Sari direct la conținut

După eradicarea califatului ISIS, care sunt perspectivele Siriei în război?

HotNews.ro
După eradicarea califatului ISIS, care sunt perspectivele Siriei în război?

Eliminarea „califatului” teritorial al grupului Stat Islamic (ISIS) închide un capitol lung și tragic al conflictului din Siria, dar războiul care devastează această țară de mai bine de opt ani este departe de a se sfârși, spun analiştii chestionați de AFP.

Sâmbătă, alianța arabo-kurdă a Forțelor Democrate Siriene (FDS) a proclamat sfârșitul „califatului” ISIS, care a avut în perioada sa de apogeu un teritoriu la fel de vast ca Marea Britanie, situat între Irak și Siria.

Dar această victorie, după aproape cinci ani de lupte violernte, nu marchează sfârșitul luptei împotriva celei mai temute organizații jihadiste din istoria modernă, a avertizat FDS și coaliția internațională condusă de Statele Unite, care le sprijină, potrivit Le Vif, citat de Rador.

Jihadiștii din ISIS rămân risipiți în deșertul care se întinde din centrul Siriei până la granița cu Irakul, iar celulele „adormite” sunt gata să fie reactivate, inclusiv în teritoriile controlate de kurzi. Unele au revendicat deja o serie de atacuri mortale. „În viitorul apropiat, vom vedea că ISIS se concentrează în totalitate mai degrabă pe tactici de gherilă și pe atacuri ad-hoc, decât pe eforturi de recuperare a teritoriilor”, subliniază Tore Hamming, expert în mișcări jihadiste la Institutul Universitar European (Italia). „Este important ca grupul să-și demonstreze în continuare puterea”

Sâmbătă, președintele american Donald Trump a promis că Washingtonul va continua să colaboreze cu aliații săi „pentru a-i zdrobi complet pe teroriștii islamişti radicali”.

După victoria asupra redutei jihadiste Baghouz, din estul Siriei, mulți luptători FDS se gândesc în principal să se întoarcă acasă și la viața normală.

Dar, odată cu căderea „califatului”, autonomia de facto stabilită prin război de kurzi în nord-estul Siriei este amenințată de retragerea celor 2.000 de soldați americani, promisă de Donald Trump.

De la acest anunț șocant din decembrie, președintele american a acceptat ca 400 dintre aceștia să rămână mobilizaţi în Siria, fără însă a preciza şi cât timp.

Dar prezența trupelor americane este văzută de kurzi drept cea mai bună garanție pentru a evita o ofensivă a Turciei vecine, care consideră drept „teroriste” miliţiile kurde siriene.

Pentru a încerca să-şi păstreze autonomia într-un teritoriu bogat în petrol, kurzii încearcă, de asemenea, să se apropie de regimul lui Bashar al-Assad, dar, pentru moment, discuțiile nu avansează, iar Damascul chiar amenință să folosească forța pentru a-şi reimpune autoritatea.

„Prezența Statelor Unite în Siria este cea mai bună carte de care dispune FDS, dacă se doreşte ca Assad să-și respecte dorința de autonomie regională”, a declarat analistul Nicholas Heras, de la Centrul pentru o Nouă Securitate Americană.

În martie 2011, represiunea sângeroasă a regimului împotriva demonstrațiilor pașnice prodemocrație a marcat izbucnirea războiului din Siria. Dar opt ani mai târziu, forțele președintelui Assad, susținute de Rusia și de Iran, au recuperat ceea ce pierduseră iniţial, iar acum controlează două treimi din țară.

Singurele două regiuni care nu scapă controlului lor sunt zona kurdă din nord-est și un teritoriu din nord-vest care include provincia Idlib și împrejurimile acesteia. Idlib se află sub controlul jihadiștilor din grupului Hayat Tahrir Al-Cham (HTS, fostă ramură a reţelei al-Qaeda), care le-au preluat de la rebeli.

Teoretic, Idlib este „protejat” de un acord între Rusia și Turcia, „patroana” rebelilor, care a împiedicat o ofensivă a regimului Assad. Dar zona a fost bombardată în mod regulat de regim în ultimele săptămâni, cu zeci de civili uciși, potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului (OSDH). „Bombardamentele guvernului sirian şi ale Rusiei asupra Idlibului seamănă mai degrabă cu o formă de presiune decât preludiul unei mari ofensive”, notează totuşi Sam Heller, expert al Grupului pentru Crize Internaţionale (ICG).

Pentru Fabrice Balanche, specialist în Siria la Universitatea din Lyon (Franța), afirmă că regimul dorește să acționeze mai întâi pentru a recupera teritoriile kurde cu scopul de evita ca Turcia să fie tentată să se stabilească permanent în această zonă. „Armata siriană va aștepta, de asemenea, plecarea Statelor Unite pentru a putea ocupa rapid un maxim de teritoriu în nord-est”, a mai spus el. „Provincia Idlib poate aștepta. Oricum, nimeni nu va apăra HTS”.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro