Efectele încetării stării de alertă asupra relațiilor de muncă
În contextul pandemiei de coronavirus, starea de alertă a durat în România aproape doi ani, respectiv din 15 mai 2020 și până pe 8 martie 2022, iar în această perioadă au fost adoptate o serie de acte normative referitoare la măsurile aplicabile, inclusiv în domeniul dreptului muncii. Încetarea stării de alertă produce efecte nu numai în privința ridicării restricțiilor, ci și cu privire la aceste măsuri care au fost adoptate în timpul acestei situații excepționale.
Telemunca: în perioada stării de alertă a fost posibilă munca de la domiciliu sau în regim de telemuncă în baza unei decizii unilaterale a angajatorului, nefiind necesar acordul angajatului în acest sens. Din momentul încetării stării de alertă, acest lucru nu mai este posibil, această decizie unilaterală încetează să mai producă efecte, iar angajații vor fi obligați să se prezinte la locul de muncă prevăzut în contractul individual de muncă.
În măsura în care angajatorii vor dori totuși să mențină un sistem hibrid – muncă la birou și telemuncă/muncă la domiciliu, vor fi obligați să respecte prevederile Legii nr. 81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă și cele ale Legii nr. 53/2003 privind Codul muncii. În acest sens, este absolut necesar să existe acordul ambelor părți, acord ce se va concretiza, în mod obligatoriu, prin semnarea unui act adițional la contractul individual de muncă.
Astfel, potrivit Legii nr. 81/2018 privind telemunca este interzisă în mod expres modificarea unilaterală a contractului individual de muncă în situația în care se dorește introducerea clauzei de telemuncă, iar un angajat nu poate fi sancționat dacă refuză să semneze actul adițional prin care se dorește introducerea clauzei de telemuncă.
În situația în care s-au încheiat acte adiționale la contractul individual de muncă prin care s-a stabilit prestarea activității în regim de telemuncă sau munca la domiciliu, dacă angajatorul apreciază că telemunca nu mai este o opțiune fezabilă pentru afacerea sa, nu poate decide în mod unilateral încetarea efectelor acestor acte adiționale, ci va avea nevoie de acordul salariatului, exprimat în cuprinsul unui alt act adițional. În situația în care salariații nu vor fi de acord, angajatorul va fi ținut să respecte actele adiționale deja încheiate, în sensul că munca se va desfășura în continuare în regim de telemuncă.
Dacă se decide că telemunca se va desfășura cu caracter permanent, actele adiționale ce urmează a fi încheiate, trebuie să cuprindă, pe lângă elementele prevăzute la art. 17 din Codul muncii și clauzele specifice prevăzute de art. 5 alin (2) din Legea 81/2018.
Având în vedere perioada destul de lungă în care activitatea s-a putut presta de la distanță sau în regim hibrid, așadar a fost vorba de mai multă flexibilitate, rămâne de văzut câți dintre angajatori vor fi dispuși să mai aplice acest sistem în continuare și câți dintre angajați vor fi dispuși să se întoarcă fizic la muncă.
Contractele colective de muncă: Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 prevede că „valabilitatea contractelor colective şi a acordurilor colective de muncă se prelungeşte pe durata stării de alertă, precum şi pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea acesteia de muncă”. Totodată, aceeași Lege prevede că, în termen de 45 de zile de la data încetării stării de alertă, părțile au obligația de a iniția negocierile colective.
Așadar, până la data de 22 aprilie 2022, angajatorii aflați în această situație trebuie să inițieze negocierile colective, să emită o decizie în acest sens și să afișeze într-un loc vizibil intenția de a începe negocierile colective.
Șomajul tehnic și reluarea activității: în cazul în care activitatea a fost întreruptă total sau parțial, ca urmare a măsurilor luate împotriva răspândirii virusului SARS CoV 2, odată cu încetarea stării de alertă, încetează și motivul de suspendare, iar activitatea va fi reluată. Indemnizația pentru șomajul tehnic urmează să fie decontată de stat până la data încetării stării de alertă, iar nu până la data de 31 martie 2022 așa cum prevedea OUG nr. 2/2022 privind stabilirea unor măsuri de protecție socială a angajaților şi a altor categorii profesionale în contextul interzicerii, suspendării ori limitării activităților economice, determinate de situația epidemiologică generată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, deoarece nu mai există motivul de suspendare.
Totuși, angajatorul poate să suspende sau să întrerupă activitatea, dar numai din motive economice, tehnologice, structurale sau similare și numai în condițiile expres prevăzute de Codul muncii. Pentru a implementa în continuare șomajul tehnic, angajatorul trebuie să inițieze o procedură distinctă astfel cum este prevăzută aceasta de Codul muncii. În această situație, indemnizația ce se va acorda în mod obligatoriu salariaților nu va mai fi decontată de stat.
Mecanismul Kurzarbeit – art. 1 al Ordonanţei de urgenţă nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru stimularea creşterii ocupării forţei de muncă prevede că „în cazul reducerii temporare a timpului de muncă, determinate de instituirea, stării de urgenţă/alertă/asediu, în condiţiile legii, pe perioada stării de urgenţă/alertă/asediu, precum şi pe o perioadă de până la 3 luni de la data încetării ultimei perioade în care a fost instituită starea de urgenţă/alertă/asediu, angajatorii au posibilitatea reducerii timpului de muncă a salariaţilor cu cel mult 80% din durata zilnică, săptămânală sau lunară, prevăzută în contractul individual de muncă.”
Așadar, indemnizațiile pentru activitatea redusă, se vor mai acorda încă trei luni de la data ridicării stării de alertă, respectiv până la data de 9 iunie 2022 inclusiv.
Zilele libere plătite care puteau fi acordate salariaților care au copii în vârstă de până în 12 ani inclusiv, respectiv 26 de ani pentru cei cu dizabilități, pentru a-i supraveghea cât timp unitățile de învățământ sunt închise sau predarea se face online se acordă până la finalul anului școlar 2021- 2022, cu excepția vacanțelor școlare. De principiu, din momentul încetării stării de alertă nu ar mai exista motive de acordare a acestor zile libere. Dacă totuși vor exista situații excepționale și justificate în care cursurile să se desfășoare online, până la finalul acestui an școlar, se vor acorda zilele libere plătite.
Începând de astăzi s-a încheiat o etapă despre care puțini credeau că va dura atât de mult!
Un articol semnat de Anca Ștefania MANOLACHE, Senior Associate (amanolache@stoica- asociatii.ro) STOICA & Asociații