Sari direct la conținut

FOTO Haiducul, ghimpele și legendele cu Vlad Țepeș / Cum poate o plimbare prin pădure să devină mult mai palpitantă

HotNews.ro
FOTO Haiducul, ghimpele și legendele cu Vlad Țepeș / Cum poate o plimbare prin pădure să devină mult mai palpitantă

Cum ar fi să-ți iasă în față, când te plimbi prin pădure, un haiduc cu trup subțirel și cu fața gingașă de copil? Este imposibil, dar ne putem imagina asta dacă facem o plimbare pe o potecă dintr-o rezervație naturală frumoasă, la 35 de km de București.

Un drum superb ce spune o poveste

Comuna Comana, pe drumul către Giurgiu, este cunoscută mai ales pentru tirolienele din copaci și pentru plimbările pe „baltă”, dar devine tot mai interesantă datorită rezervației naturale ce are acum un nou traseu marcat, printr-o pădure superbă, unde nu auzi mașini sau ATV-uri, ci păsări cântătoare.

Foto: Vlad Barză HotNews
Foto: Vlad Barză / HotNews

Partea frumoasă este că traseul este de acum bine marcat și au fost instalate mai multe panouri care să facă plimbarea mai interesantă prin istorisirea unor legende ale locului. În plus, panourile au informații nu doar despre ce specii de plante și de animale sunt în jur, ci te și îndeamnă să te bucuri de pădure, să asculți cum trosnesc crengile și cum cântă păsările, pentru că ai ce asculta.

Pădurea Comana face parte din vechii Codri ai Vlăsiei care în trecut au acoperit aproape tot sudul României de azi, în vremurile când așezările erau mult mai mici și mai slab populate. În pădurile de nepătruns se ascundeau hoții și tâlharii și făceau legea haiducii, profitând de avantajul tactic oferit de pădurea pe care ei o cunoșteau bine. Erau timpuri violente.

Foto: Asociația MaiMultVerde
Foto: Asociația MaiMultVerde

„Ne putem imagina dacă, la o plimbare, în acele timpuri, pe această potecă, ar fi ieșit în cale haiducul Mihu Voinicul, numit și Copil, după fața sa gingașă și trupul subțirel, întâlnirea s-ar fi terminat cu bine, dar cu siguranță ar fi fost una periculoasă”, stă scris pe unul dintre panourile care se găsesc pe potecă și care au fost instalate cu puțin timp în urmă.

Poteca denumită „Rezervația de ghimpe – Natură și legende istorice” a fost de curând marcată cu cruci roșii care se văd bine pe copaci. Poți alege să faci un circuit complet, care durează trei ore (8 km), sau poți opta pentru o drumeție mai scurtă și să te întorci pe același drum pe unde ai mers, punctul de plecare și de sosire fiind la intrarea în Parcul Natural Comana. Poteca a fost amenajată de Asociația MaiMultVerde și de partenerii ei în acest proiect.

Foto: Vlad Barză / HotNews

Există și un loc unde se găsește o poiană mică unde iarba este înaltă și florile sunt și ele prezente „la raport”. Cu puțin noroc poți vedea păsări precum ghionoaia verde sau stârcul cenușiu, iar cu mai mult noroc poți vedea arici, șopârle de pădure, șerpi de casă și – dacă aveți șansă multă – puteți vedea și pârși. Unul dintre panourile noi are descrieri ale păsărilor și mamiferelor și fotografii clare, pentru a știi ce ai văzut sau după ce să te uiți.

Ce este ghimpele care dă nume potecii

Dar ce este acest „ghimpe” care dă numele potecii? Arbustul nu este prea mare, are sub un metru înălțime și crește mai ales pe țărmurile însorite ale Italiei și Greciei, dar nici nu ar trebui să ne mire faptul că-l găsim și pe la noi, mai ales că verile au devenit fierbinți și uscate ca și când am fi cu 1.000 de km mai la sud. În România, acest ghimpe pădureț cu frunze veșnic verzi și fructe roșii (bobițe) poate fi întâlnit chiar și în zonele joase și mai calde din vestul Transilvaniei.

Una dintre legendele despre ghimpe spune că Vlad Țepeș ar fi avut o apreciere deosebită pentru această plantă, datorită proprietăților ei de a supraviețui în condiții dificile, văzând în ea un simbol al forței necesare pentru a apăra țara. Este doar o legendă, dar ajută la crearea unor legături și a unei povești. Pe mai multe plăcuțe de pe „poteca ghimpelui” puteți citi despre Țepeș și împrejurările morții sale.

Vlad Țepeș, moartea sa și conexiunile cu pădurile Comanei

Nu știm exact unde a murit Vlad Țepeș, însă una dintre variante este că voievodul ar fi fost ucis prin pădurile din zona Comana, din porunca lui Laiotă Basarab, într-o bătălie ce a avut loc în decembrie 1476. miza fiind ca Laiotă (un interpus al otomanilor) să-i ia tronul Țării Românești lui Țepeș. Laiotă a obținut tronul, dar nu l-a păstrat nici măcar un an, pentru că a fost ucis după o campanie a lui Ștefan cel Mare.

O variantă ar fi că Vlad Țepeș ar fi fost omorât chiar de soldați valahi care nu l-ar fi recunoscut în timpul unei bătălii. Este mult mai probabil că a fost atacat și ucis ori de turci, ori de boieri (după ce a fost părăsit și trădat), iar lupta finală trebuie să fi fost cumplită, fiindcă doar zece soldați dintre cei 200 lăsați de Ștefan în garda personală au reușit să scape cu viață și să se întoarcă în Moldova, se scrie într-un articol din revista Historia.

Nu se știe unde a fost îngropat trupul domnitorului: unele teorii vorbesc despre mănăstirea Snagov, iar altele, despre Comana. Capul a fost trimis la sultan. Un studiu arheologic din anii 70 făcut la biserica mănăstirii Comana a dat două indicii: în dreptul pronaosului, locul unde se înmormânta un ctitor, erau îngropate rămășițele unui bărbat decapitat, iar lângă el s-au găsit monede din a doua parte a secolului XV. Nu este însă suficient pentru a spune că acolo a fost îngropat domnitorul muntean.

Vlad Țepeș a poruncit construirea în 1461 a unei biserici din lemn care, mai târziu, avea să devină mănăstirea Comana. La un secol de la construcție, biserica ajunsese în ruine, dar la 1588, mănăstirea a fost reclădită de boierul Radu Șerban, folosind ruinele rămase de la vechea biserică, în special zidul de incintă. A primit ziduri fortificate, de apărare, iar accesul se făcea doar cu bărcile.

Vorbim despre o zonă mlăștinoasă, în care râul Neajlov, cu al său curs sinuos, se împarte în mai multe brațe.
Poteca „Rezervația de ghimpe – Natură și legende istorice” din Parcul Natural Comana este a doua potecă dintre cele cinci care vor fi amenajate în cadrul programului Cu Apele Curate, după poteca tematică „Între natură și istorie”, inaugurată la finalul lunii aprilie în Parcul Natural Porțile de Fier.

Poteca „Rezervația de ghimpe a fost amenajată de Asociația MaiMultVerde în parteneriat cu Asociația de Ecoturism din România, Parcul Natural Comana și Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, Direcția Silvică Giurgiu, Ocolul Silvic Comana.

INTERVIURILE HotNews.ro