Florian Coldea îl acuză pe șeful DNA că urmărește să transforme dosarul său de corupție într-un „trofeu”. Ce afirmații „consternante” invocă

Florian Coldea, fost prim-adjunct al șefului SRI, îl acuză pe procurorul-șef al DNA, Marius Voineag, de „vânătoare de vrăjitoare” și că urmărește să transforme „dosarul Coldea” într-un „trofeu și totodată într-un scut, pe care să îl invoce ca protecție pentru menținerea funcției și ca justificare pentru reînnoirea mandatului, actualul aflându-se spre final”. Atacul a fost lansat într-un comunicat de presă transmis de Florian Coldea și consultat de HotNews.

„În contextul în care dosarul a reprezentat o adevărată vânătoare de vrăjitoare, în care nu s-a urmărit stabilirea adevarului faptic, ci demonstrarea a ceva ce nu există, așa-numitul «stat paralel», la care pare să se raporteze inclusiv procurorul-șef al DNA, pot înțelege de ce acesta îl consideră «un dosar greu de investigat»”, afirmă Coldea în comunicatul oferit presei și publicat inițial de G4Media.

Coldea este trimis în judecată de DNA într-un dosar de trafic de influență și constituire de grup infracțional organizat, alături de generalul Dumitru Dumbravă, fost şef în SRI.

Ce susține fostul prim-adjunct al șefului SRI, în comunicat:

• „Am constatat cu surprindere că procurorul-șef al DNA, ca reprezentant al uneia dintre cele mai importante instituții ale statului român, a formulat recent, în cadrul unui interviu, afirmații de o gravitate deosebită.
• În primul rând, în apărarea sa, asociază instrumentarea de către DNA a unui dosar pe care dl Voineag îl personalizează ca fiind «dosarul Coldea» cu apariția în spațiul public a rezultatelor unor investigații jurnalistice, pe care le consideră a fi «presiuni» și «atacuri» la care ar fi fost supus în contextul administrării dosarului respectiv.
• În al doilea rând, procurorul șef al DNA face afirmații publice referitoare la dosar, deși, în acest moment, în cauză sunt cereri ale apărării, care îi sunt adresate și care nu au fost soluționate, încălcând atât spritul, cât și litera legii.
• Constat că, prin declarațiile realizate, dl. Voineag încearcă sa arunce o perdea de fum pentru a acoperi și discredita investigații realizate de jurnaliști cu reputație, privind mai multe afaceri / achiziții imobiliare pe care le-a făcut de la un dezvoltator cu care are legături apropiate, respectiv implicarea sa în clasarea dosarului de corupție deschis pe numele unui om politic. Similar, urmărește minimizarea criticilor formulate de oameni politici la adresa sa și a eficienței activității DNA în mandatul său.
• Pe de altă parte, am remarcat, totodată, faptul că procurorul șef al DNA își asumă atât modul în care dosarul a fost investigat de către procurorul de caz, cât și trimiterea către instanță spre judecare, invocând «buna credință», «obiectivitatea» și «profesionalismul maxim» cu care DNA a acționat în cadrul acestui «dosar greu de investigat».
• Afirmațiile respective sunt cel puțin consternante în condițiile în care i-am prezentat, de mai multe ori, dlui procuror șef al DNA dovezi și argumente fundamentate privind lipsa de imparțialitate a procurorului de caz, prin atitudinea resentimentară și abuzivă, pe fondul interacțiunilor personale și instituționale din trecut, și prin abaterile procedurale realizate, cu afectarea gravă a dreptului la apărare. Astfel, dna procuror șef de secție Mihaiela Iorga Moraru, în mod repetat și deliberat, a exclus probe în favoarea apărării, a manipulat și, chiar, a falsificat probe – modificarea cu rea-credință a redărilor fișierelor audio și inducerea, astfel, în eroare a judecătorilor, a furnizat constant către presa cointeresată informații confidențiale din dosar etc.
• Relevant pentru «buna credință» și «obiectivitatea» cu care dl Voineag susține că a fost instrumentat dosarul este și demersul procurorului de caz de a prelua personal plângerea mea împotriva denunțătorului și de a nu efectua niciun demers timp de mai multe luni pentru investigarea faptelor pe care le-am invocat, decizând ulterior clasarea cazului.
• Nu în ultimul rând, evidențiez și reiterez încă odată, cu referire la acuzațiile invocate de procurorul șef al DNA, că, în nicio împrejurare, atât ca militar, cât și ca angajat civil al SRI, nu am lăsat să se creadă că am sau sunt dispus să exercit vreun fel de influență, nu am promis sau întreprins vreo acțiune ilicită, chestiune care, de altfel, rezultă foarte clar și din lectura rechizitorului – remis presei de reprezentanții DNA înainte de a fi pus la dispoziția apărării – în care nu există nicio probă care să indice acest lucru.
• Dincolo de faptul că dl Voineag, pe parcursul instrumentării dosarului de către procurorul de caz, a girat încălcările grave ale legalității și normelor procedurale, prin afirmațiile recente din spațiul public (atât formal, cât și informal), dar și prin atitudinea adoptată, procurorul șef al DNA transmite – nu este clar dacă o face intenționat sau nu – că «mai are cărți de jucat în toamna acestui an» și se profilează ca actor cu un rol activ în dinamica politică actuală.
• Consider că această abordare a procurorului șef al DNA vulnerabilizează suplimentar instituția pe care o conduce în acest moment și riscă să erodeze și mai mult încrederea publică în integritatea actului de justiție, cu efecte greu de anticipat si cuantificat.
• Cu privire la referirile dlui Voineag legate de continuarea investigațiilor care mă privesc în noi dosare, în cazul în care aceste afirmații reprezintă un mesaj de atenționare, îi transmit că am fost antrenat și pregătit să nu îmi fie frică de nimeni și de nimic în apărarea adevărului și a intereselor României, indiferent de poziția în care mă aflu.
• Voi continua să folosesc toate mijloacele legale pentru a demonstra, dincolo de orice îndoială, nevinovăția mea, respectând, așa cum am făcut în întreaga mea carieră militară, principiile statului de drept și valorile pe care le-am servit cu loialitate.
• Sunt pe deplin încredințat că, în ciuda încercărilor cointeresate de a deforma realitatea, adevărul rămâne neschimbat, iar acesta va fi consacrat, fără echivoc, de către instanța de judecată.”

Ce spune procurorul Voineag despre dosarul Coldea

Marius Voineag a declarat marți, într-un interviu acordat jurnalistei Sorina Matei la Aleph News, că dosarul Coldea „a fost o cauză foarte greu de investigat. Am încercat să fim obiectivi, a existat un trend complicat… și în media au existat comunicate, din toate părțile… am încercat să fim decenți, obiectivi”.

„Am încercat să înțelegem foarte mult dacă există până la urmă consultanță și în ce constă ea. Ce n-am putut să înțelegem mai departe a fost de ce consultanța asta se făcea către foarte mulți inculpați din dosare. Am avut buna credință să înțeleg toate nuanțele acestui dosar și cred că e o trimitere în judecată foarte importantă. Absolut, DNA a trimis în judecată Dosarul Coldea”, a mai spus șeful DNA.

„Cu siguranță a fost un dosar care a creat foarte multă rumoare în interior și a existat o anumită reticență chiar în a vorbi. Am vrut să dăm dovadă de profesionalism maxim. (…) Când consultanța s-a transformat în trafic de influență, DNA n-a mai dat niciun pas înapoi. (…) Sunt mai multe cauze în lucru. Acum e doar prima trimitere în judecată. Lucrăm la mai multe cauze care vizează mai multe infracțiuni”, a precizat procurorul-șef al DNA.

Acuzațiile DNA aduse lui Coldea

La începutul lunii iulie anul acesta, Florian Coldea, un alt fost militar şi un avocat în Baroul Bucureşti au fost trimiși în judecată de către procurorii de la Direcția Națională Anticorupție (DNA), într-un dosar de trafic de influenţă, spălare a banilor şi exercitarea fără drept a unei profesii sau activităţi în formă continuată, potrivit unui comunicat de presă al DNA.

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a trei inculpați, respectiv doi foști militari, în prezent asociați în cadrul unor societăți și a unui avocat din cadrul Baroului București, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, câte două infracțiuni de trafic de influență, exercitarea fără drept a unei profesii sau activități în formă continuată (autorat sau complicitate) și spălarea banilor. De asemenea, mai fost trimisă în judecată o persoană fără calitate specială, pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat și complicitate la trafic de influență”, a transmis DNA, în comunicat, fără a menționa numele persoanelor vizate.

Ce spun anchetatorii, în rechizitoriu:

„În perioada 2018 – 2020, cei trei inculpați, profitând de sistemul relațional și influența pe care ar fi dobândit-o, ca urmare a exercitării funcțiilor anterior pensionării, respectiv de influența de care se bucura cel de-al treilea inculpat, prin prisma profesiei de avocat, ar fi constituit un grup infracțional organizat, profilat pe săvârșirea unor infracțiuni de corupție, exercitarea fără drept a unor activități de consultanță juridică specifice profesiei de avocat și spălarea banilor. Activitățile infracționale ar fi fost desfășurate până în anul 2024, potrivit unei scheme infracționale care presupunea, în principal, următoarele:

• identificarea unor persoane fizice sau juridice ce întâmpinau probleme în diverse domenii, cărora li se promitea rezolvarea, prin influența pe care inculpații pretindeau că o aveau în domeniile respective sau a unor persoane care doreau să își asigure protecția unor persoane influente,
• înființarea de către inculpații, foști militari, a unor societăți de consultanță, prin intermediul cărora, raportat la notorietatea de care se bucurau asociații/administratorii, pe de o parte, să atragă posibili clienți, iar, pe de altă parte, să creeze o aparență de legalitate a activității desfășurate,
• cooptarea unor case de avocatură sau a unor avocați care să încheie contracte de asistență juridică cu persoanele interesate să cumpere influență,
• încheierea de contracte de consultanță pentru disimularea foloaselor necuvenite pretinse de inculpați prin exercitarea influenței sau prin ascunderea activității nelegale de consultanță juridică,
• cooptarea unor societăți de investigații, prin intermediul cărora să fie monitorizate părțile adverse din litigiile în cadrul cărora se acorda consultanță juridică, apropiații acestora, experți, avocați sau chiar magistrați, pentru ca, în baza colaborării și a consensului neechivoc de a-și alătura eforturile pentru a se constitui într-o grupare, de a se supune unei discipline și a acționa potrivit unui plan bine conturat, să obțină profituri prin mijloace ilicite.”

„În perioada 2020 – 2024, cei trei inculpați ar fi participat la săvârșirea unor infracțiuni de corupție, exercitarea fără drept a unor activități de consultanță juridică specifice activității de avocat și spălarea banilor, activitatea grupului fiind punctual sprijinită și de cel de-al patrulea inculpat, om de afaceri”, mai susțin procurorii anticorupție.

Conform procurorilor, în perioada martie 2023 – aprilie 2024, trei dintre inculpați (cei doi oameni de afaceri și avocatul din cadrul Baroului București) au pretins de la un om de afaceri (martor în cauză) suma de 700.000 euro, în schimbul căreia ar fi lăsat să se creadă că ar avea influență asupra unor magistrați judecători din cadrul unor instanțe de judecată și că i-ar putea determina pe aceștia să pronunțe hotărâri favorabile martorului, într-un dosar penal în care acesta era judecat.

După mai multe negocieri, suma care a fost pretinsă de inculpați a fost diminuată la 600.000 euro, mai afirmă DNA.

Acuzațiile DNA:

• „Pretinderea ar fi fost urmată de acceptarea promisiunii sumei de 600.000 de euro, prin semnarea a două contracte de asistență juridică (unul cu martorul și altul cu societatea deținută de acesta) și de încasarea efectivă a sumelor de 438.000 de lei și 20.000 de euro, disimulată sub forma unui onorariu de avocat.
• În cursul anului 2023, aceiași trei inculpați ar fi pretins de la un ales local (martor în cauză) suma de 600.000 de euro, creându-i convingerea că ei acționează ca o echipă care are conexiuni cu foști magistrați și că au posibilitatea să îi determine pe magistrații să pronunțe o hotărâre favorabilă martorului într-un dosar penal în care acesta era judecat. Pretinderea ar fi fost urmată de încasarea sumelor de 773.000 de lei și respectiv 397.864 lei, de care ar fi beneficiat toți inculpații.
• Cei doi inculpați, foști militari, și-ar fi constituit societăți de consultanță, prin intermediul cărora ar fi încheiat contracte de consultanță generală, pe de o parte, cu societatea de avocatură a celui de-al treilea inculpat, iar pe de altă parte, între societățile de consultanță respective. Ar fi fost încheiate acte adiționale la contractele de asistență juridică prin care ar fi fost modificate clauzele privind obiectul contractelor și prețul acestora, în scopul includerii serviciilor de consultanță juridică nelegală prestată de inculpatul care nu avea calitate de avocat sau pentru a da o aparență de legalitate sumelor pretinse de inculpați pentru exercitarea pretinsei influențe. Obiectul contractelor de consultanță ar fi fost unul nedeterminat sau determinat precar, pentru a permite transferul unor sume de bani, fără a exista posibilitatea verificării provenienței și a scopului economic al sumelor transferate prin conturi. Au fost încheiate contracte cu societăți de investigații, prin intermediul cărora să poată fi colectate informații apte a fi utilizate în scopul creării unei stări de presiune asupra persoanelor decidente, pentru promovarea intereselor clienților.
• În perioada 2019 – 2020, unul dintre inculpați, în baza înțelegerii cu inculpatul având profesia de avocat, iar ulterior, până în anul 2024, în realizarea scopului pentru care a constituit grupul infracțional organizat, deși nu avea calitatea de avocat, cu încălcarea dispozițiilor legale ce reglementează profesia de avocat, cu sprijinul celorlalți inculpați, în baza unor contracte de consultanță generală și a unor acte adiționale la contractele de asistență juridică încheiate de societatea de avocatură aparținând unuia dintre inculpați, a unor contracte de consultanță în afaceri și management cu un obiect fictiv, ar fi prestat servicii de consultanță juridică în domeniul penal și în domeniul civil, atât în mod direct, cât și prin intermediul societății de avocatură menționate, pentru clienții a nouă (9) societăți comerciale. În acest scop, inculpatul ar fi emis și ar fi comunicat clienților opinii juridice, ar fi stabilit strategii de apărare pe care le-a discutat cu beneficiarii serviciilor de consultanță juridică și ceilalți doi inculpați, i-ar fi asistat pe clienți la negocieri, ar fi stabilit demersurile judiciare ce urmau a fi efectuate (formularea unor căi de atac, a unor cereri de revocare a măsurii preventive a controlului judiciar sau de încuviințare a părăsirii teritoriului României).
• Pentru a se disimula natura și proveniența sumelor de bani provenite din infracțiunile de trafic de influență și din exercitarea fără drept a unor activități de consultanță juridică și pentru a le transforma în venituri licite, s-ar fi procedat la emiterea de facturi pentru prestații nedeterminate și efectuarea de plăți pentru operațiuni comerciale fictive declarate între societățile controlate de către cei trei inculpați.”

Urmărirea penală, extinsă

Pe 15 iulie 2024, DNA anunțase că a extins urmărirea penală pe numele a doi foști militari și un avocat din cadrul Baroului București, pentru infracțiuni de trafic de influență.

DNA spunea că s-a dispus extinderea urmăririi penale față de patru persoane – doi foști militari, în prezent asociați în cadrul unor societăți, un avocat din cadrul Baroului București și o persoană fără calitate specială -, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic de influență (față de trei persoane) și constituire a unui grup infracțional organizat.

Procurorii anticorupție nu menționau numele inculpaților, dar, potrivit unor surse judiciare, era vorba despre generalii în rezervă Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, avocatul Doru Trăilă, iar a patra persoană pusă sub acuzare era Dan Tocaci, un apropiat al celor trei.

Potrivit DNA, în cursul anului 2023, cei doi oameni de afaceri și avocatul din cadrul Baroului București au pretins de la un ales local (martor în cauză) suma de 600.000 de euro plus TVA, în schimbul căreia ar fi lăsat să se creadă că au influență asupra unor magistrați din cadrul unor instanțe de judecată și că i-ar putea determina pe aceștia să pronunțe hotărâri favorabile martorului într-un dosar penal în care acesta era judecat.

Aceleași surse au precizat, pentru Agerpres, că martorul la care se face referire este primarul orașului Rovinari, Robert Filip.