Euro a trecut de 5 lei. Ce să fac: să cumpăr euro sau franci elvețieni? Să investesc într-un apartament? Cum să-mi protejez banii în aceste vremuri? Sfaturile unor experți în administrarea banilor

Depășirea pragului psihologic de 5 lei pentru euro a provocat emoții puternice în rândul investitorilor, dar și al populației. „Am avut imediat întâlniri cu reprezentanți ai mediului de afaceri care erau foarte îngrijorați de ceea ce se întâmplă și care ne-au asaltat cu întrebări legate de ce să facă pentru a-și proteja banii”, a spus pentru HotNews reprezentantul unei bănci comerciale de top, care a păstrat confidențialitatea identității sale, având în vedere senzitivitatea subiectului. 

Pornim de la cazul unui român care a strâns în contul de economii aproape 50.000 de lei. Luni, după ce BNR a confirmat saltul euro la peste 5 lei, a realizat că banii valorează mai puțin în lei și a vrut să-i scoată pe toți și să-și cumpere euro. 

A primit sfatul că e mai bine să-și cumpere franci elvețieni, că urmează o criză, iar în crize francul și aurul cresc. A primit un alt sfat: să nu-i schimbe, că dobânzile la lei sunt mai mari decât la euro. Nu a luat încă nicio decizie, dar ar vrea să știe cum să-și protejeze puținele ei economii.

E momentul să fac un credit pentru a-mi lua o locuință? Dacă da, în ce monedă?

Evoluțiile politice nu ar trebui să fie principalul motiv pentru a face o achiziție de amploare, ci mai degrabă situația și obiectivele financiare personale ale fiecăruia,  explică Horia Braun Erdei, președintele Erste Asset Management (EAM), care administrează mai multe fonduri de investiții. 

Deciziile pot fi coroborate eventual cu contextul economic, dar nu cu cel dintr-o singură zi sau săptămână, ci mai degrabă cu ceea ce se preconizează pentru perioada în care se va face creditul, care poate să fie destul de lungă, continuă Erdei.

Dacă lucrurile acestea s-au aliniat și există oricum o decizie de achiziționare de locuință și de contractare a unui credit și dacă eventual a fost și identificat un imobil pentru achiziționare, atunci da, poate că întrebarea poate să aibă mai mult sens, spune șeful EAM. 

Braun recomandă să ținem cont în decizia noastră de faptul că ultimele evenimente au crescut incertitudinea cu privire la evoluția viitoare a economiei, aducând și o anumită volatilitate a cursului de schimb de care fusesem feriți în ultimii ani. 

În aceste condiții, spune el, este recomandată achiziționarea unui imobil finanțat prin credit doar dacă situația financiară și a veniturilor persoanei/familiei în cauză este una destul de solidă (subl. n.-DP). Adică dacă rata simulată a unui credit nu depășește un anumit nivel confortabil din veniturile familiei (funcționarii bancari cu care discutați vă pot da o idee cam cât ar însemna asta, dar probabil nu mai mult de 20%-25% din venituri), iar acele venituri sunt relativ sigure. 

„Nu este atât de grav precum e perceput”

În cazul în care aceste condiții sunt întrunite, putem să ne imaginăm o anumită speculare a evoluției prețurilor imobiliarelor, dar incertitudinile sunt prea mari pentru a face o predicție în acest sens. 

În ceea ce privește cursul leului, Braun arată că faptul că am sărit de 5 lei pentru un euro după mulți ani de stabilitate nu este atât de grav precum e perceput: „O depreciere controlată de circa 2% – 3% e încă în limite rezonabile”.

El dă și un exemplu: dacă rata inflației e încă la 5%, din punct de vedere economic o depreciere a leului de 5% (până să zicem la un nivel de 5,2-5,3) nu ar face decât să țină pasul cu inflația din ultimul an. „Mai gândiți-vă că 5% e un nivel de depreciere care se întâmpla și pentru alte monede mai puternice, bunăoară dolarul american, care s-a depreciat în luna aprilie cu 5% față de euro. 

Cu toate acestea, nu aș recomanda nimănui să se împrumute în valută pe termen lung dacă veniturile sale nu sunt în aceeași valută. Pentru că la orizonturi de 10, 15, 20 de ani riscurile pot fi mari și diferența de dobândă adesea nu compensează suficient aceste riscuri”, recomandă Horia Braun Erdei.

Intrăm în junk?

Aceeași opinie în linii mari e împărtășită și de Adrian Codirlașu, președintele CFA România, care reunește cei mai titrați analiști financiar-bancari.

Este un moment cu incertitudine ridicată, explică el. „Avem un eveniment binar: rămânem cu rating investment grade sau intrăm în junk. Consecințele macro sunt diferite în cele două scenarii, inclusiv pe piața imobiliară și pe piața valutară. Practic decizia individuală depinde de ce probabilitate atasaza fiecărui scenariu și de nevoia de achiziționare. De exemplu, o mare banca de investiții a atasat o probabilitate de 50/50 pentru cele două scenarii”, a precizat pentru HotNews, șeful CFA România

Are o logică să mergi spre mai puține monede de economisire

„Eu întotdeauna am fost adeptul diversificării valutare a economiilor. Însă aceasta diversificare trebuie făcută în perioadele calme, nu în cele cu volatilitate ridicată”, spune Adrian Codirlașu.

A ține bani în cash sau cont curent, într-un context inflaționist că cel actual, înseamnă pierdere sigură de putere de cumpărare, adaugă Horia Braun Erdei, în discuția cu HotNews.ro. 

Și mai important este scopul pentru care s-au făcut economiile, crede acesta. „Dacă e vorba de achiziții ale unor bunuri sau servicii ale căror prețuri sunt cotate în mod uzual în euro, atunci poate avea sens preschimbarea economiilor în euro. Dacă însă scopul este unul general, de economisire pentru obiective generice sau pentru lucruri neprevăzute, atunci faptul că economiile în lei sunt în general remunerate mai bine decât cele în valută poate să conteze mai mult, mai ales dacă e vorba de un orizont mai indelunngat de deținere a economiilor”, explică șeful Erste Asset Management. 

Braun mai dă exemplul plasamentelor în depozite sau titluri de stat în lei, care în ultimii 10 ani au fost mai performante decât cele în euro. „Pe de altă parte, admite acesta, următorii 10 ani s-ar putea să nu semene cu ultimii 10 ani, așa că cel mai înțelept este să îți diversifici și din punct de vedere valutar economiile. Decizia de împărțire pe valute este însă una rezultantă și de pe urma deciziei plasării economiilor în diverse tipuri de investiții. 

Spre exemplu, dacă luați în considerare învestirea pe piețele de acțiuni, decizia între lei și euro va rezulta din alocarea între piața locală și cea internațională (ați ghicit, și aici e de recomandat tot o abordare diversificată: România a mers mai bine ca piața globală în primele 4 luni ale anului, însă în ultimele zile lucrurile s-au reversat destul de precipitat)”, spune expertul citat.

Crizele sunt mai rare decât par

Economisirea în alte monede, precum francul elvețian, poate avea sens economic, mai adaugă Braun, doar dacă se dorește protejarea cu orice preț a valorii economiilor de anumite perioade de criză. Francul este o monedă care performează mai bine în perioade de creștere a aversiunii față de risc, însă în restul timpului erodează economiile pentru că dobânzile la franci sunt în general mici. 

El precizează că crizele sunt însă în realitate mult mai rare decât pare la prima vedere și menținerea economiilor integral în franci poate fi păguboasă pe termen lung, ratându-se oportunități bune de valorificare a economiilor și existând un risc mare de subperformanță chiar și față de inflație. Prin urmare economiile în franci pot fi potrivite doar pe termen foarte scurt, când riscurile au crescut mult pe plan global (nu în România) sau eventual ca parte relativ redusă a unui portofoliu diversificat de mai multe tipuri de investiții, de multiple piețe și geografii, conchide șeful EAM.

În ce să-mi investesc banii pentru a-mi proteja economiile? 

Momentele de volatilitate crescută pe piețe sunt în general momente de emoții aprinse, în care mulți investitori acționează mai degrabă din frică decât pe baza unor calcule raționale, spune șeful Erste Asset Management.

În mod evident, adaugă el, în astfel de situații se fac și cele mai multe greșeli, care adesea distrug multă valoare economică acumulată de-a lungul timpului. Braun recomandă fie consultarea unui specialist, eventual consultant de investiții autorizat, care să poate oferi acea abordare calculată și rațională de care avem nevoie în astfel de momente, fie „dedublarea” de emoție a investitorului, și intrarea în „modulul de balanță”, adică încercarea de a cântări riscurile la care se expune investind azi în acțiuni, obligațiuni, aur, criptomonede sau alte tipuri de active versus remunerarea anticipată la care se poate aștepta realist acel investitor. 

Foarte important, în opinia șefului administratorului de fonduri al Erste, este că această cântărire trebuie făcută în funcție de orizontul avut în vedere până la valorificarea economiilor. 

Situația fiecăruia, factor real de decizie

„Să vă dau un exemplu de cântărire a riscului versus performanță așteptată pe care aș face-o eu în momentul actual cu privire la învestirea într-un titlu de stat sau un fond de obligațiuni care investește în titluri de stat emise de România”, explică Horia Braun.

„Pe termen scurt, această investiție este supusă unui risc mai crescut datorită contextului economic (deficit bugetar ce trebuie finanțat) și politic (instabilitate în creștere), însă nu consider că acest risc se extinde și la posibilitatea intrării în incapacitate de plată a României, ci doar la acela al unei eventuale creșteri noi ale ratelor de dobândă și randamentelor acestor titluri, care duc, mai ales în cazul titlurilor cu scadențe mai lungi, la scăderea cotațiilor de preț ale acestora”.

Acest risc, în opinia lui, este contrabalansat de faptul că randamentele mai mari până la scadență presupun că, dacă țin acele titluri până la scadență, voi încasa sume mai mari și voi recupera integral acele scăderi de prețuri. Pe lângă riscul mai puțin realist (dar nu imposibil! ) de neplată la scadență a titlurilor de stat românești (către români de către Guvernul României! ), riscul real și realist este să fiu nevoit să vând acel titlu mult înainte de scadență și într-un moment când dobânzile sunt foarte ridicate, iar acest risc tine mai mult de situația mea economică, decât de situația piețelor financiare, spune expertul.

Acest tip de calcul poate fi făcut chiar și pentru investițiile în acțiunile românești, ținând cont că, mai ales dacă vorbim de investiții în fonduri sau portofolii diversificate care oferă un acces larg și cu expuneri variate la bursă și implicit la companiile cele mai importante din economia României, despre care putem spune cu siguranță că nu vor da toate faliment definitiv în același timp. 

„Și aici, riscul e de fapt să fiu nevoit să vând după o perioadă scurtă de deținere, pentru că valoarea acțiunilor se recunoaște și se acumulează în timpi mai îndelungați”, adaugă Braun.

În concluzie, recomandarea lui este de adecvare a investiției cu orizontul avut în vedere, diversificarea la mai multe surse de risc, cântărirea atentă a situației astfel încât să fim siguri că suntem plătiți prin prețuri mai atractive pentru riscurile pe care ni le asumăm, și abia după aceea poate eventual să vină ideea de a specula momentul „optim” de a acționa, cu precizarea că acest „market timing” e extrem de dificil, informațiile pe care ne bazăm fiind adesea înșelătoare.

În situația actuală din România, semne care pot constitui ghioceii unui nou ciclu de creștere pe piețe ar putea fi informații privind stabilizarea situației politice și conturarea unui plan economic coerent, care să dea măcar tentativ impresia că situația economică a României se afla sub control, conchide Horia Braun Erdei.

Adrian Codirlașu, președintele CFA România, mizează pe diversificarea investițiilor. „Întotdeauna am avut aceeași abordare: diversificarea. Pe țări diferite, pe valute diferite și în clase de active diferite. Însă această diversificare trebuie făcută conform unui plan și executată în perioadele liniștite ale pieței”.

A lua decizii impulsive, pe o piață volatila, ne face dependenți de noroc, crede Codirlașu. 

Concluzii

Când vremurile devin dificile pe piață, cheia este să nu intri în panică. Investitorii cu un plan solid și o bună înțelegere a obiectivelor lor pe termen lung, care nu tresar în timpul volatilității, ies adesea de cealaltă parte, în mare parte nevătămați.

Experții în finanțe personale cu care HotNews a discutat în aceste zile, au recomandări care pot fi grupate în trei categorii:

1. Consolidați-vă economiile pentru situații de urgență

Încercați să puneți deoparte o sumă echivalând cu venitul pe trei până la șase luni. Nu puteți prezice nivelurile viitoare de volatilitate ale cursului euro, iar investițiile pot fi afectate oricând de evenimente și factori care nu se află sub controlul dumneavoastră. Deținerea de numerar vă poate ajuta să evitați luarea unor decizii impulsive sau mioape în perioadele de volatilitate.

Gândiți-vă la aceasta ca la o plasă de siguranță personală. În cazul în care cineva din familie își pierde locul de muncă sau se confruntă cu cheltuieli neprevăzute.

2. Evitați vânzările de panică

În timpul unei perioade de scădere a pieței, este firesc să simți anxietate în legătură cu investițiile tale. Cu toate acestea, luarea unor decizii emoționale, cum ar fi decizia de a vinde active, poate fi dăunătoare obiectivelor tale financiare pe termen lung.

În loc să reacționați impulsiv la o corecție a pieței, acordați-vă un moment pentru a vă revizui strategiile de investiții pe termen lung.

3. Fiți flexibili și pregătiți pentru o volatilitate prelungită a pieței