După ce s-a jurat că „pentru nimic în lume nu va veni să studieze în România”, o tânără din Franța s-a răzgândit. Ce a atras-o pe Louise, de ce vin și mulți alții

După ce s-a chinuit să obțină un loc la o facultate de medicină în Franța, Louise Louvet a ascultat cu reticență sfatul unui prieten: să dea o șansă României. „Pentru nimic în lume nu mă voi muta acolo”, spune ea, acum studentă în anul șase la Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca. O vizită în campus i-a schimbat rapid părerea”, scrie recent publicația The Economist într-un articol intitulat „România este acum un magnet pentru studenții la medicină din lume. Dar medicii români pleacă”.

Aceasta a povestit că mulțimea de studenți internaționali și accentul pus de școală pe îngrijirea practică și pe predare au oferit un contrast binevenit față de învățarea pe de rost pe care o experimentase în Franța. „După aceea, mi-am spus să o fac.”

Cazul Louisei nu este neobișnuit, scrie The Economist.

„România produce un număr prodigios de medici în fiecare an. În 2021, țara se mândrea cu aproximativ 26 de absolvenți de medicină la 100 000 de locuitori: mai mult decât în aproape orice țară din OCDE, un club de 38 de economii bogate. Printre noii absolvenți, studenții internaționali îi devansează pe localnici ca procent. Cifrele OCDE arată că, în timp ce numărul total de locuri la cursurile de medicină din România a crescut cu 17 % între 2011 și 2019, cel al cursurilor de medicină în limbi străine a crescut cu 75 %. 

Aproape o treime din toate programele de medicină din România sunt acum predate fie în franceză, fie în engleză. În 2020, ultimul an pentru care cifrele guvernamentale sunt disponibile public, aproximativ 12.000 de studenți străini studiau medicina, stomatologia sau farmacologia”, notează publicația.

Care sunt avantajele

The Economist arată și avantajele studiilor în România pentru medicii aspiranți din străinătate. 

Restricțiile, în general din motive de cost, limitează adesea numărul de locuri în programele medicale din țările de origine. În Franța, mai puțin de un sfert dintre solicitanții de locuri sunt admiși în fiecare an.

În plus, menționează sursa citată, în România, condițiile de admitere sunt mai puțin stricte: universitățile cer adesea puțin mai mult decât o diplomă de liceu, iar unele au renunțat la examenele de admitere istovitoare. 

Avantajul este evident: recunoașterea diplomelor la nivelul UE înseamnă că, teoretic, după absolvire, studenții își pot practica meseria în propria țară. În plus, în România, costurile de școlarizare și de trai mai reduse sunt un avantaj demn de luat în considerare.

Spre exemplu, în România, taxele anuale de școlarizare variază între 3.000 și 8.500 de euro. În Marea Britanie, în schimb, studenții trebuie să plătească anual 9.250 de lire sterline (11.000 de euro).

Puțină creativitate în fața cererii

Facultățile de medicină din România au fost dornice să profite de interesul venit din străinătate. Multe dintre ele au devenit creative în a viza studenții străini, remarcă The Economist.

Spre exemplu, Universitatea din Cluj-Napoca merge pe mâna francezilor. Este membră a Agence Universitaire de la Francophonie, o rețea globală de instituții de învățământ superior francofone, și oferă ajutor studenților care doresc să facă stagii de practică în spitale franceze. Universitatea din Târgu Mureș, la rândul său, are o filială germană distinctă și a deschis un campus la Hamburg în 2019. 

The Economist trece în revistă și paradoxul românesc: și anume că în ciuda faptului că țara a devenit atractivă pentru cei care vor să devină doctori, spitalele din România se confruntă cu o puternică lipsă de personal și asta pentru că o bună parte dintre medicii români au ales să plece în străinătate, acolo unde sunt plătiți mai bine.

Trendul a încetinit în ultimii ani, însă, de când salariile acestora au crescut semnificativ, mai remarcă publicația.

Concurență și printre studenții români

În acest an, la UMF Cluj, concurența a fost de aproape 2 pe un loc, potrivit datelor universității. Mai precis, la concursul de admitere din acest an, „au concurat 1.652 de candidaţi pe 750 de locuri bugetate și 405 locuri cu taxă. Examenul de admitere a constat într-o probă scrisă, în limba română, cu durata de 2 ore, la care 36 de candidați au obținut nota 10”.