„Extinderea UE este realistă în următorii ani”. Bile albe, dar și avertismente ale Comisiei Europene pentru Ucraina și Republica Moldova

Aderarea la UE până în 2030 este un obiectiv realist pentru unele țări aspirante, a spus marți șefa diplomației UE Kaja Kallas, în ziua în care Comisia Europeană a dat publicității un raport privind stadiul negocierilor de aderare cu mai multe state candidate, scriu Reuters, Politico și Agerpres.

Comisara UE pentru extindere a lăudat marți Muntenegru, Albania, Ucraina și Moldova pentru progresele înregistrate în vederea aderării la blocul comunitar, afirmând că extinderea Uniunii Europene este o „posibilitate realistă în următorii ani”.

„Trebuie să pregătim uniunea noastră pentru o UE mai mare”, a declarat ea în fața Parlamentului European.

Aderarea la UE până în 2030 este un obiectiv realist pentru unele țări aspirante, a spus și șefa politicii externe a blocului, Kaja Kallas. „Extinderea uniunii este în interesul nostru”, a declarat Kallas reporterilor la Bruxelles.

Prezentând raportul anual al UE privind extinderea, Marta Kos a criticat Serbia și Georgia, afirmând că Belgradul a încetinit ritmul reformelor necesare pentru aderare, în timp ce Tbilisi este considerat acum un candidat „doar cu numele”.

Comisara slovenă, care coordonează relația executivului UE cu potențialii viitori membri, a afirmat că Muntenegru este cea mai avansată dintre țările candidate pe calea aderării. Oficialii UE au spus că Muntenegru ar putea încheia negocierile de aderare până la sfârșitul anului viitor.

Kos a lăudat, de asemenea, Albania pentru ceea ce a numit „progresul fără precedent” al acesteia, adăugând că și Republica Moldova a avansat cu „viteză accelerată”, în ciuda presiunilor.

Ucraina a avansat în mod similar în demersul său de aderare la UE, în ciuda provocărilor reprezentate de invazia Rusiei și de blocarea de către Ungaria a progresului formal în negocierile de aderare.

Aprecieri, dar și tendințe negative recente în cazul Kievului

Raportul care privește reformele Kievului arată că în pofida „circumstanțelor foarte dificile”, Ucraina fiind în război cu Rusia, autoritățile au dat dovadă „în ultimul an de un angajament remarcabil față de procesul de aderare la UE”, scrie Agerpres.

Totuși, „tendințe negative recente, printre care o presiune crescândă asupra agențiilor specializate anticorupție și societății civile, trebuie să fie inversate în mod decisiv”, indică documentul citat.

Raportul îi mai solicită Kievului să-și accelereze „alinierea la standardele UE în protejarea drepturilor fundamentale, împreună cu continuarea reformelor administrației publice și pentru descentralizare”.

„Continuarea progreselor este de asemenea necesară cu privire la consolidarea independenței, integrității, profesionalismului și eficienței în sistemul judiciar, precum și la lupta contra infracționalității organizate”, adaugă raportul.

Comisia Europeană sprijină calendarul ambițios stabilit de Ucraina – care vrea să încheie negocierile până în 2028 – dar avertizează că respectarea lui va presupune accelerarea reformelor, în special în domenii esențiale, cum este statul de drept, potrivit documentului citat.

„Ucraina și-a demonstrat angajamentul față de parcursul său european, înregistrând progrese în ceea ce privește reformele cheie”, a declarat Kos. „Va fi esențial să se mențină acest elan și să se prevină orice risc de regres, în special în ceea ce privește combaterea corupției”, a adăugat ea.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat raportul, declarând pe X: „Ne așteptăm ca UE să ia măsuri decisive pentru a depăși toate obstacolele artificiale în calea unei Europe puternice și unite.”

Confruntându-se cu o reacție internațională vehementă, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a schimbat poziția cu privire la controversata sa decizie din vară de a exercita controlul politic asupra agențiilor anticorupție și a restabilit independența a două organisme de combatere a corupției în luna iulie.

Însă imaginea Ucrainei de candidat de nota 10 pentru aderarea la UE a fost afectată în ochii Comisiei Europene, precum și ai capitalelor naționale, potrivit oficialilor UE și diplomaților care au vorbit cu Politico.

„Moldova a progresat pe calea aderării cu o viteză accelerată”

Kos a lăudat ceva mai emfatic în raport reformele Republicii Moldova, chiar dacă aderarea Chișinăului este legată politic de cea a Kievului, iar cele două țări au avansat până acum în același ritm.

„Moldova a progresat pe calea aderării cu o viteză accelerată și și-a aprofundat semnificativ cooperarea cu UE, în ciuda amenințărilor hibride continue și a încercărilor de destabilizare a țării”, a spus Kos.

Conform evaluării Comisiei, „Moldova a îndeplinit condițiile pentru deschiderea clusterelor: unu – Fundamente, șase – Relații externe, și doi – Piața internă”. Potrivit raportului, comisia se așteaptă ca Moldova să îndeplinească și condițiile pentru deschiderea celorlalte trei clustere și lucrează pentru ca Consiliul să fie în poziția de a aproba deschiderea tuturor până la sfârșitul anului.

În același timp, Comisia Europeană cere Chișinăului mai multe reforme, scrie Europa Liberă.

Bruxelles-ul face referire la necesitatea consolidării instituțiilor anticorupție, cu un bilanț solid de anchete, urmăriri penale și hotărâri definitive și la reforma administrației.

Într-un document separat, Comisia face o listă de aproape 90 de recomandări de reformă, de la justiție, libertatea de exprimare și legislația electorală, la administrația publică, economie și finanțe.

În domeniul justiției, de exemplu, Comisia cere între altele finalizarea procesului de vetting (adică verificarea averilor și intereselor magistraților și procurorilor), numirea tuturor judecătorilor la Curtea Supremă de Justiție, asigurarea Consiliilor superioare ale magistraturii și procurorilor cu resurse suficiente, o clarificare a competențelor și o cooperare mai bună între instituțiile de combatere a corupției.

În domeniul administrației publice, Comisia că descrie capacitatea administrativă în Republica Moldova drept „limitată” și cere mai mute îmbunătățiri, inclusiv o reformă mai rapidă a administrației locale.

Lăudând „reziliența” Republicii Moldova în fața tentativelor rusești de a o destabiliza, inclusiv prin amestecul în alegeri și „campanii de dezinformare bine orchestrate și sofisticate, atacuri cibernetice și finanțare ilegală”, Comisia îi cere totuși să-și „alinieze legislația electorală la standardele europene și internaționale”.

„Este nevoie de vigilență pentru a asigura că eforturile de combatere a interferenței străine și manipulare informațională sunt aliniate cu standardele europene privind libertatea de exprimare și opinie”, se spune în recomandări.

Într-un pas concret în această privință, Chișinăul „trebuie să revizuiască mecanismul care permite ca licențele posturilor de TV și radio să fie retrase în baza legii despre investițiile strategice, așa încât să fie adus în conformitate cu acquis-ul UE și standardele internaționale”.

„Un răspuns pozitiv clar pentru viitorul european al țării”

Raportul de aderare din acest an a venit pe fondul îngrijorării crescânde la Bruxelles și în capitalele europene că Moscova încearcă să scoată candidații la aderarea la UE de pe orbita Bruxelles-ului și să îi readucă în sfera de influență a Rusiei.

Recenta campanie electorală în Moldova, în care forțele pro-UE au sfârșit victorioase, a fost marcată de „interferențe masive din partea Rusiei”, potrivit președintei Maia Sandu.

Despre alegeri a vorbit și șefa diplomației UE, care a remarcat victoria partidului PAS. „Alegerile din Republica Moldova din luna octombrie au fost un răspuns pozitiv clar pentru viitorul european al țării. Țara continuă să implementeze reformele cheie”, a spus Kallas.

Între timp, comisara pentru extindere a invitat atât Republica Moldova, cât și Ucraina să continue reformele.

„Nu există alb și negru când vorbim despre aderare. În același timp, lucrăm să deschidem următoarele clustere pentru Republica Moldova și Ucraina, dar țările pot lucra la reforme și fără asta”, a spus Kos.

Problema Viktor Orban

Comisia crede că, până la sfârșitul anului curent, Republica Moldova va îndeplini și condițiile pentru deschiderea celorlalte trei clustere și promite să acționeze așa încât Consiliul European, adică țările membre ale UE, „să poată aproba deschiderea tuturor clusterelor până la sfârșitul anului”, scrie Europa Liberă.

Aceste evaluări pozitive ale Comisiei, supranumite executivul UE, nu garantează însă o deschidere grabnică a negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina, care sunt tratate la pachet.

Decizia aparține țărilor membre ale UE și trebuie luată prin consens, iar una dintre ele, Ungaria premierului Viktor Orban, un aliat al Rusiei, se opune aderării Ucrainei la UE, afectând și perspectivele Republica Moldova.

Susținătorii extinderii UE cu Ucraina își pun speranțe în alegerile parlamentare din Ungaria așteptate în aprilie 2026, când, pentru prima dată după 2010, Orban se confruntă cu perspectiva pierderii alegrilor în fața opoziției pro-europene.