Ecouri ale Războiului Rece. Cum a fost primit în Germania planul pentru amplasarea rachetelor americane: „Cădem din nou în tiparul conflictului dintre Est și Vest”

Planul care permite desfășurarea de rachete americane cu rază lungă de acțiune în Germania a atras joi o serie de laude și reticențe, în contextul în care susținătorii lui spun că va face Europa mai sigură, iar criticii avertizează că ar putea antagoniza Rusia și declanșa o nouă cursă a înarmărilor, scrie Reuters.

Acordul, făcut public în timpul summitului NATO de la Washington, prevede desfășurarea de capabilități începând din 2026, inclusiv rachete SM-6, rachete Tomahawk și arme hipersonice în curs de dezvoltare, care au o rază de acțiune semnificativ mai mare decât actualele arme ale puterilor europene.

Chestiunea ar putea spori tensiunile în cadrul coaliției cancelarului Olaf Scholz și ar putea oferi subiect de campanie partidului de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) înainte de alegerile locale din estul Germaniei, programate în septembrie, când se așteaptă ca AfD să obțină rezultate bune.

Germania este una dintre țările NATO care găzduiesc arme nucleare americane, iar opoziția internă față de astfel de desfășurări datează de pe vremea când Germania de Vest era un stat de linia întâi în timpul Războiului Rece.

Moscova a condamnat această desfăşurare drept o „ameninţare foarte gravă” la adresa securităţii naţionale a Rusiei și a promis un răspuns.

„Ne confruntăm de mult timp cu problema modului în care putem asigura o descurajare care să securizeze teritoriul alianței noastre, dar și al Germaniei, cu opțiuni convenționale”, a declarat Scholz în fața reporterilor, la Washington.

„Această decizie a fost luată cu mult timp în urmă și nu este o surpriză reală pentru nimeni implicat în politica de securitate și pace”, a adăugat cancelarul german.

Nils Schmid, un purtător de cuvânt al social-democraților lui Scholz, a declarat pentru Reuters că „acesta este un pas necesar pentru a descuraja Rusia”.

Conservatorii din opoziție, care – având în vedere nepopularitatea coaliției de centru-stânga a lui Scholz – ar putea fi la putere în momentul în care rachetele vor fi amplasate, au aprobat, de asemenea, această mișcare.

Cu toate acestea, Verzii – parteneri în coaliția lui Scholz – s-au plâns că nu au fost informați în mod corespunzător cu privire la decizie și că aceasta contrazice acordul bugetar convenit numai după negocieri lungi și dificile.

Partidul AfD, care se opune livrărilor de arme germane către Ucraina și care este considerat de critici ca fiind prea prietenos cu Moscova, a afirmat că decizia privind desfășurarea rachetelor americane face din „Germania o țintă”.

„Cancelarul Olaf Scholz nu acționează în interesul Germaniei”, a declarat liderul AfD, Tino Chrupalla. „El permite ca relația Germaniei cu Rusia să fie deteriorată permanent și cădem din nou în tiparul conflictului dintre Est și Vest”, a susținut Chrupalla.

Partidul de stânga Die Linke consideră că decizia este „extrem de problematică” și ar putea lansa o nouă cursă a înarmărilor sub pretextul descurajării.

Sahra Wagenknecht, care conduce un nou partid de stânga ce se opune și el trimiterii de arme în sprijinul Ucrainei, a catalogat mișcarea Berlinului drept „extrem de periculoasă”.

Germania, Franţa, Italia şi Polonia vor dezvolta în comun o rachetă de croazieră

Germania, Franța, Italia şi Polonia au semnat joi, în timpul summitului aniversar al NATO, o scrisoare de intenţie privind dezvoltarea în comun a unui nou tip de rachetă de croazieră cu lansare terestră şi cu o rază de acţiune de peste 500 de kilometri, iniţiativă menită să acopere o lacună în arsenalul militar european evidenţiată de războiul din Ucraina, mai scrie Reuters, potrivit Agerpres.

Vorbind în marja summitului NATO de la Washington după ceremonia de semnare, ministrul francez al apărării, Sebastien Lecornu, a spus că noua iniţiativă este menită să servească drept element de descurajare.

„Ideea este să o deschidem cât mai larg posibi” participării şi altor ţări la proiect, a spus el în faţa presei, sugerând că noul guvern laburist al Marii Britanii s-ar putea alătura proiectului, iar o asemenea implicare a altor state ar permite realizarea unor economii de scară.

O primă schiţă a unei viitoare rachete în cadrul acestui demers ar putea fi realizată până la sfârşitul anului, nefiind deocamdată stabilită în acest stadiu nici raza de acţiune a rachetei cu lansare terestră.

Franţa sugerează ca aceasta să fie o versiune modificată a rachetei de croazieră cu lansare navală MdCN, fabricată în prezent de compania MBDA, care produce de asemenea rachetele cu lansarea aeriană Taurus şi Storm Shadow/Scalp, cea din urmă fiind deja oferită Ucrainei ca ajutor militar şi folosită cu succes în războiul cu Rusia.

De altfel, societatea MBDA, în al cărei acţionariat să regăsesc companiile Airbus, BAE Systems şi Leonardo, lucrează deja la dezvoltarea unei versiuni modificate a rachetei MdCN care să poată fi lansată din lansatoare montate pe camioane, la fel ca racheta americană ATACM lansată de instalaţiile HIMARS şi de asemenea folosită de Ucraina.

Anunţul privind noua iniţiativă vine la doar o zi după ce Washingtonul şi Berlinul au tarnsmis oficial că vor începe desfăşurarea de rachete americane cu rază lungă de acţiune pe teritoriul Germaniei în 2026.

Dezvoltarea unei rachete cu o rază de acţiune care depăşeşte 500 km înseamnă însă că aliaţii europeni din cadrul NATO vor reintroduce o categorie de arme interzisă prin Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), tratat care în prezent nu mai este în vigoare.

Statele Unite s-au retras oficial în 2019 din acest tratat pe care-l semnase cu Rusia în anul 1987, acuzând Moscova de încălcarea acordului, acuzaţie pe care Kremlinul a negat-o.

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat în urmă cu două săptămâni că Rusia va trebui să reia producţia de rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune, motivând că „Statele Unite nu numai că produc aceste sisteme de rachete, dar le-au adus deja în Europa pentru exerciţii în Danemarca”.

Prin urmare, a argumentat el, Rusia trebuie să răspundă. Deci, a indicat Putin, „se pare că trebuie să începem să producem aceste sisteme de lovire şi apoi, pe baza situaţiei reale, să luăm decizii cu privire la locul în care să le amplasăm, dacă este necesar pentru a ne asigura securitatea”.