Sari direct la conținut

EXCLUSIV Ce nu a mai functionat in cazul accidentului aviatic din Apuseni: Sistemul informatic al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta nu este implementat, desi trebuia sa fie gata inca din 2009

HotNews.ro
Nu toate sistemele informatice au functionat in cazul accidentului din Apuseni, Foto: Hotnews
Nu toate sistemele informatice au functionat in cazul accidentului din Apuseni, Foto: Hotnews

Sistemul de management informational al IGSU pentru situatiile de urgenta, situatii precum accidentul aviatic de la finele lunii ianuarie, nu este finalizat si nu a fost folosit la operatiunea de gasire a supravietuitorilor incidentului din muntii Apuseni, desi sistemul care a costat 6,5 milioane de euro trebuia sa fie gata si implementat inca din 2009. Informatia a fost confirmata pentru HotNews.ro de catre Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta (IGSU), iar surse din domeniu au precizat ca sistemul ar fi reprezentat un avantaj substantial in cazul operatiunii de salvare a victimelor accidentului aviatic.

Sistemul de management informational al situatiilor de urgenta (SMISU) al IGSU, sistem care ar permite o mai buna coordonare si comunicare intre componentele ISU intr-un caz de urgenta, nu este functional nici acum, desi el trebuia sa fie gata inca din 2009, au precizat pentru HotNews.ro surse din domeniu, in zilele de dupa accidentul aviatic din Muntii Apuseni.

„Sistemul ar fi trebuit sa conecteze toate centrele operationale pentru situatii de urgenta si, printre altele, sa puna pe harta toate informatiile in legatura cu accident, doar ca sistemul nu functioneaza. SMISU trebuia sa fie gata de acum cativa ani, dar s-a impotmolit si nu functioneaza in prezent”, au precizat sursele amintite.

Surse din sistem au explicat pentru HotNews.ro ca, desi SMISU nu este functional, ISU are acces la sistemul 112 si la informatiile transmise de acolo. SMISU, practic, reprezinta un sistem separat, propriu pentru ISU, si care poate sa preia si informatiile transmise prin sistemul 112, totul pentru o buna coordonare a actiunilor institutiei mai ales in situatii de urgenta.

In cazul accidentului din Apuseni, SMISU ar fi putut reprezenta un avantaj substantial in gasirea intr-un timp mai rapid a supravietuitorilor.

Coordonarea interventiei operative in cazul accidentului aviatic nu a fost asigurata prin intermediul SMISU

La solicitarea HotNews.ro, Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta (IGSU) a confirmat ca „implementarea SMISU nu este finalizata, sistemul aflandu-se actualmente in faza de pregatire, in vederea reluarii testelor de Acceptanta Operationala Finala”.

Intrebati daca SMISU a fost folosit in cazul accidentul aviatic din Apuseni, reprezentantii IGSU au precizat ca, nefiind finalizata implementarea, „coordonarea operationala a interventiei operative a fortelor in teren nu a fost asigurata prin intermediul SMISU”.

In acelasi timp, IGSU aminteste ca pana la momentul intrarii in productie a sistemului, gestionarea contractului revine Unitatii de Management al Proiectului din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Intarzieri repetate pentru un sistem esential in situatii de urgenta

Sistemul de Management Informational pentru Situatiile de Urgenta (SMISU) ar fi trebuit sa fie operational inca din vara anului 2009, in conditiile in care in vara lui 2008 un consortiu format din firmele S&T Romania si APD Communications Ltd. (Marea Britanie) anunta castigarea acestui contract cu un pret de circa 6,5 milioane de euro.

Ce face SMISU

Ce face SMISU

Foto: prezentare ISU

Sistemul ar fi trebuit „sa conecteze toate centrele operationale pentru situatii de urgenta” , sa faciliteze partajarea „de informatii relevante si suport in luarea deciziilor atat in activitatea de zi cu zi, cat si in situatii de urgenta care implica gestionarea acestora de catre comitetele pentru situatii de urgenta” si ar fi urmat sa fie „utilizat in toate etapele managementului situatiilor de urgenta: prevenire, planificare, raspuns si restabilirea starii de normalitate”, conform declaratiilor lui Victor Paul Dobre, secretar de stat in cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative la acea vreme.

SMISU, pe scurt, „are ca scop imbunatatirea schimbului de informatii intre institutiile implicate in managementul situatiilor de urgenta si facilitarea adoptarii rapide a celor mai bune decizii pentru situatiile respective. SMISU este un sistem integrat destinat sa asigure suportul informational necesar factorilor decizionali prin colectarea si distribuirea informatiilor despre urgente de la si intre institutiile implicate in gestionarea acestor situatii, evaluarea situatiilor de urgenta si a efectelor acestora, coordonarii interventiei, monitorizarii situatiilor, precum si pentru elaborarea, stocarea, punerii in aplicare, coordonarea planurilor si a procedurilor standard operationale prevazute pentru fiecare tip de situatie in parte”.

Mai multe informatii despre SMISU aici, intr-o prezentare tip power-point a ISU Arad.

Proiect de 6,5 milioane de euro, intarziat mai bine de 4 ani

Contractul atribuit in 2008 catre S&T Romania si APD Communications Ltd. (Marea Britanie) pentru un pret de circa 6,5 milioane de euro (n.r. 4.518.097 EURO si 2.793.832 USD fara TVA) este unul finantat de catre Banca Mondiala, si prevedea realizarea si implementarea sistemului in 12 luni, adica pana in mai 2009.

Cu toate acestea, implementarea sistemului a fost intarziata puternic, iar in februarie 2012, in contextul reactiilor haotice ale autoritatilor in fata viscolului din acea iarna, HotNews.ro scria cum s-a intarziat contractul.

Atunci s-a dat vina pe cerintele suplimentare solicitate de IGSU, cerinte despre care instutia spuneau ca tineau de respectarea prevederilor contractuale, dar si de nevoia conectarii cu sistemul 112. Vezi aici ce explicatii au dat cei implicati in proiect.

Cu toate intarzierile, toata lumea anunta atunci ca sistemul va fi gata si implementat pana in iunie 2012, lucru ce evident nu s-a mai intamplat.

Peste inca un an, in vara lui 2013, seful IGSU de atunci, coloneul Ion Burlui sustinea ca sistemul va fi gata la finele anului (sursa), insa nici acest termen nu a mai fost respectat. In urma accidentului aviatic din Muntii Apuseni, Ion Burlui si-a dat demisia din functia de sef al IGSU.

  • HotNews.ro a solicitat un punct de vedere si de la compania S&T si de la Banca Mondiala privind motivele exacte pentru care acest sistem informatic integrat nu este operational nici la aceasta data, insa pana la ora publicarii acestui articol nu am primit niste raspunsuri. HotNews.ro va face publice aceste informatii imediat ce vor fi primite.

UPDATE 11/02 – 10:40 Reprezentantii firmei S&T ne-au comunicat ca nu pot oferi detalii privind implementarea proiectului, invocand existenta unei clauze de confidentialitate.

Aspecte controversate in cazul accidentului aviatic: ISU Cluj a preluat localizarea celui de-al doilea numar de telefon de la STS dupa mai bine de doua ore

Plansa Orange cu date operator

Cand a localizat STS al doilea apel si cand a accesat ISU Cluj informatia

Foto: STS

Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta a fost in centrul unor informatii controversate privind modul de reactie si informatiile detinute in timpul actiunii de salvare a victimelor accidentului aviatic din Muntii Apuseni din 21 ianuarie.

HotNews.ro a scris cum ISU Cluj a accesat dupa aproape 2 ore si jumatate locatia oferita de Serviciul Special de Telecomunicatii (STS) pentru cea de-a doua celula GSM (n.r. Orange) din care au sunat supravietuitorii.

Prima localizare (nr de Vodafone) a fost facuta de STS la 16:17 minute, imediat dupa ce medicul Zamfir a apelat 112.

Localizarea STS a fost transmisa catre Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta (ISU) Cluj la doar cateva minute dupa apel. A doua localizare (nr. de Orange) a fost facuta de STS la 17:31, insa dispeceratul ISU Cluj a preluat localizarea abia peste aproape 2 ore si jumatate.

„Informatia de localizare de pe numarul Orange, desi a fost primita in sistem la ora 17:31, a fost preluata de ISU Cluj la ora 19:52. Suprapunerea celor doua arii le-ar fi permis celor de la ISU sa delimiteze mai precis si mai repede aria de cautare. Singura obligatie a STS era sa transfere apelul la ISU, care conform metodologiei era institutia care ar fi trebuit sa coordoneze actiunile”, au explicat sursele HotNews.ro.

ISU Alba avea un set de coordonate gresite ce indicau un punct la distanta de 5,5 km de locul avionului prabusit

Locul avionului prabusit si coordonatele detinute de ISU

Locul avionului prabusit si coordonatele detinute de ISU

Foto: Hotnews

O alta informatie controversata privind interventia ISU a fost legata de setul de coordonate pentru locul accidentului pe care inspectoratul l-a folosit cel putin in primele 3 ore de la anuntarea incidentului.

Conform unui raport al Ministerului Transporturilor despre care HotNews.ro a scris in urma cu o saptamana, coordonatele folosite de ISU ar fi fost obtinute prin intermediul „aplicatiilor din telefonul mobil al unui supravietuitor”, insa, odata puse pe harta, ele au indicat un punct aflat la o distanta considerabila (circa 5,5 km) de locul real al accidentului (epava avionului).

Coordonatele gresite au fost folosite de ISU cel putin pana la ora 19:00 (aproape 3 ore de la producerea accidentului), potrivit informatiilor oficiale.

Potrivit raportului MT, ROMATSA „a obtinut de la ISU Alba informatia ca exista coordonatele geografice ale locului accidentului (Lat. 46,6023, Long 22,98421) stabilite cu ajutorul aplicatiilor din telefonul mobil al unui supravietuitor cu care ISU se afla in legatura”.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro