Skip to content
Actualitate

Emilia Șercan numește, în scandalul întâlnirii dintre șefa CCR și Bolojan, principiul „esențial” încălcat de cei doi

Andrei Stan
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Scandalul produs de întâlnirea dintre șefa Curții CCR, Simina Tănăsescu, și premierul Ilie Bolojan „nu ar fi avut proporțiile de azi dacă cei doi oficiali ar fi respectat unul dintre principiile esențiale în orice democrație”, consideră jurnalista Emilia Șercan.

Jurnalista de investigație îl și numește: transparența.

„Dacă această întâlnire ar fi fost anunțată transparent atât de Curtea Constituțională, cât și de Palatul Victoria, cu siguranță nu am fi văzut atacuri politice de o asemenea virulență la adresa Siminei Tănăsescu venite din partea PSD, partid care a trecut toate liniile roșii posibile în relația cu CCR”, mai spune jurnalista, într-un mesaj publicat luni pe pagina ei de Facebook.

Conform acesteia, tot atacuri politice sunt și „cele lansate, în cascadă, de facțiunea politizată a magistraturii.”

„Cu siguranță ar fi existat discuții, dar nu am fi văzut, cel mai probabil, dimensiunea la care s-a ajuns, cu PSD și Lia Savonea vârfuri de lance. Un comunicat de presă transmis înainte de întâlnire sau imediat după finalizarea ei, care să fi conținut agenda discuțiilor, nu ar fi zdruncinat atât de grav încrederea publică în președinta CCR, pentru că este mai mult decât evident că ea este mult mai vulnerabilizată de această întâlnire decât este Ilie Bolojan”, mai consideră Emilia Șercan.

În plus, adaugă jurnalista de investigație, poate nu ar fi lăsat loc interpretărilor și nu ar fi alimentat atât de mult „suspiciunile și scepticismul unei societăți și așa măcinate de dezinformare și manipulare”.

Alte argumente invocate de Emilia Șercan:

  • „Lucrul acesta nu s-a întâmplat pentru că comunicarea, în continuare, este considerată o chestiune marginală atât de politicieni, cât și de oficialii statului.
  • Minimul exercițiu de deschidere față de publicul plătitor de taxe nu este înțeles în spațiul public din România ca fiind un element esențial pentru o democrație, care le permite oamenilor să evalueze și să judece dacă un oficial al statului își respectă mandatul public care i-a fost încredințat.
  • În plus, acest episod pune și mai mult sub semnul întrebării încrederea publică în CCR, care și așa are în trecutul recent două momente majore care au prăbușit încrederea în instituție: anularea turului II al alegerilor prezidențiale din 2024 și tergiversarea pronunțării unei decizii în chestiunea pensiilor magistraților.
  • Comunicarea, chiar și atunci când informațiile transmise nu sunt pe placul majorității, contribuie la creșterea încrederii publice, însă la acest capitol toate instituțiile sunt repetente. Toate.”

Șefa CCR, întâlnire cu premierul Bolojan

Președinta Curții Constituționale a României, Simina Tănăsescu, a fost rugată luni de jurnaliști să vină cu explicații despre întâlnirea cu Bolojan dintr-un birou de la Parlament, despre care au scris jurnaliștii de la Știri pe surse.

Șefa CCR a trecut însă pe lângă ziariști și a intrat în sala de ședințe, înainte de decizia privind legea ANI, fără să răspundă la întrebări.

Președinții Curților de Apel, președinții tribunalelor, Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție au cerut clarificări publice privind scopul întâlnirii dintre președinta CCR și șeful interimar al Guvernului.

Curtea Constituțională a reacționat prin două comunicate, sâmbătă și duminică.

„Ca urmare a solicitărilor formulate de reprezentanții mass-media și în vederea unei corecte informări a opiniei publice, facem următoarele precizări: Președinta Curții Constituționale a României, doamna prof. univ. dr. Elena-Simina Tănăsescu, respinge ferm și categoric orice speculație privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curții în afara cadrului strict legal”, a transmis CCR, sâmbătă.

Duminică, Curtea Constituțională a revenit cu un nou comunicat scurt, în care spune că întâlnirile cu reprezentanți ai Executivului au ca obiect „exclusiv aspecte care țin de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției, în limitele competențelor prevăzute de lege”.