N.: De ce este important ca lumea sa stie care e activitatea solara si ce se intampla in spatiu la un moment dat? Cum ma poate afecta pe mine ceea ce se intampla la mii de km altitudine?

Sediul NOAA din Boulder (Colorado)
Foto: HotNews.ro

M.C.: Conditiile din spatiu pot introduce erori de pozitie de zeci de metri in sistemul GPS, pot face comunicatiile radio imposibile, pot intrerupe distributia de energie electrica pe regiuni mari (prin distrugerea transformatoarelor) si pot pune in pericol de iradiere astronautii, pilotii si pasagerii liniilor aeriene precum si pilotii militari, in special cei care zboara la altitudini mai mari. Unele sisteme bazate pe GPS pot inceta complet functionarea: de exemplu, sistemul WAAS folosit in navigatia avioanelor in SUA nu a functionat mai multe ore in octombrie 2003 din cauza unei furtuni solare.

A.N.: Poate, de exemplu, o furtuna solara sa-mi influenteze aparatul GPS de la masina?

M.C.: Da, de la erori de zeci de metri pana la o pierdere totala a semnalului de la sateliti, cand pozitionarea devine imposibila.

A.N.: Cat de periculoase sunt „anomaliile” petrecute pe Soare si in spatiu pentru activitatiile noastre de pe Pamant? Care sunt cele mai mari riscuri si ce domenii sunt cele mai afectate de aceste fenomene: aviatia, comunicatiile, industria maritima etc?

M.C.: Furtunile solare sunt de mai multe feluri. Puteti vedea o prezentare succinta in engleza la urmatoarea adresa: http://www.swpc.noaa.gov/NOAAscales/.

A.N.: Ce „ne spune” Soarele in acest moment?

M.C.: In acest moment soarele este intr-un minim accentuat de activitate. Nu se stie de ce dar ciclul intarzie sa inceapa. Intr-un ciclu normal ar fi trebuit sa avem deja activitate solara de mai multe luni.

A.N.: Care a fost cel mai important eveniment solar petrecut in ultimii ani? Care va fi cel mai semnificativ in urmatoarea perioada?

M.C.: In ultimii ani, din cauza activitatii solare reduse nu am asistat la evenimente deosebite. Cea mai mare furtuna solara este considerata cea din 2 septembrie 1859. O furtuna similara produsa astazi ar putea crea pagube de multe miliarde de dolari (pagube mult mai mari decat un uragan). In acest moment, nu se poate prevedea cand se va produce o astfel de furtuna, dar sunt convins ca se va intampla, daca nu in urmatorii 5 ani, poate in urmatorul ciclu, peste 15-16 ani.

A.N.: Din datele pe care NOAA le-a strans pana in prezent, cum credeti ca a evoluat

Cu ochii pe vremea din spatiu
Foto: HotNews.ro

temperatura la nivel global in ultimele decenii? Ne confruntam cu o incalzire globala?

M.C.: Raspunsul meu este unul personal si nu reflecta pozitia NOAA. Nu sunt specialist in incalzirea globala deci raspund ca simplu cetatean. Cred ca asistam la o incalzire globala, in ciuda faptului ca in ultimii ani exista si dovezi ca incalzirea globala ar fi incetat. Nivelul inghetului permanent in muntii din zonele calde continua sa se ridice in altitudine. Gheata de la poli se topeste. Cai maritime aflate la latitudini ridicate au devenit practicabile.

Nu stiu care sunt cauzele incalzirii. Cred ca sunt mai multe cauze, una din ele fiind activitatea umana. Este posibil sa fie si o componenta cu variatie pe perioade mai lungi datorata soarelui. Mai sunt si alti factori care nu pot fi exclusi. Nu sunt convins ca se pot separa cu certitudine contributiile pe fiecare cauza.

Problema este ca se incearca sa se detecteze o tendinta a temperaturii care este de o fractiune pana la cateva grade pe deceniu intr-un set de masuratori care contin variatii naturale de zeci de grade pe an. In acelasi timp, modelele folosite pentru previziuni de clima pe termen lung contin coeficienti cu incertitudini mari.

A.N.: Ce efecte are cresterea temperaturilor asupra planetei? Unde se vad cel mai bine efectele acestui fenomen: creste nivelul marii, scade stratul de zapada, se inmultesc furtunile etc?

M.C.: Cred ca toate aceste efecte au fost observate, dar nu cred ca se poate dovedi cu certitudine care sunt cauzele lor.

A.N.: Exista date stiintifice care sa sustina teoria conform careia, contrar opiniei generale, avem de fapt de-a face cu o racire globala?

M.C.: Este posibil ca activitatea solara redusa din ultimi 5 ani sa compenseze sau char sa anuleze incalzirea globala cauzata de alti factori. Daca este adevarat, situatia este mai grava de cat se crede si incalzirea globala se va accentua odata ce activitatea solara revine la normal.

Citeste aici mai multe despre National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA).

Citeste aici mai multe despre Space Weather Prediction Center (SWPC).

Vezi atasat CV-ul fizicianului Mihail V. Codrescu.

Dupa ce a lucrat chelner in Boston, fizicianul Mihail Codrescu face acum previziuni despre vremea in spatiu pentru agentia americana NOAA

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife:„Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”

Inițiativa MedLife de testare BTS din cadrul festivalurilor Electric Castle și Summer Well a ajuns la peste 1.000 de tineri

#medicibuni – Dr. Bogdan Cociaș, MedLife, despre depistarea precoce a cancerului de sân: „Noi putem depista celulele care în doi-trei ani se transformă în tumoră mamară, iar pacienta scapă fără tratamente severe“

Premieră medicală, MedLife: Sleeve-ul Gastric pe cale endoscopică, o procedură minim invazivă pentru tratarea obezității, prin care medicul poate opera în interiorul stomacului fără a face incizii în abdomen

#medicibuni – Dr. Ion Vasian, urolog MedLife: „E suficient un singur contact sexual neprotejat ca să contractăm o infecție cu transmitere sexuală“

Prof. dr. Ioan Coman, MedLife Polisano Sibiu, pionier al chirurgiei robotice în România: „Chiar și în operațiile robotice de amploare, durerile postoperatorii sunt net reduse, mobilizarea pacientului fiind posibilă din ziua operației”

Lăcrămioara Perijoc și-a donat singura medalie de aur obținută la europene în cadrul programului MedLife dedicat copiilor cu cancer

#medicibuni – Andreea Chiru, psiholog MedLife: „Cu cât partenerii discută mai mult despre sex, plăceri, neplăceri, inclusiv despre eventualele infecții cu transmitere sexuală, cu atât au mai multe șanse la o relație sănătoasă“

#medicibuni – Dr. Alina Stanca, medic primar pneumologie, Medlife: „Pacienții descriu o căldură sau o presiune în piept, iar apoi imediat tușesc și expectorează sânge. Atunci clar te gândești că este o problemă serioasă”

#medicibuni – Dr. Mihaela Steriu, MedLife: „Unele dintre bolile cu transmitere sexuală sunt incurabile. Prevenția are un rol primordial!“

MedLife folosește dronele pentru a transporta analize BTS recoltate la Electric Castle, oferind astfel tinerilor rezultatele în aceeași zi, direct în aplicație

Premieră în Europa Centrală și de Sud-Est: MedLife aduce primul centru mobil de testare BTS* la un festival

MedLife extinde rețeaua de clinici dedicate sănătății mintale – MindCare, cu o nouă unitate la Craiova

31% dintre tinerii români nu au auzit despre infecția cu HPV, principala cauză pentru cancerul de col uterin. România continuă să înregistreze cea mai ridicată incidenţă şi mortalitate prin această boală, la nivel european

Dr. Anca Hâncu, nutriționist MedLife: „70% din bolile cronice sunt cauzate de stilul de viață incorect“. Cum promovează angajatorii sănătatea la birou

Pacientă cu cancer peritoneal salvată de medicii de la MedLife Sibiu printr-o metodă revoluționară de tratament – citoreducția tumorală și HIPEC. „Până de curând un astfel de caz era văzut inoperabil”

#MediciBuni Povestea pacientei de 66 de ani, a cărei coloană a fost readusă în poziție verticală la Spitalul Humanitas, cu ajutorul sistemului robotic BrainLab. Dr. Tiberiu Maior: „Dacă era să folosim tehnica clasică, trebuia să intervenim la nivelul întregii coloane.”