„E ca un fel de export din America”: Ce spun criminaliștii despre numărul tot mai mare de atacuri armate în școli din Europa

O serie de atacuri armate în școli din Europa a crescut presiunea asupra autorităților de a aborda o problemă considerată mult timp ca fiind în principal una specifică Statelor Unite, relatează agenția Reuters după ultimul atac armat comis de un tânăr din Austria, la o școală din Graz.

Atacurile armate în masă rămân în continuare mult mai frecvente în Statele Unite. Însă în Europa patru dintre cele mai grave atacuri din școli din acest secol au avut loc în ultimii doi ani. Două dintre acestea – un masacru soldat cu 11 morți în Austria și altul în Suedia – s-au petrecut chiar în acest an.

Atacul comis în această săptămână în orașul austriac Graz a declanșat apeluri ale liderilor politici pentru înăsprirea legilor privind armele, asemănător cu reacția guvernului suedez după cele 11 decese de la liceul Campus Risbergska din Örebro, în februarie.

„Atacurile armate în masă – dintre care fac parte și atacurile în școli – erau în trecut în mare parte o problemă americană, dar acest echilibru se schimbă. Numărul acestora în Europa și în alte părți ale lumii este în creștere”, a declarat Adam Lankford, criminalist la Universitatea din Alabama.

„Acești atacatori văd ce fac alții”

Lankford amintește, având în vedere chiar declarațiile atacatorilor sau istoria căutărilor lor pe internet, că în Europa o parte din această creștere se datorează atacurilor de tip „copycat” (de imitare), adesea inspirate de masacre din SUA, precum cel de la liceul Columbine din 1999.

„E ca un fel de export din America. Acești atacatori văd ce fac alții și se declanșează un efect de bulgăre de zăpadă”, spune expertul.

Potrivit cercetărilor realizate între 2005 și 2010 de Lankford și de un coleg al său, numărul atacurilor comise de persoane în căutare de notorietate a fost de două ori mai mare în Statele Unite decât în restul lumii. Însă, între 2017 și 2022, restul lumii a ajuns din urmă SUA.

Datele lor arată, de asemenea, că Europa are acum o proporție mai mare din totalul atacurilor armate în masă decât în trecut.

Lankford susține că pentru politicienii europeni ar trebui să fie mai ușor să ia măsuri pentru a preveni astfel de atacuri decât este în Statele Unite, din cauza rolului central pe care armele îl joacă în cultura și identitatea americană.

Uniunea Europeană a lăsat reglementarea armelor și a rețelelor sociale la latitudinea statelor membre. Uciderea recentă a mai multor persoane a dus la inițiative din partea mai multor țări pentru aplicarea unor reguli mai stricte.

Măsuri luate în Europa după atacuri armate în școli

În Suedia, guvernul a fost de acord să înăsprească procesul de verificare a solicitanților de permise pentru arme și să restricționeze utilizarea unor arme semi-automate, în urma atacului de la Örebro.

Potrivit unui raport al autorităților suedeze, incidentele de violență și comportament amenințător în școlile gimnaziale și licee au crescut cu peste 150% între 2003 și 2023.

În Finlanda, unde un copil de 12 ani a împușcat mortal un coleg și a rănit grav alți doi anul trecut, școlile organizează exerciții de baricadare a ușilor și de ascundere în fața atacatorilor. Guvernul a propus, de asemenea, pedepse mai dure pentru purtarea armelor în public.

În urma unui atac mortal cu cuțitul petrecut în decembrie într-o școală primară din Zagreb, guvernul croat a restricționat accesul în școli și a impus obligativitatea prezenței paznicilor.

Germania a impus treptat controale mai stricte asupra deținerii de arme în urma masacrelor din școli în 2002 și 2009, iar anul trecut a introdus o interdicție privind cuțitele cu deschidere automată (tip briceag) și purtarea cuțitelor la evenimente publice, după o serie de atacuri cu arme albe.

Cehia a înăsprit legislația privind armele de foc după atacul de la Universitatea Carolină

Dirk Baier, profesor de criminalistică la Universitatea de Științe Aplicate din Zürich, afirmă că înăsprirea condițiilor de deținere a armelor a fost singura modalitate prin care politicienii au știut să arate că tratează problema cu seriozitate.

„Vor exista cu siguranță rețineri în acest sens, din partea vânătorilor, trăgătorilor sportivi sau a altor grupuri de lobby”, afirmă el. „Cu toate acestea, cred că argumentele pentru înăsprirea legislației vor cântări mai mult decât cele împotrivă”, spune acesta.

Legea armelor a fost, de asemenea, un subiect politic intens dezbătut în Republica Cehă, după ce un student a împușcat mortal 14 persoane la Universitatea Carolină din Praga, în decembrie 2023.

Țara a impus obligația ca vânzătorii de arme să raporteze achizițiile suspecte și ca medicii să verifice dacă persoanele diagnosticate cu probleme psihologice dețin permise de armă.

Marea Britanie desfășoară o anchetă publică privind un atac petrecut în Southport, unde trei fete au fost înjunghiate mortal anul trecut. Serialul fenomen „Adolescence” de pe Netflix, o poveste despre un elev acuzat de crimă, explorează îngrijorările legate de cultura toxică online.

Macron vrea restricționarea accesului tinerilor la rețelele de socializare

Între timp, în Franța, președintele Emmanuel Macron a cerut în această lună reglementări la nivelul UE pentru interzicerea accesului copiilor sub 15 ani la rețelele sociale, în urma unui atac mortal cu cuțitul la o școală.

Motivația atacatorului din școala austriacă este încă sub investigație. Poliția a declarat că acesta era retras social și pasionat de jocurile online de tip „shooter”, cu împușcături.

Majoritatea acestor atacuri sunt comise de tineri, iar criminalistul Lankford afirmă că există un fenomen global al atacatorilor care caută notorietate pe care nu o pot obține în viața reală, impulsionați parțial de rețelele sociale.

„Chiar dacă se așteaptă să moară, unii dintre ei sunt entuziasmați de ideea că vor lăsa ceva în urmă”, spune expertul.

Austria are legi relativ permisive privind armele de foc, iar președintele Alexander Van der Bellen a declarat, după atac, că legislația merită o analiză mai atentă.

Politologul austriac Peter Filzmaier a declarat pentru Reuters că e probabil ca publicul să sprijine înăsprirea legilor privind deținerea armelor, deși o interdicție generală pentru persoanele private e mai puțin plauzibilă.