Elveţia îşi redeschide progresiv ambasada din Iran, care reprezintă și interesele SUA. „Ne-am consultat pentru decizie” / Între timp, discuțiile de pace s-ar putea relua în Pakistan
Elveţia a anunţat vineri redeschiderea progresivă a ambasadei sale în Iran, o misiune diplomatică ce reprezintă de asemenea interesele Statelor Unite şi a fost închisă temporar pe 11 martie ca urmare a războiului declanşat de SUA şi Israel împotriva Iranului, transmit agenţiile de presă AFP, DPA și Agerpres.
„Începând cu săptămâna aceasta, o mică echipă a ambasadei Elveţiei a revenit la Teheran”, a semnalat departamentul federal elveţian pentru afaceri externe într-un comunicat.
Respectiva echipă tehnică, formată din patru angajaţi ai ambasadei, va pregăti reluarea treptată a activităţilor misiunii diplomatice.
Anunţul precizează că „decizia de redeschidere progresivă a ambasadei a fost luată după o evaluare a riscurilor şi după consultări cu Iranul şi Statele Unite, ale căror interese în Iran sunt reprezentate de Elveţia în calitatea sa de putere protectoare”.
Elveţia, ţară cunoscută pentru neutralitatea sa, a reprezentat interesele americane în Iran în toată perioada scursă de când Washingtonul a rupt relaţiile diplomatice cu Teheranul în urma crizei ostaticilor din 1980, la un an după Revoluţia Islamică.
Secţia de interese externe a ambasadei Elveţiei oferă de asemenea servicii consulare cetăţenilor americani ce locuiesc sau călătoresc în Iran.
Elveţia este şi un „canal de comunicare” între SUA şi Iran, iar acest canal „a rămas deschis în timpul închiderii temporare a reprezentanţei” diplomatice a Elveţiei la Teheran, se mai arată în acelaşi comunicat.
Discuțiile de pace cu Iranul s-ar putea relua în Pakistan
Discuțiile de pace între Iran și SUA ar putea fi reluate în curând în Pakistan, unde ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, urma să sosească vineri seară.
Totodată, potrivit agenției de presă Reuters, două surse din cadrul guvernului pakistanez au declarat că o echipă americană de logistică și securitate se află deja la fața locului în perspectiva unor posibile discuții.
Nici Washingtonul și nici Teheranul nu au reacționat deocamdată la aceste informații, dar secretarul american al apărării Pete Hegseth, care s-a exprimat cam în același interval de timp, a declarat într-o conferință de presă că Iranul are șansa de a încheia o „înțelegere bună” cu SUA.
Se aștepta ca a doua rundă de negocieri să se desfășoare marți, dar aceasta nu a mai avut loc: Iranul nu și-a confirmat participarea, în timp ce delegația americană condusă de vicepreședintele JD Vance nu a părăsit Washingtonul.
Președintele Donald Trump a prelungit unilateral marți, cu doar câteva ore înainte de a expira, armistițiul instituit în 8 aprilie, pentru a acorda mai mult timp pentru reluarea negociatorilor.
Separat, Israelul și Libanul au prelungit un armistițiu pentru trei săptămâni, în cadrul unei întâlniri joi la Casa Albă, intermediată de Trump. Iranul consideră menținerea armistițiului în Liban o condiție prealabilă pentru discuțiile cu Statele Unite în problema mai amplă a războiului.
Trump a declarat tot joi că nu se grăbește să ajungă la un acord cu Iranul și că dorește un document „permanent”, afirmând totodată că SUA dețin avantajul în Strâmtoarea Ormuz – cea mai importantă rută de transport energetic din lume – pe care Iranul susține că o controlează.
SUA nu au găsit încă o modalitate de a redeschide strâmtoarea, unde Iranul a blocat aproape toate navele, cu excepția celor proprii, de la începutul războiului, acum opt săptămâni. Iranul și-a demonstrat controlul asupra zonei săptămâna aceasta prin capturarea a două nave-cargo de mari dimensiuni, notează Reuters.
Donald Trump a impus separat săptămâna trecută o blocadă asupra porturilor iraniene, iar forțele US Navy au interceptat și sechestrat mai multe nave iraniene în apele internaționale. Teheranul susține că nu va redeschide strâmtoarea până când Trump nu va ridica blocada.
Doar cinci petroliere au traversat strâmtoarea în ultimele 24 de ore, conform datelor privind transporturile maritime publicate vineri, comparativ cu aproximativ 130 pe zi înainte de război. Printre acestea se număra un petrolier iranian care transporta produse petroliere, dar nu se regăsește niciunul dintre petrolierele de mari dimensiuni care transportă țiței și care, în mod obișnuit, aprovizionează piețele energetice mondiale.