Efectul investigației Snoop. SNSPA anunță că i-a desfăcut contractul de muncă lui Alfred Bulai, acuzat de abuzuri sexuale asupra unor studente: Există, din păcate, și alte cazuri de hărțuire sexuală în universități

Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) a anunțat, marți, că i-a desfăcut contractul de muncă profesorului și sociologului Alfred Bulai. Decizia a fost luată la opt zile de la investigația Snoop, care a publicat mărturiile unor tinere care îl acuză pe Bulai de abuzuri sexuale.

Anunțul a fost făcut de către rectorul SNSPA, Remus Pricopie, printr-un lung comunicat de presă, în care spune că a semnat dispoziția de desfacere a contractului individual de muncă al lui Alfred Bulai, cu efect imediat, în urma deciziei Comisiei de Etică.

• „Am primit astăzi hotărârea Comisiei de Etică a SNSPA privind reclamațiile de hărțuire sexuală, aduse profesorului Alfred Bulai. Am informat decanul Facultății de Științe Politice, conf. univ. dr. Cristian Pîrvulescu, Președintele Senatului SNSPA, prof. univ. dr. Iordan Bărbulescu, și Consiliul de Administrație că, în calitate de Rector SNSPA și în conformitate cu Art. 172 din Legea învăţământului superior nr. 199/2023, pun în aplicare această hotărâre, cu efect imediat. Prin urmare, am semnat dispoziția de desfacere a contractului individual de muncă al lui Alfred Bulai, începând de azi, 6 august 2024.
• Am semnat cu gândul la victimele știute și neștiute ale celui care, în loc să fie profesor, un mentor pentru tinerele generații, a ales să încalce principiile de bază ale oricărei comunități civilizate și să supună mai multe persoane unui tratament nedemn și abuziv. Sper ca acțiunea fermă a SNSPA împotriva celor care nu respectă normele etice și demnitatea fiecărui membru al comunității academice să fie un exemplu și pentru alte universități sau instituții publice din România. Din experiența mea profesională de trei decenii, nu cunosc un alt caz de hărțuire sexuală care să fi fost soluționat în 8 zile de la momentul sesizării, cu respectarea tuturor cerințelor legale”, susține Pricopie.

El spune că „din păcate, România rămâne una dintre țările din Uniunea Europeană în care misoginismul, agresivitatea verbală și hărțuirea sexuală sunt în general tolerate, prin lipsa de reacție instituțională și prin inexistența unor instrumente reale de ordin civil sau penal de pedepsire a agresorilor și protejare a victimelor”.

Pe site-ul SNSPA, la ora publicării acestui articol, Alfred Bulai încă figurează ca profesor la Facultatea de Științe Politice (FSP).

„În timp ce discutăm despre „cazul Bulai”, există, din păcate, și alte cazuri de hărțuire sexuală în universități”

Rectorul SNSPA mai spune că, în timp ce discutăm despre „cazul Bulai”, există, din păcate, și alte cazuri de hărțuire sexuală în universități, în instituții de cultură, în presă, partide politice, autorități locale, poliție, sport, „care nu sunt semnalate sau care sunt tolerate prin inacțiune”.

„Este nevoie de o revizuire a întregii legislații din domeniu – nu numai cea specifică universităților – , atât în materie de drept administrativ, dar și de drept penal. Fără instrumente instituționale și legale puternice, nu există tratament eficient pentru fenomenul hărțuirii sexuale. De exemplu, atât timp cât intervine prescrierea cu o viteză greu de imaginat, iar pedepsele, acolo unde se pot aplica, sunt simbolice, fenomenul hărțuirii sexuale va continua să afecteze anual mii de femei, majoritatea la vârste foarte tinere, fără măcar ca aceste cazuri să fie sesizate”.

Pricopie mai spune că, din perspectiva SNSPA, subiectul declanșat de „cazul Bulai” nu se închide aici, iar Comisia de Etică va evalua în ce măsură există argumente legale pentru a extinde cercetările:

„De asemenea, toate datele adunate la SNSPA vor fi trimise cu celeritate către organele de anchetă penală, pentru a contribui la derularea investigațiilor deja demarate. Pe de altă parte, suntem conștienți de gravitatea „cazului Bulai”, iar identificarea vulnerabilităților interne care au permis acest lucru este fundamentală pentru noi.

În acest sens, am demarat procedurile pentru a realiza un audit intern, care va începe de la Facultatea de Științe Politice, Departamentul de Sociologie, și care va trebui să dea nu doar răspunsuri cu privire la ceea ce s-a întâmplat, ci și să propună măsuri pentru viitor. Este important să știm că forța unei organizații este dată nu numai de succesele sale, dar mai ales de modul în care știe să treacă prin crize. Prin urmare, identificarea și tratarea imediată a derapajelor, de orice fel, trebuie să fie o prioritate”.

„Afirmația potrivit căreia „toți știau” este mincinoasă și calomnioasă”

Investigația Snoop a generat un val de reacții și de acuzații și la adresa unui alt profesor din SNSPA, sociologul Marius Pieleanu, iar conducerea SNSPA a fost acuzată că ar fi știut și nu a luat nicio măsură. Printre cei acuzați de o fostă studentă că „au tăcut” s-a aflat și profesoara Mihaela Miroiu, fost decan la SNSPA, întemeietoarea studiilor de gen în România.

Rectorul SNSPA răspunde și acestor acuzații:

1. Afirmația potrivit căreia „toți știau” este mincinoasă și calomnioasă. Nu există niciun element care să o susțină. Vina colectivă funcționează doar în regimurile totalitare. A acuza in corpore o întreagă comunitate academică, cu mii de membri, și a arunca cu noroi asupra tuturor profesorilor dedicați de la SNSPA poate fi util doar celor care nu au legătură cu educația, ci eventual cu interesele unor politici extremist-radicale, pe care SNSPA le-a combătut în mod constant și va continua să le combată. Astfel de abordări generalizatoare și simplificatoare, bazate pe părerile și impresiile celor care comentează pe margine, dăunează grav interesului legitim ca învățământul românesc și societatea, în ansamblul său, să facă pași înainte.

2. Al doilea este cel legat de atacul nejustificat la persoane care au contribuit nu doar la construcția SNSPA ca instituție, una dintre cele mai respectate și apreciate universități românești la nivel internațional, ci care au definit concepte, atitudini și norme etice în învățământul românesc. Mă refer aici la profesorii fondatori, dar și la cei care s-au alăturat mai târziu proiectului SNSPA.

Un exemplu particular este cel al d-nei prof. univ. dr. Mihaela Miroiu. Astăzi nu am fi discutat deschis despre hărțuirea în școli și universități dacă Mihaela Miroiu, în urmă cu peste 20 de ani, nu ar fi atras atenția asupra unui fenomen larg răspândit în societatea românească, dar ținut „sub preș”, în mod sistematic. Mihaela Miroiu a fost atacată și în 2004-2006, când a expus public nevoia de a aborda frontal tema misoginismului din societatea românească, începând cu mediul politic și cel științific, până la mediile dezavantajate socio-economic. În 2005, Mihaela Miroiu a propus Ministerului Educației adoptarea unui Cod Etic la nivel național, ceea ce, câteva luni mai târziu, s-a și întâmplat. La acel moment, nu exista nici măcar legislație de natură penală, ea fiind oarecum completată insuficient aproape zece ani mai târziu. Prin urmare, să o învinovățești azi, în 2024, pe Mihaela Miroiu pentru „lipsă de acțiune” sau „tăinuire” este ca și cum am vrea să rescriem istoria. Munca sa trebuie apreciată, nu denigrată”.

„Dezbracă-te să-mi arăți că ai mai multă încredere în tine”

Investigația Snoop a fost publicată în 28 iulie, fiind semnată de jurnalista Ioana Moldoveanu. Vreme de peste 4 luni, ea a discutat cu 18 martori și victime, reconstituind perioada 1995-2024 din cariera lui Alfred Bulai, șeful Departamentului de Sociologie din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), din București. 

„Dezbracă-te să-mi arăți că ai mai multă încredere în tine”, au susținut fetele că le spunea profesorul de la SNSPA, în căutare de studente „sexicioase”, conform propriei expresii relatate de victime.

Ele l-au înregistrat audio. Snoop a realizat un film de peste 20 de minute cu aceste înregistrări, declarațiile video ale fetelor și reacția lui Bulai.

Începând cu 2001, Alfred Bulai (61 ani) a fost timp de 14 ani prodecan al Facultății de Științe politice din cadrul SNSPA, cu o scurtă pauză între 2006 și 2008, în timpul Guvernului Călin Popescu Tăriceanu. Atunci a fost numit președinte al Agenției pentru Strategii Guvernamentale (ASG), funcție cu rang de secretar de stat.

În 2016 a fost numit din partea PSD membru în Consiliul de administrație al TVR, poziție pe care o deținut-o timp de un an și șase luni. În același an a devenit directorul Departamentului de sociologie, poziție pe care o deține și în prezent. Numai din această calitate a câștigat de la SNSPA, până în 2022, peste un milion de lei, conform declarațiilor de avere. 

De-a lungul timpului a coordonat proiecte pentru Banca Mondială și Universitatea București. Este autor sau coautor a numeroase volume de sociologie, printre care manualul de clasa a XI-a, scrie Snoop.ro.

După ce Snoop.ro a scos la iveală acest caz, Parchetul a deschis o anchetă in rem pentru infracțiunea de „folosirea funcției în scop sexual”, iar pe adresa de email a instituției au fost trimise aproximativ 20 de mesaje despre Alfred Bulai, procurorii explicând însă că „20 de mailuri nu echivalează cu 20 de plângeri”.

Luni, la o săptămână de la investigația site-ului Snoop.ro, procurorii Parchetului Sectorului 1 au început audierile în acest caz, au declarat pentru HotNews.ro surse judiciare.