Sari direct la conținut

Efectul nebănuit al încetinirii creșterii economice din China

HotNews.ro
Efectul nebănuit al încetinirii creșterii economice din China
Oameni la metroul din Beijing. FOTO: Costfoto/NurPhoto / Shutterstock Editorial / Profimedia

Pe măsură ce China construiește mai puține case și poduri, într-un moment în care oamenii cumpără mâncare mai ieftină și mai puțin sănătoasă, iar fabricile și fermele investesc în automatizare, o nouă provocare a apărut la orizont: rata obezității din țară crește mult mai rapid, majorând costurile asistenței medicale, scrie Reuters.

Medicii din China au avertizat că stresul de la locul de muncă, orele lungi de lucru și dietele necorespunzătoare sunt factori de risc din ce în ce mai mari în orașe, în timp ce în zonele rurale, munca agricolă devine din ce în ce mai puțin solicitantă din punct de vedere fizic, iar asistența medicală inadecvată face ca problemele de sănătate să fie depistate cu întârziere și tratate inadecvat.

Potrivit specialiștilor citați de Reuters, China se confruntă cu o dublă provocare care îi alimentează problema obezității.

Pe de o parte, economia în curs de modernizare, susținută de inovația tehnologică, a generat tot mai multe locuri de muncă statice și de birou. Pe de altă parte, o încetinire prelungită a creșterii economice îi forțează pe oameni să adopte diete mai ieftine și nesănătoase.

De exemplu, având în vedere că ritmul construcției de locuințe și infrastructură a încetinit, milioane de lucrători au trecut în ultimii ani de la locurile de muncă din construcții și producție la cele de șofer pentru companii de ride-sharing sau de livrare.

Apoi, într-un mediu deflaționist, consumatorii preferă mese mai ieftine, care pot fi nesănătoase. Piața de fast-food din China este în creștere și va ajunge la 1,8 trilioane de yuani (253,85 miliarde de dolari) în 2025, de la 892 miliarde de yuani în 2017, potrivit Daxue Consulting.

De asemenea, părinții renunță la plata pentru activitățile sportive ale copiilor, cum ar fi cursurile de înot.

Cheltuieli suplimentare la buget

„Recesiunile economice duc adesea la schimbări în stilul de viață al oamenilor”, a explicat Yanzhong Huang, expert în sănătate globală la Council on Foreign Relations, citat de Reuters. „Obiceiurile alimentare pot deveni neregulate, iar activitățile sociale pot scădea”, a adăugat acesta.

„Aceste modificări ale rutinei zilnice pot contribui la o incidență crescută a obezității și, în consecință, a diabetului”, a spus el, adăugând că se așteaptă ca ratele obezității să continue „să crească exponențial, împovărând sistemul de sănătate”.

În iulie, Guo Yanhong, un înalt funcționar al Comisiei Naționale de Sănătate (NHC), a declarat că persoanele obeze și supraponderale reprezintă „o problemă majoră de sănătate publică” pentru China.

Xinhua, agenția oficială de știri din China, a raportat în aceeași lună că mai mult de jumătate dintre adulții din țară sunt obezi sau supraponderali, peste estimarea de 37% furnizată de Organizația Mondială a Sănătății.

Un studiu realizat de BMC Public Health a estimat și el că, până în 2030, costurile cu tratamentele legate de obezitate ar trebui să crească la 22% din bugetul de sănătate, sau 418 miliarde de yuani, de la 8% în 2022. Estimarea a fost „conservatoare” și nu a luat în considerare creșterile costurilor asistenței medicale, se spune în studiu.

Acest lucru va adăuga o presiune suplimentară asupra guvernelor locale deja îndatorate și va reduce capacitatea Chinei de a direcționa resursele către domenii mai productive pentru a stimula creșterea.

Ce face guvernul

În iulie, Comisia Națională de Sănătate și alte 15 departamente guvernamentale au lansat eforturi de sensibilizare a opiniei publice pentru combaterea obezității.

Campania, care urmează să dureze trei ani, este construită în jurul a opt sloganuri: „angajament pe tot parcursul vieții, monitorizare activă, o dietă echilibrată, activitate fizică, somn bun, obiective rezonabile și acțiune în familie”.

În luna iulie, în școlile primare și secundare au fost distribuite ghiduri care îndeamnă la screening regulat, la exerciții fizice zilnice, la angajarea de nutriționiști și la implementarea unor obiceiuri alimentare sănătoase – inclusiv reducerea consumului de sare, ulei și zahăr.

Potrivit definiției OMS, o persoană supraponderală are un indice de masă corporală (IMC) de 25 sau mai mare, în timp ce pragul IMC pentru obezitate este de 30.

Doar 8% dintre chinezi sunt considerați obezi, mai mult decât vecinii japonezi și sud-coreeni, dar mult mai puțin decât rata de 42% din Statele Unite, arată datele OMS.

Obezitatea este de altfel o problemă relativ nouă în China, care a trecut printr-o foamete generalizată încă din anii 1960.

Factori structurali

Pe măsură ce consumatorii și lucrătorii se adaptează la schimbările structurale ale unei economii care se urbanizează rapid în următorul deceniu, mulți chinezi supraponderali ar putea trece pragul obezității, spun medicii.

„Declinul economic din China ar putea duce la o creștere a consumului de alimente de calitate scăzută, din cauza scăderii veniturilor”, a explicat Jun Sung Kim, economist la Universitatea Sungkyunkwan din Coreea de Sud.

„Acest lucru, la rândul său, poate contribui la obezitate”, a subliniat el.

Pui Kie Su, medic generalist la spitalul Raffles din Beijing, a observat că unii pacienți spun că mănâncă pentru a se „de-stresa” de la locul de muncă.

Tinerii sunt în mod special afectați. Proporția băieților obezi din China a crescut de la 1,3% în 1990 la 15,2% în 2022, sub proporția de 22% din Statele Unite, dar mai mare decât cea din Japonia (6%), Marea Britanie și Canada (12%) sau India (4%).

Obezitatea la fete a crescut la 7,7% în 2022 de la 0,6% în 1990.

Li a adăugat că guvernul ar trebui să „comunice în continuare” cu companiile alimentare, școlile, comunitățile și comercianții despre riscurile obezității cauzate de junk food sau de băuturile cu mult zahăr.

„China ar trebui să interzică vânzarea de junk food și băuturi zaharoase în școli și nu ar trebui să permită funcționarea de magazine cu junk food pe o anumită distanță în jurul școlilor”, a spus acesta.

INTERVIURILE HotNews.ro