Era cărbunelui se apropie de final în UE – România face progrese mari la energia solară, dar câteva obstacole rămân

Energia solară a crescut accelerat, cărbunele a coborât la un minim istoric, iar gazul natural rămâne pe un trend descendent, arată un raport care analizează piața energiei din UE și schimbările care s-au petrecut. În România, progresul este vizibil mai ales în solar, dar integrarea este frânată de rețele, autorizări lente și capacități insuficiente de stocare, arată raportul Ember 2026 care a fost analizat de InfoClima.ro.

Schimbare importantă în tranziția energetică din UE

Raportul EMBER 2026 arată că în 2025 UE a atins un prag istoric: producția de electricitate din surse eoliene și solare a depășit pentru prima dată combustibilii fosili, regenerabilele asigurând aproape jumătate din mixul energetic.

Era cărbunelui se apropie de final. În 2025, producția de energie electrică pe bază de cărbune a scăzut la 257 TWh. Nivelul marchează un nou minim istoric, sub cel din 2024, asta în timp ce în 2015, producția ajungea la 705 TWh, se spune în analiză.

19 state membre au avut o pondere a cărbunelui de sub 5% în mixul energetic. Germania și Polonia au fost țările care au concentrat peste 74% din producția de energie electrică din cărbune a Uniunii Europene. Restul statelor au accelerat procesul de utilizare al acestei surse.

În România crește energia solară, însă rămân probleme

Pentru România, datele raportului Ember arată un progres evident, dar insuficient raportat la potențial. Energia solară este în creștere constantă, atât ca producție, cât și ca pondere în mixul energetic. Costurile tehnologiei nu mai reprezintă o barieră. Principalele constrângeri rămân capacitatea limitată a rețelelor, ritmul lent al autorizărilor și lipsa soluțiilor de stocare la scară largă, chiar dacă autoritățile române au subliniat constant susținerea acestui segment, se menționează în analiza semnată de Alexandru Ciocan.

România este competitivă datorită iradierii solare ridicate și disponibilității suprafețelor. Interesul investitorilor rămâne ridicat. O provocare majoră persistă în modul în care statul gestionează schemele de ajutor de stat. Incertitudinea și modificările frecvente pot limita interesul investițiilor private.

Următorul pas este integrarea, se menționează în analiza InfoClima.ro. Extinderea energiei solare trebuie corelată cu investiții accelerate în rețele, baterii și flexibilitatea cererii. Fără aceste elemente, energia ieftină produsă la prânz nu se va reflecta în prețuri mai mici seara, mai ales că la nivel național sectorul prosumatorilor s-a dezvoltat accelerat, peste 1 GW instalat doar în 2025.

Care este situația în România pentru gaz și cărbune

Deși trendul este evident, România se confruntă cu un interes crescut pentru dezvoltarea de centrale pe gaz, bazat pe resursele interne disponibile. Aici apare o inconsistență de politică. România continuă să promoveze investiții în acest sector, dar reclamă în același timp faptul că, în statele din vest, cu o pondere mai mare a regenerabilelor, prețurile la energie sunt semnificativ mai mici. Rămâne deschisă întrebarea sustenabilității economice.

Centralele pe gaz vor opera tot mai puține ore, în special în perioadele de vârf. Costurile cu combustibilul, certificatele de emisii și volatilitatea pieței, inclusiv o potențială integrare a hidrogenului pe termen lung, ridică semne de întrebare asupra viabilității acestor investiții pe termen mediu și lung.

În ceea ce privește cărbunele, România și-a asumat obiectivul unei ieșiri complete din producția de energie pe bază de cărbune până în orizontul anului 2032. Întârzierile în dezvoltarea centralelor pe gaz de la Complexul Energetic Oltenia, alături de ritmul lent al investițiilor în surse regenerabile și de o infrastructură de interconectare insuficient dezvoltată, au determinat solicitarea prelungirii funcționării unor grupuri programate pentru închidere în 2025.

Autoritățile au justificat această decizie prin considerente de securitate energetică și adecvanță a sistemului. Măsura menține temporar producția pe cărbune în mixul energetic, dar prelungește expunerea la costuri ridicate, la prețul certificatelor de emisii și la riscuri de neconformare cu obiectivele climatice asumate. Pe termen mediu, centralele pe cărbune rămân nesustenabile din punct de vedere economic. Funcționarea lor va deveni tot mai dificilă într-o piață dominată de energie regenerabilă, flexibilitate și soluții de stocare.

Sursa foto: Dreamstime.com