Ești român sau moldovean? – O întrebare sensibilă în Republica Moldova. Istoric: „Guvernarea nu a mers mai departe după ce a introdus limba română în Constituție”​

HotNews.ro a vorbit cu experți și istorici din Moldova și a analizat cum se identifică, din punct de vedere etnic, politicienii de la Chișinău, după ce premierul Ciolacu a declarat că în această țară „nu mai există moldoveni, ci doar români”.

• Premierul Moldovei, Dorin Recean, spune răspicat că la recensământul populației va declara că „este român”, în timp ce președinta Maia Sandu evită, discret, subiectul.

În Republica Moldova se desfășoară în acest moment Recensământul populației și locuințelor, care se va încheia pe 7 iulie. Iar una dintre cele mai sensibile întrebări la care trebuie să răspundă cetățenii este cea referitoare la autoidentificarea etnică.

„Ce sunt locuitorii majoritari din Republica Moldova, moldoveni sau români?” – este un subiect care a stârnit recent și pasiuni geopolitice, după declarația premierului României, Marcel Ciolacu. Acesta a declarat într-un interviu că „în Moldova sunt români, nu mai există moldoveni”.

După cum era de așteptat, declarația premierului României a fost speculată de Kremlin după metoda deja clasică: „Iată, o altă dovadă că românii vor să vă unească cu forța”.

Purtătoarea de cuvânt a ministerului de externe rus, Maria Zaharova a declarat că afirmațiile premierului Ciolacu reprezintă „o imixtiune grosolană în afacerile țării vecine”.

Dincolo de reacția previzibilă a Moscovei, declarația premierului României pune pe tapet o temă sensibilă și anume: cum se identifică din punct de vedere etnic moldovenii pe ei înșiși și cum ar trebui să se raporteze autoritățile române la locuitorii din țara vecină?

Pentru a putea răspunde la aceste întrebări, HotNews.ro a vorbit cu istorici și analiști din Republica Moldova. De asemenea, am încercat să obținem puncte de vedere și de la reprezentanți ai partidului de guvernământ, care ne-au sugerat însă să revedem declarațiile anterioare ale lor pe acest subiect.

Subiectul autoidentificării etnice în Republica Moldova este unul care poate fi speculat de propaganda rusă, de aceea politicienii preferă să-l evite, ne-au transmis oameni avizați pe această temă. Mai ales acum când, peste câteva luni, Moldova va avea alegeri prezidențiale, unele cu o miză uriașă în ceea ce privește drumul european al țării.

Ce au răspuns până acum cetățenii din Moldova la întrebarea despre etnie?

Nu știm încă datele de la recensământ actual, dar la cel din 2014, doar 7 % s-au declarat români, 75,1 % – moldoveni, 6,6 % – ucraineni și 4,1 % – ruși.

Experții consultați de HotNews.ro spun că tendința este ca în 2024 numărul celor care se declară „români” să fie mai mare decât în 2014, dar nu se așteaptă la schimbări majore din acest punct de vedere.

Anatol Petrencu este istoric, director al Institutului de Istorie Socială „ProMemoria”, o instituție afiliată Facultății de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova.

„Este o problemă care se dezbate de mult timp aici, în Republica Moldova, dar noi ne bazăm pe datele statistice. Potrivit recensământului din 2014, românii și numiții „moldoveni”, deci tot etnici români dar care continuă să se numească „moldoveni”, alcătuiesc 87%. Adică noi reprezentăm majoritatea aici, iar asta înseamnă că Republica Moldova este un stat național.

Statele naționale sunt cele care au mai mult de 55 – 60 % populație băștinașă. Partea proastă pentru noi, intelectualii din Basarabia, este că actuala guvernare nu a făcut și următorul pas după ce, în sfârșit, s-a scris și în Constituție că limba oficială este româna, și anume să constate că vorbitorii de limba română sunt români. Aici ni se invocă permanent că suntem „societatea civilă moldovenească”, spune Anatol Petrencu.

Istoricul dă exemplul președintei Maia Sandu care tot timpul spune: „dragi moldoveni”, „moldovenii au făcut fapte eroice…”, „moldovenii au fost așa…”, nu rostește cuvântul „români”.

„De aceea, este și confuzia asta pe o parte, iar pe de altă parte avem războiul propagandistic pe care îl poartă rușii aici și care spun că în Moldova „se face românizare”. Este un interes din afara spațiului românesc, o putere care bagă mereu zâzanie între noi, mereu ni se reproșează că „ne dezicem de naționalitatea noastră”, „ne-am dezis de limba noastră”, mai consideră Petrencu.

În ceea ce privește afirmațiile lui Ciolacu, istoricul din Republica Moldova spune că acesta nu a greșit foarte mult având în vedere procentul de 87 % etnici români. „Chiar dacă unii dintre dânșii continuă să se numească moldoveni, asta nu schimbă caracterul național al Republicii Moldova”, a mai punctat istoricul.

„Putiniștii cred că Moldova este moștenirea lor”

O altă întrebare pe HotNews.ro a adresat-o expertului a fost de ce Rusia are interesul ca majoritatea cetățenilor să nu se identifice cu românii?

„Dacă ne referim la putiniștii de astăzi care vor să restabilească Uniunea Sovietică ei consideră că fosta RSS Moldovenească este moștenirea lor și vor să se reîntoarcă aici. Pentru asta trebuie să ne deosebească de ceilalți români, ca în perioada sovietică.

După ce s-au unit Principatele, ministrul Educației din Imperiul Țarist, Dmitrii Tolstoi (1823-1889 – n.r.), a intensificat această politică de implementare a noțiunii de moldoveni, „limba moldovenească”. Chiar dacă în timpul revoluției din 1905-1907 au apărut primele ziare, dar tot în limba moldovenească au fost, cu grafia chirilică”, a mai spus istoricul.

Anatol Țăranu, fost ambasador al Moldovei în Rusia: „Cei mai mulți băștinași nu se consideră români din cauza acțiunilor de deznaționalizare”

Anatol Țăranu este analist politic, istoric și fost ambasador al Republicii Moldova în Federația Rusă, între 1993-1994.

El spune că „populația majoritară din Moldova este de origine română”, deci premierul României nu a greșit când a făcut acea afirmație.

„Domnul Ciolacu acest lucru l-a avut în vedere: apartenență la un masiv etno-cultural comun. Eu cred că schimbările se produc, dar, după părerea mea, aceste procese sunt mai lente”, a declarat Anatol Țăranu, pentru HotNews.ro, completând că „cei mai mulți băștinași nu se consideră români, ci moldoveni, din cauza acțiunilor de deznaționalizare au avut loc timp de 200 de ani.”

Cum s-au poziționat partidele considerate pro-ruse din Moldova

Reprezentanții partidelor de opoziție din Republica Moldova care sunt considerate pro-ruse au reacționat rapid la afirmațiile lui Ciolacu. Fostul președinte al țării și liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon a scris pe o rețea socială, citat de newsmaker.md:

„Dreptul demnitarilor români (de a-și dori unire, anexare) se oprește exact acolo unde încep drepturile și libertățile noastre, ale moldovenilor. Interesul nostru național este să păstrăm statalitatea și identitatea moldovenească. Dragi vecini români, suntem prieteni și frați, dar nu săriți gardul, că nu e frumos”.

La rândul ei, başcana Găgăuziei din Republica Moldova, Evghenia Guţul, a avertizat Chişinăul că regiunea autonomă îşi va declara independenţa dacă Republica Moldova va alege să se unească cu România, informează EFE și Agerpres.

Ce au spus reprezentanții guvernării de la Chișinău

Declarația lui Marcel Ciolacu nu a fost comentată direct de către guvernanții de la Chișinău. Însă, la solicitarea jurnaliștilor, purtătoarea de cuvânt a Partidului Acțiuni și Solidaritate, Adriana Vlas, a declarat că „Moldova este o țară liberă și toți cetățenii ei, moldoveni, români, ruși, ucraineni, găgăuzi, bulgari etc. sunt respectați și protejați”.

„Și ne vom regăsi cu toții în spațiul unic european”, a mai spus reprezentanta partidului de guvernare, citată de Newsmaker.md.

Igor Grosu, președintele Parlamentului de la Chișinău, a folosit expresia „noi moldovenii” atunci când a invocat legăturile de sânge cu țara vecină România și sprijinul acesteia pentru intrarea în UE.

„Noi moldovenii, știm ce înseamnă de mai bine de 30 de ani să trăiești sub amenințări și șantaj. Mai bine de 30 de ani am fost amenințați energetic”, a spus Igor Grosu, citat de rfi.fr.

Premierul Dorin Recean se declară „român”, Maia Sandu este mai prudentă

Preşedinta Maia Sandu a afirmat, într-un interviu acordat cunoscutului jurnalist rus Iuri Dudi, pe canalul acestuia de Youtube, că un milion de cetățeni din Republica Moldova au pașaport românesc.

„Aceasta înseamnă şi pașaport european, adică Uniunea Europeană deja are în Republica Moldova un milion de cetăţeni. Acest lucru trebuie să scurteze calea noastră spre UE”, a adăugat Maia Sandu, transmite Știri.md.

Totuși, este de remarcat faptul că președinta Moldovei, care are și cetățenie română, nu a făcut public răspunsul său la întrebarea legată de etnie, într-un clip de promovare a recensământului din Moldova, difuzat pe Facebook. În același timp nu a avut nicio reținere să spună că are religia „ortodoxă”.

În schimb, premierul țării, Dorin Recean, a spus răspicat într-o emisiune la TVR Moldova: „Sunt român și vorbesc românește”, așa va răspunde Premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, la recensământul care se desfășoară în Republica Moldova”.

• Citește și: OPINIE. O fostă studentă basarabeană în București: „În România eram făcuți KGB-iși, iar în piața centrală din Chișinău nici o ceapă nu puteai cumpăra fără limba rusă”.