El Pais: Scandalul Cărtărescu arată că România se află în mijlocul unei confruntări ideologice continue / Antisemitismul, „un subiect incomod pentru unii români”

Scandalul iscat în România după ce Academia Română nu l-a primit în rândurile sale pe scriitorul Mircea Cărtărescu „a scos la iveală polarizarea din interiorul scenei culturale”, scrie cel mai mare ziar spaniol, El Pais.

Într-un articol publicat miercuri de reporterul său, Raúl Sánchez Costa, El Pais scrie că Academia Română, cea mai importantă instituție culturală și științifică a țării, a respins cu un singur vot înscrierea „celui mai cunoscut scriitor român pe plan internațional care apare mereu în topul premiilor Nobel”.

„România se află în mijlocul unei confruntări ideologice continue”, notează ziarului spaniol care amintește câteva dintre evenimentele notabile din țara noastră, printre care faptul că „un candidat necunoscut, ultranaționalist și pro-rus a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie”, alegeri anulate ulterior de CCR, și jaful din tezaurul dacic al țării de la Muzeul Drents din Olanda.

„Ultimul episod îl are pe prolificul Mircea Cărtărescu în centrul unei controverse care a scos la iveală polarizarea din interiorul scenei culturale”, scrie El Pais care descrie cum romancierul, publicat în Spania la editura Impedimenta, tradus în peste 25 de limbi și un obișnuit al listelor pentru Premiul Nobel pentru Literatură, „și-a văzut pentru a doua oară năruită dorința de a obține un loc în Academia Română”.

„Motivul este că ar fi un autor umflat statul prin Institutul Cultural Român care a investit masiv în promovarea sa în străinătate și că, în urmă cu două decenii, a publicat un articol în care semnala antisemitismul poetului romantic Mihai Eminescu și fascismul filosofilor Emil Cioran și Mircea Eliade, fapte asupra cărora istoric nu există niciun dubiu”, notează ziarul spaniol.

De asemenea, El Pais reia declarațiile eseistului Nicolae Breban, membru al Academiei Române, care a susținut că opera lui Cărtărescu a fost puternic subvenționată, și pe cele ale scriitorului și directorului general al Editurii Academiei Român, Valeriu Matei, care a distribuit un apel în care invocă motive împotriva acceptării sale.

„Într-un articol din 2005, numit O vină istorică. Despre antisemitismul românesc, Mircea Cărtărescu aduce insulte lui Mihai Eminescu, Emil Cioran și Mircea Eliade. Dar aduce și insulte poporului român, pentru că traduce inexact o afirmație a lui Hannah Arendt, care nu era un specialist în istoria modernă și nu avea instrumente să măsoare antisemitismul, și a afirmat că în Al Doilea Război Mondial, România era cea mai antisemită țară a Europei, ceea nu corespunde adevărului”, a declarat Valeriu Matei pentru HotNews, declarație reluată de El Pais.

„Acest argument este o banalitate istoriografică. Oricine lucrează cu istoria literară a României cunoaște antisemitismul celor trei intelectuali”, susține Ștefan Baghiu, profesor de literatură la Universitatea Blaga din Sibiu, citat de ziarul spaniol.

Antisemitismul, „un subiect incomod pentru unii români”

El Pais notează că antisemitismul rămâne „un subiect incomod pentru românii care au fost învățați că au salvat evrei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și totuși nu au reușit să studieze răul făcut chiar de români”.

„Motivele pentru care Cărtărescu a fost respins, cum că s-ar fi dovedit nepatriotic vorbind de rău valorile naționale, așa cum au făcut Eminescu sau Cioran, sunt îngrijorătoare în plină resurecție a fascismului la scară globală”, spune Mihai Iovanel, un critic literar care a publicat un compendiu despre literatura ultimilor treizeci de ani, pentru sursa citată.

Ziarul redă și unele dintre criticile lansate de oameni de cultură la adresa Academiei Române. Scriitorul Radu Vancu, a declarat că „o mare parte din Academia Română este locuită de spiritul naționalismului extremist”, motiv pentru care nu l-au ales pe Cărtărescu, care nu este cunoscut pentru naționalismul său.

„Academia Română a fost întotdeauna o instituție conservatoare și naționalistă, a cărei misiune este să mențină cultul necritic al valorilor considerate reprezentative nu doar pentru artă, ci și pentru identitatea națională”, explică Iovanel, în prezent cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară G. Călinescu din București,

Mai mulți scriitori, cercetători și oameni de știință avertizează că Academia Română rămâne un „bastion reacționar cu mulți oameni anti-occidentali”.

„Nu e de mirare că nu suportă scriitori pro-occidentali, liberali, anticomuniști și avangardiști precum Cărtărescu”, spune arheologul Liviu Iancu, în timp ce Mihai Burcea, fost cercetător la Institutul pentru Studiul Totalitarismului afirmă că „Academia Română are și naționaliști printre membrii ei, care văd peste tot neomarxiști și wokeiști, niște troglodiți; Cărtărescu nu este nici una, nici alta, doar un scriitor liberal”.

Cărtărescu nu a fost admis ca membru al Academiei Române

Mircea Cărtărescu nu a întrunit voturile necesare pentru a intra în Academia Română. Cărtărescu ar fi avut nevoie de 74 de voturi ale membrilor Adunării Generale a Academiei Române pentru a deveni membru corespondent. A obținut doar 73. 

Printre contestatarii săi, Valeriu Matei a jucat un rol important. Scriitorul, membru de onoare, este și directorul general al Editurii Academiei Române. Înainte de vot, Matei a distribuit chiar un apel prin care aducea argumente împotriva acceptării lui Mircea Cărtărescu.

„La Mircea Cărtărescu sunt trei personaje: tăticul, mămica și Mircea. În literatură trebuie să faci oameni mai vii, cum l-a făcut Dostoievski pe Raskolnikov, Shakespeare pe Hamlet”, a explicat și Nicolae Breban (91 ani), când HotNews l-a întrebat de ce crede că Mircea Cărtărescu nu este un scriitor bun.

Pata de pe imaginea Academiei Române, „încă una pe lângă atâtea de la 1948 încoace”, nu se va șterge, spune poeta și prozatoarea Ana Blandiana, care a protestat în Adunarea Generală a forului, după decizia de a nu-l accepta ca membru corespondent pe Mircea Cărtărescu.

Facultatea de Litere din cadrul Universității din București, unde Mircea Cărtărescu a predat din 1991 până în 2021, transmite că nu este dezamăgită doar de rezultatul votului, dar și de modul cum s-a desfășurat procedura cu atacuri la adresa scriitorului.