„Există delatori anonimi care vânează lideri de opinie”. Doi intelectuali conservatori explică cum au fost cenzurați de Facebook și cum văd viitorul rețelelor sociale

Adrian Papahagi și Teodor Baconschi, doi dintre intelectualii conservatori care au acuzat în ultimii ani că au fost cenzurați de Facebook, au vorbit cu HotNews despre cum văd ei viitorul rețelelor sociale după ce Mark Zuckerberg a anunțat că renunță la programul de fact-checking.

• „Simțind că sunt dezinformați și manipulați, mulți oameni nu-și vor ascuți discernământul, ci, dimpotrivă, vor cădea și mai abitir pradă teoriilor conspirațiilor și tuturor escrocilor”, spune Adrian Papahagi. 

În urmă cu câteva zile, Mark Zuckerberg a aruncat, practic, vina pentru toate comentariile cenzurate pe nedrept pe Facebook, în decursul anilor, pe organizațiile care s-au ocupat de fact-checking. Este exclusiv problema celor peste 90 de organizații din toată lumea care, din 2016, fac parte din „Third Party Fact-Checking Program (Programul de verificare a faptelor cu părți terțe)”, a sugerat fondatorul Facebook. Acesta a declarat că acestea „au fost părtinitoare din punct de vedere politic și mai mult au distrus încrederea decât au creat-o”.

În replică la acuzațiile lui Zuckerberg, organizațiile de verificare a faptelor partenere au spus că nu au avut niciodată puterea de a elimina conținut de pe Facebook, de acest lucru ocupându-se exclusiv angajații companiei. 

Reprezentanții Factual.ro din România au explicat într-un interviu pentru HotNews de ce este falsă afirmația că ar fi cenzurat opiniile, așa cum precizează de altfel, explicit, și regulamentul programului afișat pe site-ul Facebook.

Totuși, întrebarea care se ridică aici este ce se va întâmpla de acum înainte? Pentru că fondatorul Facebook promite că se va baza mult mai mult pe reacția comunității la afirmațiile false sau ofensatoare. 

Până la introducerea sistemului de fact-checking în 2016, sistemul funcționa exclusiv în felul următor: atunci când o postare sau comentariu erau raportate de un număr suficient de mare utilizatori ca fiind false sau ofensatoare, cineva de la Facebook putea lua decizia de a înlătura respectivul conținut. Asta, desigur, în paralel cu sistemul automat al rețelei bazat pe cuvinte cheie.

Cât de eficient va lupta Facebook cu conținutul fals și dezinformarea?

Experții spun că nu este foarte clar. „Puterea comunității nu este neglijabilă”, spune avocatul Zoltán Ormós, specializat în internet, citat de publicația HVG, în cadrul proiectului Pulse, din care face parte și HotNews.

„Dacă comunitatea raportează o problemă, atunci aceasta este investigată și eliminată de pe Facebook dacă încalcă legea sau ofensează publicul. Un anumit tip de filtare va rămâne”, crede avocatul citat de hvg.hu.

În mod cert însă, pe teritoriul Uniunii Europene lucrurile s-ar putea să arate diferit față de ce se va întâmpla în SUA, datorită reglementărilor mai stricte care există aici în ceea ce privește dezinformarea și propaganda. Dacă putem specula că Mark Zuckerberg se aliniază în spatele lui Trump și a convingerilor acestuia în favoarea unei libertăți, urmând exemplul lui Elon Musk, nu avem încă dovezi că UE va face același lucru.

„Delatorul e protejat de anonimat” 

Pentru că acuzațiile de cenzură la adresa Facebook au venit și în România, ca peste tot în lume, mai mult din zona conservatoare a spectrului politic, HotNews a cerut opiniile a doi intelectuali conservatori Teodor Baconschi și Adrian Papahagi. Aceștia au semnalat în numeroase rânduri că postările lor au fost eliminate de pe Facebook din considerente ideologice. 

„Există delatori anonimi, ascunși laș sub poze generice și nume false, care vânează lideri de opinie cu scopul de-a le bloca paginile de Facebook (…) Delatorul e protejat de anonimat, iar cel cenzurat nu are ce să facă. Mie asta îmi mirosea a metode staliniste. Dar e de fapt ideologia woke: oricine se declară minoritar (lgbt etc.) e din start victimă, și are dreptate oricând acuză pe oricine”, a declarat Adrian Papahagi pentru HotNews.

„Algoritmul acționează stupid”

Teodor Baconschi este fost ministru de Externe al României, publicist și intelectual conservator din România. Adrian Papahagi este doctor în studii medievale, profesor la Facultatea de litere de la Universitatea Babeș- Bolyai din Cluj. 

– Ați avut experiențe personale cu Facebook în care v-ați simțit cenzurat? Puteți să detaliați?
– Adrian Papahagi: Vă dau un exemplu din zecile de episoade prin care am trecut. Această postare ironică, scrisă imediat după Brexit (n.r.- 2016), a fost ștearsă, iar contul meu a fost blocat pentru o lună: „În sfârșit englezii vor scăpa de troglodiții ăia de români care luau locurile de muncă ale pakistanezilor”. 

Evident, ironizam antieuropenismul care a alimentat ieșirea Regatului Unit din UE, dublat de woke-ismul ipocrit care permite ponegrirea românilor sau polonezilor (albi și creștini), dar consideră rasism orice aluzie legitimă la criminalitatea crescută a musulmanilor, sau la faptul că mulți dintre aceștia nu prea muncesc, ci trăiesc din ajutoare sociale. 

Cu alte cuvinte, nu imigrația necontrolată și ilegală peste Canalul Mânecii, sau cea masivă dinspre Pakistan erau problema în UK, ci UE care le permitea românilor și polonezilor să lucreze în Regat. 

Teodor Baconschi: Am avut postări suprimate și chiar periodice ”pedepse” cu suspendarea contului personal de pe Facebook. Întrucât mă exprim mereu moderat și curtenitor, cu excepția unor rare licențe stiliste cu accent pamfletar, am considerat că toate acele „măsuri restrictive” erau abuzive și neavenite. 

Mi s-a întâmplat și să observ că algoritmul acționează stupid, pe baza mult prea rudimentară a unor cuvinte-cheie interzise. De pildă mi-a fost ștearsă o postare în care citam niște idei naziste doar pentru a le respinge: obiectul polemicii a fost confundat mecanic cu propria mea gândire.

– Aveți conturi și pe Facebook și pe X. Puteți să faci o comparație între cele două rețele sociale? Unde credeți că aveți mai multă libertate de exprimare?
– Adrian Papahagi: Nu folosesc X. Am un cont vechi de Twitter, pe care într-o vreme îl setasem să preia automat postările mele de pe Facebook. Dar efectul liberalizării X de când l-a preluat Musk (un personaj pentru care nu am mare simpatie din cauza poziției sale față de Ucraina și de alte state europene) se simte de o vreme și pe Facebook, unde nu am mai fost cenzurat în ultimii doi ani. 

– Teodor Baconschi: Singurul cont activ e cel de pe Facebook. Cel de pe fostul Twitter e inert. Nu pot face deci o comparație, dar am notat că, pentru mulți, Facebook practică o cenzură de tip progresist și X, mai ales de când a ”venit” Musk, e mai curând înclinat spre cuprins ”conservator”.

– Ce credeți că ar trebui făcut pe rețelele sociale pentru a opri dezinformarea și fake-news-ul?
– Adrian Papahagi: Nu pot fi oprite ușor. Televiziunile din România sunt dintotdeauna oficine de dezinformare, și nu le-a oprit nimeni. Nu văd cum poate fi oprită dezinformarea pe rețele sociale greu de controlat, unde milioane de oameni produc mesaj. 

Mă bazez mai mult pe discernământul individual, care se cultivă cu greu, prin multă educație. Am fost victima fanatismului, urii și delațiunii din ambele extreme, atâta dinspre stânga woke (dominantă până mai ieri în SUA), cât și dinspre așa-zisa „dreaptă suveranistă” (care a luat un avânt imens în ultima vreme). 

Din nefericire, cele două extreme se alimentează reciproc și fiecare își justifică existența ca opoziție la cealaltă (ca nazismul și comunismul odinioară – deși ele sunt mai asemănătoare decât s-ar crede). Fiecare are minciunile ei, justificate ideologic, care generează adeziuni fanatice și deteriorează spațiul public.

Teodor Baconschi: Ar trebui ca fiecare să fie responsabil de ce scrie, conform legilor în vigoare. Produc o calomnie? Ea poate fi atacată în justiție și voi plăti daunele cuvenite. Insult o persoană sau îi lezez dreptul la imagine publică? Voi suferi consecințele, pentru că orice conținut de pe social media e o probă admisă în instanțele de judecată. 

Ar fi bine ca în liceu să se predea și cursuri menite să ascută discernământul critic, pentru ca orice utilizator să poată recunoaște știrile false, mistificările cele mai grosolane și să nu devină victima consimțitoare a pachetului conspiraționist, care promovează pseudo-știința și decredibilizează știința autentică.

„Pentru mulți oameni, un conspiraționist sau altul sunt mai credibili decât guvernul”

– Credeți că este ceva de învățat despre rețelele sociale după cazul Călin Georgescu?
– Adrian Papahagi: Problema nu e că un personaj politic sinistru e promovat pe social media: nu e primul, nu va fi nici ultimul. Nu poți controla algoritmii acestor rețele, și nu le poți interzice pe toate. Ce poate fi făcut, dar s-a întâmplat prea târziu și în chip dramatic la noi, e să descalifici candidații care nu respectă legea, în special în ce privește finanțarea campaniei de imagine pe rețele sociale. 

Sunt însă destul de pesimist. În anii ’90, Iliescu a câștigat fiindcă avea monopolul asupra unicei televiziuni („ați mințit poporul cu televizorul” strigam atunci). Când monopolul a fost spart în 1995, și a apărut ProTv, Iliescu a pierdut în fața lui Emil Constantinescu. 

Au apărut apoi multe televiziuni de „știri” (în realitate, mai degrabă de propagandă), concentrate în mâinile unor oligarhi cu program politic, iar unele au dus sinistre campanii de linșaj (de pildă împotriva lui Băsescu sau a intelectualilor apropiați de acesta – e cazul Antenei 3). 

Se schimbă doar mediul pe care se propagă mesajele, nu și natura umană. În continuare oamenii vor manipula și vor fi manipulați politic pe rețele tot mai sofisticate și mai eficiente. Dacă una va fi interzisă, alta îi va lua locul. 

Deep fake, fake news, ajutate de inteligența artificială, vor fi tot mai greu de depistat. State ostile, structuri secrete, zone de business vor promova candidați și mișcări.

Simțind că sunt dezinformați și manipulați, mulți oameni nu-și vor ascuți discernământul, ci, dimpotrivă, vor cădea și mai abitir pradă teoriilor conspirațiilor și tuturor escrocilor. Creațiile sistemului se prezintă deja ca antisistem, cei mai abjecți pioni ai lui Putin se numesc patrioți – iar lumea îi crede, fiindcă știe că și partidele mainstream au cumpărat media și dezinformează masiv. 

Charles de Gaulle credea că, prin televiziunea publică, guvernul va ajunge în sufrageria tuturor francezilor. Nu sună prea bine, dar azi e chiar mai grav: orice nebun poate ajunge în telefonul și în mintea oricui. Pentru mulți oameni, un conspiraționist sau altul sunt mai credibili decât guvernul.

Nimeni nu are monopolul adevărului în spațiul public. În schimb, prin aceste rețele sociale, guvernele sau marile partide și-au pierdut monopolul propagandei și dezinformării. Oglinda rămâne esențialmente deformantă, dar s-a spart în sute de cioburi. 

– Teodor Baconschi: Sunt foarte multe lecții de învățat, dar românii nu o vor face prea repede. Ar fi necesar să adoptăm, în UE, dar și la noi, o legislație care să asigure transparența finanțărilor, să delimiteze mai strict publicitatea electorală și să taxeze fiscal persoanele care-și monetizează influența în mediul virtual. 

În cazul Georgescu, statul român ne datorează dovezile legate de frauda electorală și imixtiunea rusească, proclamată vag în rapoartele serviciilor prezentate în CSAT și care au ”fundamentat”, dar cum?, decizia excepțională adoptată de CCR. 

Anularea alegerilor prezidențiale e atât de gravă, încât dacă justiția nu intervine pentru a condamna vinovații, atunci statul însuși se încarcă cu un abuz anti-democratic major și cu vina de a-și batjocori cetățenii. Așa ceva e inadmisibil și nu poate fi „uitat”, doar pentru că trece vremea fără să vedem soluțiile așteptate. 

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862.

HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.