FOTOGALERIE Intermediari pentru sanatate. Un grup de femei rome ii ajuta pe alti romi sa navigheze prin sistemul medical romanesc

Crina trage putin de pleoapa si isi aplica fardul gri pana sus, aproape de spranceana. Isi deseneaza conturul ochilor cu un creion negru si se da cu rimel, atenta sa nu i se lipeasca genele. Alege un ruj deschis la culoare si isi freaca buzele una de alta. E imbracata intr-o rochie de seara neagra, decoltata, cu maneci din dantela, pe care o va purta pana la miezul noptii, cand o sa se schimbe in blugi si sacou. Isi pune cercei lungi si lantisorul de aur pe care l-a primit de la mama ei inainte sa se marite. Se piaptana si parul ei negru si drept, proaspat spalat, se electrizeaza.

Intermediari pentru sanatate / Foto: Cosmin Bumbut

E ingrijorata ca n-a avut timp sa-si calce costumul popular gorjenesc pe care o sa-l poarte maine seara, cand va canta la o nunta din Timisoara. Asta seara va merge la o hora din Vartop, Gorj, aproape de satul Paraul de Pripor, unde locuieste, si va canta pana la trei dimineata. Cand se va intoarce acasa, va apuca doar sa se demachieze, sa-si faca un dus si sa se schimbe in ceva lejer pentru drumul cu masina. Costumul gorjenesc o sa-l calce la Timisoara, in hotel, unde are loc nunta.

Crina Muscurici, 26 de ani, este asistenta medicala in comuna Godinesti, Gorj, si face parte dintr-un program national care-i ajuta pe romi sa aiba acces la servicii medicale. De luni pana vineri este asistenta – le masoara oamenilor tensiunea si glicemia, ii ajuta sa-si faca asigurari medicale, ii trimite la doctor pe cei cu probleme, ba ii duce chiar ea la spital cu masina daca e nevoie. De vineri pana luni dimineata, Crina canta la nunti si la botezuri impreuna cu parintii ei: s-a nascut intr-o familie de romi lautari si canta de cand avea 10 ani.

Intermediari pentru sanatate / Foto: Cosmin Bumbut

Crina lucreaza impreuna cu Simona Cidoiu, mediatoarea sanitara din Godinesti, care este, de asemenea, roma si canta intr-un taraf. Crina si Simona au primit la inceputul anului o misiune dificila: sa catagrafieze populatia roma si sa afle cu ce probleme se confrunta, apoi sa incerce sa-i ajute pe oameni.

Nevoile romilor din cele sapte sate din comuna sunt insa complexe, iar Simona si Crina au trebuit sa invete din mers cum sa se descurce. Pe unii i-au ajutat sa-si refaca buletinele expirate, pe altii, sa-si faca asigurari medicale. Au identificat cazuri de diabet si hipertensiune, oameni care stateau acasa bolnavi, fara sa fie vazuti de un medic si fara sa ia tratament.

Intermediari pentru sanatate / Foto: Cosmin Bumbut

Patru institutii – Centrul Romilor pentru Politici de sanatate (SASTIPEN), Institutul National de Sanatate Publica, Directia de Sanatate Publica si Ministerul Sanatatii – au creat anul trecut un program care-i ajuta pe romi sa aiba acces la servicii medicale. Au ales sase judete din tara – Botosani, Neamt, Calarasi, Dolj, Giurgiu, Gorj – in care traiesc grupuri sarace de romi si au angajat in 45 de localitati echipe comunitare formate din mediatori sanitari si asistenti medicali. Mediatorii sanitari, instruiti de SASTIPEN, sunt romi respectati la ei in comunitate, care cunosc problemele oamenilor si ii pot reprezenta.

Intermediari pentru sanatate / Foto: Cosmin Bumbut

• Godinesti

Cand a inceput programul, care vizeaza comunitatile de romi, Crina si Simona si-au dat seama ca nu pot face diferente intre romi si ne-romi, ca nu pot sa-i ajute pe unii si sa-i ocoleasca pe altii, mai ales cand e vorba de oameni saraci si bolnavi. Asa ca au batut la toate portile si s-au ocupat mai ales de batrani si de familiile cu multi copii. Au descoperit abuzuri si au anuntat Protectia Copilului, au gasit bebelusi sub greutatea normala si le-au adus mamelor lapte praf, au discutat cu femeile despre contraceptie si le-au convins sa ia pastile, i-au programat pe bolnavi la medic si i-au dus cu masina daca n-aveau cu ce sa mearga.

Intermediari pentru sanatate / Foto: Cosmin Bumbut

Uneori, au gasit copii singuri acasa, flamanzi, in timp ce parintii lor erau la lucru cu ziua si le-au cumparat de mancare. Au organizat chete la Primarie si au strans alimente pentru familiile sarace. Atunci cand o mama din Paraul de Vale a plecat cateva luni la munca, in strainatate, Crina le-a dus copiilor ei pachete cu mancare la gradinita pentru ca stia ca n-are cine sa se ocupe de ei.

Intermediari pentru sanatate / Foto: Cosmin Bumbut

E greu de delimitat ce intra si ce nu intra in atributiile lor, la fel cum jumatatea de norma cu care au fost angajate in program poate sa insemne, in realitate, 4, 8 sau 16 ore de munca. Atunci cand oamenii se simt rau vin la Crina la poarta si ea le ia tensiunea, suna la doctor sau urca in masina si-i duce la spital daca sunt urgente. Genul acesta de munca nu se poate face la program.

Crina e mereu aranjata, cu unghiile facute si parul intins. E zambitoare, calda si politicoasa si e topita dupa copii. Familia ei e instarita – sunt chemati mereu sa cante la nunti si la botezuri – si Crina n-avea nevoie de inca un serviciu in afara de cel de solista in taraful compus din parintii ei, Dana si Marius Rap, si sotul ei, Lampica. Dar Crinei ii place sa lucreze ca asistenta la fel de mult cum ii place sa cante.

Inainte sa faca postliceala pentru asistenti medicali, Crina a invatat la liceul de muzica din Targu Jiu. Lampica, sotul ei, a studiat la Conservator, la Bucuresti, incurajat de tatal sau, Haralambie, un lautar renumit in Paraul de Pripor. Casa lor e in constructie ￢ zugravesc, pun gresie si faianta ￢ si Crina isi cere scuze de nenumarate ori pentru dezordine.

Intermediari pentru sanatate / Foto: Cosmin Bumbut

Simona, 51 de ani, mediatoarea sanitara, canta la nunti impreuna cu sotul si cu ginerii ei. Satul Paraul de Pripor din comuna Godinesti e renumit pentru familiile de lautari care traiesc aici. Tarafurile din sat sunt invitate la concursuri si la turnee in afara tarii si nu exista familie fara lautari. Copiii invata de mici sa cante si unii studiaza la liceul de muzica din Targu Jiu, iar cei mai buni, la Conservator.

• Oamenii

Crina conduce un Audi imbracat in piele, cumparat recent la mana a doua, iar inauntru e atat de curat incat ne e rusine sa urcam cu tenisii nostri innamoliti. Traversam satul Godinesti, Crina ii claxoneaza pe cunoscuti, la CD player se aude mama ei cantand o sarba si pe geam se vad casele traditionale pe doua niveluri, cu pivnita la parter si pridvor la etaj, constructii imbatranite, cu pereti scorojiti, pe care abia se mai disting florile, cerbii si toate motivele populare pictate cu multe decenii in urma.

Intermediari pentru sanatate / Foto: Cosmin Bumbut

Comuna Godinesti e la 40 de kilometri departare de Targu Jiu, aproape de Manastirea Tismana si de Casa Memoriala Constantin Brancusi. Are putin peste 2.000 de locuitori, dar casele sunt rasfirate printre dealuri si paduri si femeile nu s-ar putea deplasa dintr-un sat in altul fara masini. Amandoua conduc si vin pe rand cu masina la serviciu – o zi, Crina, o zi, Simona – desi benzina nu e decontata.

E luni dimineata si amandoua sunt obosite pentru ca au fost tot weekendul la nunti. Nu cantatul le oboseste, cat drumul pana la Timisoara, Craiova, Severin sau oriunde altundeva le cheama clientii. Oprim la singurul magazin din Paraul de Pripor. Crina isi ia un croissant, singura ei masa pana seara, cand va adormi cu o punga de chipsuri in brate, iar Simona isi cumpara o bautura energizanta Hell.

Toti mediatorii sanitari din program sunt femei pentru ca in familiile rome mamele sunt cele care se ocupa de sanatatea familiei. Mediatoarele sanitare trebuie sa discute cu tinerele despre subiecte tabu, cum ar fi contraceptia, bolile cu transmitere sexuala sau palparea sanului pentru depistarea nodulilor, sfaturi pe care nu le-ar accepta de la un barbat.

Intermediari pentru sanatate / Foto: Cosmin Bumbut

Dimineata, la magazin se strang femei, barbati si copii care vin sa cumpere paine, asa ca aici masoara Crina si Simona tensiuni si glicemii. Crina isi asaza tensiometrul si sticla cu spirt pe treptele magazinului, langa o cutie goala de bere si un pahar de plastic cu cafea. O femeie imbracata in rochie de seara cu paiete, o aparitie stranie intre gospodinele cu plase si papuci, o saluta pe Simona.

– Ai avut cantare?

– Da, la Severin.

– A, ai fost cu soacra-mea.

In fata treptelor se face coada, oamenii se strang in jurul Crinei ca sa-si masoare tensiunea sau ca sa-si spuna problemele. Un barbat se simte rau de doua zile si nu stie ce sa faca.

– Ai tensiunea mare, trebuie sa te duci la doamna doctor, sa iei pastile dimineata, spune Crina.

– De-aia am ameteala.

– Pai de-aia.

– De ieri mi-e rau, spune o femeie. Toata noaptea n-am dormit. Nu stiu ce naiba am de la stomac, vomit de 2 zile.

– Sunteti asigurata, doamna?

– E directoare la firma de neajunsuri.

– Ce se intampla aici?

– Ne ia tensiunea.

– Si asta… glicemia.

– Doar barbatii se stramba la intepaturi, femeile nu se stramba.

– Sunt invatate cu intepaturile, raspunde barbatul cu tensiunea mare.

Femeia rade.

– Glicemia e buna, tensiunea e mare, dar ma descurc cu ea: beau doua paharele de tuica.

– Ai fost ieri la cantare?

– Hai, uite ca veni painea.

Inainte sa plece de la magazin, Simona isi noteaza: trebuie sa-l programeze pe barbatul cu tensiune la medicul de familie si s-o ajute pe femeia cu glicemie ridicata sa-si faca asigurare medicala.

Pornim prin sat sa vizitam cateva familii monitorizate de Crina si de Simona. O femeie de 90 de ani dintr-o familie renumita de lautari, Argint, traieste singura, intr-o casa care sta sa cada. Toate rudele ei au murit, a mai ramas un singur nepot care vine sa-i aduca de mancare. Batrana are tensiunea mare, dar doctorul nu-i poate prescrie tratament pentru ca nu e mereu constienta si n-are cine s-o supravegheze cum si cand ia pastilele. E o femeie slaba, topita, cu maini si picioare de copil, care le multumeste femeilor ca au intrat la ea in curte s-o intrebe de sanatate.

Intermediari pentru sanatate / Foto: Cosmin Bumbut

Vizitam alte batrane bucuroase ca vine cineva la ele, o femeie care abia a nascut, un diabetic care, desi nu recunoaste, nu-si ia tratamentul si nu tine regim, bebelusul slabut, sub greutatea normala, de care Crina s-a atasat atat de tare, fetita de cinci ani care s-a nascut in Italia si n-are certificat de nastere si pentru care Crina a fost si la Bucuresti ca s-o ajute. Oameni cu probleme mai mari sau mai mici, bucurosi ca au gasit pe cineva dornic sa-i asculte.

• Mediatorii

Crina si Simona sunt angajatele Primariei Godinesti, dar isi primesc salariile de la Ministerul Sanatatii. Aceasta situatie mai degraba le incurca pentru ca raspund in fata a doi sefi: primarul si Directia de Sanatate Publica. In timpul programului, primarii din cateva comune le-au cerut mediatoarelor sa faca alte treburi prin primarie, lucruri care n-aveau nici o legatura cu meseria lor, si nu le-au lasat sa iasa pe teren.

Intermediari pentru sanatate / Foto: Cosmin Bumbut

Mediatorul sanitar nu este un concept nou in Romania: in 2002, Ministerul Sanatatii a preluat un proiect initiat de asociatia Romani Criss si a angajat mediatori sanitari in mai multe comune sarace din Romania. In 2008, cand sistemul s-a descentralizat, erau angajati la stat aproximativ 620 de mediatori sanitari, majoritatea romi. Dupa ce primariile au preluat echipele comunitare, mediatorii au disparut: fie primarii nu le-au reinnoit contractele, fie le-au dat altceva de facut.

Programul de mediere sanitara inceput anul trecut nu a fost usor de implementat, mai ales ca, in cele mai multe comune, sanatatea nu e o prioritate pentru primar. Zece localitati au fost schimbate pentru ca primarii nu voiau sa aiba echipe comunitare. Intr-o comuna, sotia primarului era medic de familie si acesta se temea ca mediatoarea sanitara o sa-i faca concurenta, iar in alte localitati primarii nu voiau inca doi angajati pe cap.

Intermediari pentru sanatate / Foto: Cosmin Bumbut

„Motivatiile sunt diverse, dar de cele mai multe ori primarul spunea ￂDaca eu am o comunitate cum trebuie, de ce-mi mai trebuie mediator?”, povesteste Mariana Sandu, coordonator de programe la SASTIPEN. „Ce insemna pentru ei nu mai raspundeau si, daca ii intrebai cata populatie vulnerabila au, iti ziceau ￂLasati-ma, dom’ne cu asta!”.

• Balesti

Elena, o femeie de 91 de ani din satul Gavanesti, comuna Balesti, sta intinsa pe pat, in incaperea din care n-a mai iesit de cinci ani. N-are televizor; in camera sunt doar un pat, un scaun si o masa plina cu lucruri vechi. Femeia e constienta, dar nu mai poate sa mearga, asa ca sta singura ore intregi, uitandu-se la pereti. Singuratatea ii e intrerupta doar de doua ori pe zi cand fiica ei, care sta la cateva case distanta, vine sa-i dea de mancare si s-o schimbe.

Nusa, 43 de ani, din satul Talpasesti, nu stie ca are fibrom uterin. Chiar daca ar sti, n-ar putea sa mearga la spital pentru ca nu e asigurata medical. Nu stie cum se depun cererile pentru ajutor social si nici n-are cu ce sa ajunga pana la Balesti, unde e primaria.

Intermediari pentru sanatate / Foto: Cosmin Bumbut

Marius, un copil de 1 an si 8 luni din Voinigesti, are TBC osos. E cel mai mic dintr-o familie cu cinci copii care locuieste intr-o incapere cu doua paturi, fara apa si curent electric. Parintii lui sunt alcoolici si traiesc din alocatiile copiilor si din indemnizatia de 1.000 de lei pe care Marius o primeste pentru ca e bolnav de TBC. Tatal lui i-a aruncat ieri medicamentele pe foc si gura satului spune ca barbatul nu vrea ca baiatul sa se vindece pentru ca atunci n-ar mai primi banii.

Elena, o femeie de 77 de ani din Ceauru, urineaza des si cu usturimi de aproape un an. Abia mai merge prin curte, asa ca nu poate sa ajunga pana in satul vecin, la cabinetul medicului de familie. Plange si se roaga de Dumnezeu sa se indure si s-o ia mai repede.

Elena ar fi ramas intinsa pe pat, uitandu-se pe pereti pana la sfarsitul vietii ei, starea Nusei s-ar fi agravat din cauza fibromului uterin si Marius ar fi murit de TBC osos daca Primaria din Balesti n-ar fi angajat la sfarsitul anului trecut o echipa comunitara care sa-i ajute pe acesti oameni si pe altii ca ei.

Intermediari pentru sanatate / Foto: Cosmin Bumbut

Mirela Cidoiu, 43 de ani, mediatoarea sanitara, s-a nascut intr-o familie de romi lautari din Balesti. E o femeie masiva, energica si vesela, care vorbeste intruna si careia ii place sa fie inconjurata de oameni. A fost 10 ani liderul romilor din Balesti si, cand a inceput programul de mediere sanitara, s-a bucurat ca poate sa-i ajute pe oamenii de langa ea. Mirela a lucrat multi ani ca bucatareasa si, dupa ce fetele ei au crescut, si-a dat bacalaureatul si s-a inscris la Facultatea de Inginerie din Targu Jiu. Acum e anul I la Master la aceeasi facultate.

Ionelia Enea, 49 de ani, asistenta medicala comunitara, a lucrat trei ani la spitalul din Targu Carbunesti, dar ii era greu sa faca zilnic 30 de kilometri dus, 30, intors si a renuntat la serviciu. Pusa, asa cum ii zice toata lumea, si-a deschis un magazin in Balesti impreuna cu sotul ei si a devenit ￢doamna patroana￢, cu toate ca-i parea rau ca nu-si mai practica meseria. Anul trecut, cand s-a implicat in program, tocmai inchisese magazinul care nu mergea si-si cauta de lucru.

De un an, de cand s-a infiintat echipa comunitara, Mirela si Pusa i-au ajutat pe 30 de oameni din comuna sa-si faca acte de identitate. Pe altii, care abia stiu sa scrie si sa citeasca si traiesc in saracie lucie, i-au invatat unde sa depuna cerere ca sa primeasca ajutor social si sa fie asigurati medical. Mirela a luat legatura cu o fabrica de cablaje si le-a spus ca la ei in comuna sunt multi someri care-si cauta de lucru: 40 de oameni din Balesti au fost angajati de firma. Tot Mirela le-a ajutat pe cinci eleve sa se inscrie la liceu la Targu Jiu pe locurile pentru romi si in septembrie fetele au inceput scoala.

Intermediari pentru sanatate / Foto: Cosmin Bumbut

Anul trecut, la Targu Jiu a venit o caravana mobila cu ginecologi care faceau consultatii gratuite si Mirela a mers la control cu femeile din Balesti. Asa a aflat Nusa ca are fibrom uterin si mediatoarea sanitara a ajutat-o sa-si faca asigurare medicala. Nusa s-a operat, e sanatoasa si-si creste baiatul de 5 ani.

Mirela s-a certat de nenumarate ori cu tatal lui Marius, baietelul cu TBC osos caruia parintele lui refuza sa-i dea medicamentele. L-a amenintat ca Protectia Copilului o sa-i ia baiatul daca nu-i da tratamentul, iar barbatul a amenintat-o pe Mirela ca o sa-i ia si el fetele din curte. Mirela i-a dus copilului pastilele la poarta, pentru ca barbatul n-o lasa pe mama sa mearga la Targu Jiu, la dispensar, sa le ridice.

Atunci cand intalneste batrani care nu pot sa mearga la cabinet, Mirela o suna pe doctorita de familie si o roaga sa se duca sa-i vada. Nici ea nu face diferente intre romi si ne-romi, iar prioritatile ei sunt copiii, batranii si grupurile sarace, cum e familia din Ceauru cu 10 copii pe care i-a tratat de pediculoza.

Elena, femeia de 91 de ani imobilizata la pat, a iesit prima oara din casa dupa cinci ani: Mirela a luat legatura cu fundatia Motivation si le-a spus ca in comuna Balesti sunt mai multe persoane cu dizabilitati care au nevoie de scaune rulante. Fundatia a venit la Gavanesti, unde locuieste batrana, si i-a adus un scaun rulant cu ajutorul caruia fiica ei poate sa o scoata acum in curte.

Mirela a invatat sa ia legatura cu diverse ONG-uri la cursul pentru mediatori tinut de SASTIPEN la Piatra Neamt. S-a intors acasa si a contactat mai multe asociatii, dar Motivation a fost singura care i-a raspuns. Acum, Mirela si fundatia tin legatura permanent: ea monitorizeaza cazurile de copii si de adulti cu dizabilitati, iar Motivation le aduce din Bucuresti scaune rulante, bastoane, cadre, scutece si catetere urinare, in functie de nevoile lor.

Cel mai rau e ca oamenii nu stiu unde sa mearga si ce sa faca daca au o problema. Nu stiu ca au dreptul la interventii de urgenta chiar daca nu sunt asigurati medical, iar femeile nu stiu ca au dreptul la consultatii gratuite cand sunt gravide. Mirela ar trebui sa le vorbeasca oamenilor despre alimentatia sanatoasa, dar cum sa le spuna sa manance sanatos atunci cand ei n-au bani de paine si de sapun ca sa se spele.

• Caldararii

In comuna Balesti traiesc 760 de romi, cum reiese din catagrafia facuta de echipa comunitara, dar la recensamant doar 400 dintre ei s-au declarat romi. I-au speriat povestile despre Bug pe care le-au auzit de la bunicii lor, crede Mirela, care a auzit aceleasi povesti de la bunica ei: cum au indurat foamea, frigul si bataile, cum femeile au fost sterilizate si barbatii, omorati. Din cauza asta, spune Mirela, oamenii se feresc sa fie trecuti pe liste cu romi.

Majoritatea celor din comuna sunt lautari si caldarari. Lautarii sunt mai instariti, isi incurajeaza copiii sa mearga la scoala, au uitat limba romani, nu poarta haine traditionale si se pot casatori cu romanii. Caldararii sunt cel mai conservator ￢neam tiganesc￢: copiii invata intai limba romani si pe urma romana, poarta haine traditionale, iar fetele se casatoresc doar cu baieti din familii de caldarari.

In Balesti, caldararii locuiesc in „mahala”, pe un drum de pamant de sub podul de cale ferata si sunt, de fapt, o singura familie, copiii copiilor lui Tanase, liderul comunitatii. Aici, fetele se marita devreme: Daiana, 18 ani, mama unui baiat de 4, s-a maritat la 13 ani. Fetele fac patru clase, apoi sunt retrase de la scoala ca sa nu le iasa vorbe ca ￢umbla￢ si sa nu se mai marite. E important sa invete sa scrie si sa citeasca, apoi rolul lor e sa faca copii si sa aiba grija de familie.

Intermediari pentru sanatate / Foto: Cosmin Bumbut

Femeile maritate n-au voie sa umble cu parul descoperit sau sa li se vada bratele si picioarele ￢ Daiana, care poarta fusta lunga si maiou, e emancipata. Ele trebuie sa asculte de socrii ca de parintii lor, sa nu iasa din vorba barbatului, sa nu aiba telefoane mobile si sa nu plece departe de casa neinsotite. Fetele din comunitate nu sunt lasate sa mearga singure nici pana la magazin, de teama sa nu fie rapite.

Mirela si Pusa monitorizeaza o fata de 14 ani din ￢mahala￢ pe care familia ei vrea s-o retraga de la scoala si s-o marite. Au mers s-o viziteze cand au gasit-o pe strabunica ei de 70 de ani, de care stiau ca are diabet si stent la inima, uitandu-se in gol. Femeia nu le raspundea la intrebari si avea tensiunea si glicemia foarte mari, asa ca Mirela l-a convins pe unul dintre barbatii de acolo sa o duca la spital cu masina. Mediatoarea sanitara merge de multe ori cu oamenii la spital, mai ales atunci cand e vorba de romi, pentru ca se teme ca vor fi prost tratati.

Cand au ajuns la spital in Targu Jiu, Mirela si Pusa au intrat in cabinetul doctoritei ca sa-i spuna ce s-a intamplat cu pacienta. Amabila, doctorita a mers s-o consulte, dar cand a vazut pe hol o femeie roma imbracata in haine traditionale s-a infuriat. ￢Din cauza astora ca ea nu mai pot romanii sa mearga niciunde pentru ca sunt considerati hoti si tigani”, i-a spus mediatoarei.

„Femeia asta isi plateste singura asigurarea la Casa de de sanatate, face toate eforturile si dumneavostra ii spuneti ca tiganii fura?”, i-a zis Mirela si a amenintat-o pe doctorita ca o reclama pentru discriminare. „Femeia are 400 glicemia si 20 tensiunea si dumneavoastra aveti discutii cu mine despre tigani?” Doctorita si-a cerut scuze – nu stia ca Mirela e de etnie roma, i-a spus, pentru ca nu pare – apoi a internat-o pe femeie si i-a facut toate investigatiile.

Caldararii traiesc din vanzarea ciupercilor pe care le culeg din padure, a nucilor, fructelor si legumelor pe care le cumpara de la tarani, din fier vechi si, foarte rar, din vanzarea caldarilor de aluminiu pe care le fac. Desi n-au venituri constante, multi dintre ei isi platesc singuri asigurarile la Casa de asigurari de sanatate din Targu Jiu.

Dar aceiasi oameni, care fac un efort financiar ca sa-si plateasca asigurarile, sunt discriminati atunci cand ajung la spital: doctorii nu vor sa-i consulte, sunt trimisi acasa bolnavi, sunt desconsiderati pentru ca poarta fuste lungi. Doctorii i-au spus unei familii „Ce venirati cu toata tigania?”, Mirela a fost intrebata in spital „Cine dracu’ i-a mai infiintat si p-astia, mediatorii sanitari?”, iar un barbat cu accident vascular cerebral a fost plimbat dintr-o sectie in alta din cauza ca doctorul neurolog nu interneaza tigani.

Pe buna dreptate, oamenii din comunitate se tem de spitale. Daca au o problema se duc la medicul de familie, Gabriela Udrescu, o femeie amabila care ii trateaza cu respect, dar daca problema lor e mai grava si doctorita ii trimite la un medic specialist refuza sa mearga. Printre ei s-a inradacinat ideea ca e nevoie de bani multi la doctor si ca daca sunt saraci nu se uita nimeni la ei.

Mediatoarele sanitare le-au povestit instructorilor de la SASTIPEN ca au intampinat cazuri de discriminare, insa familiile au refuzat sa depuna plangeri. Astfel de cazuri sunt greu de dovedit, iar cand sanatatea lor sau a copiilor lor depinde de un anumit medic, oamenii isi retrag plangerile. In plus, daca medicul respectiv e o persoana importanta in localitate, nici mediatoarele, nici pacientii nu vor sa se puna rau cu el. ￢Ei stiu care ar fi repercusiunile daca te confrunti cu primarul sau cu o autoritate publica importanta la nivel local si atunci despre discriminare vorbim mai putin sau deloc￢, spune Mariana Sandu, coordonator de programe la SASTIPEN.

Unul dintre scopurile acestui program a fost si combaterea discriminarii, iar mediatoarele au fost instruite cum sa gestioneze astfel de situatii si cum sa medieze relatia cu doctorii. Au fost si multi medici care s-au bucurat de prezenta mediatoarei, pentru ca aceasta le explica diagnosticul pacientilor si ii invata cum sa-si ia tratamentul.

• Voinigesti

Programul de mediere sanitara s-a terminat anul acesta, in iunie, si 34 de mediatoare sanitare sunt angajate acum la primarii; SASTIPEN a format 45 de mediatoare, dar legea din Romania nu permite ca acestea sa fie angajate daca n-au cel putin 10 clase. „Au fost localitati in care primarii isi doreau un mediator sanitar in comunitate, dar recunosteau ca nu gasesc persoane cu 10 clase”, spune Mariana Sandu, coordonator de programe la SASTIPEN.

„La Vanatori Neamt, unde rata analfabetismului la caldarari este foarte mare, am identificat cu greu o persoana cu opt clase care a dorit sa urmeze cursurile.” Femeia era dispusa sa incalce regulile comunitatii traditionale de caldarari, care nu le permite femeilor sa lucreze, si sa-i ajute pe localnici. Cu toate astea, nu a putut participa la concursul de calificare pentru ca nu avea 10 clase.

Mirela si Pusa au acum norma intreaga (in timpul programului, Mirela, angajata cu jumatate de norma, castiga 560 de lei/luna) si se ocupa de toate cele noua sate din comuna cu 7.400 de locuitori. Oamenii stiu ca o data la doua saptamani se intalnesc cu echipa comunitara la scoala din satul lor, unde li se masoara glicemia si tensiunea, iar Mirela le asculta problemele si incearca sa-i ajute.

In Voinigesti, comuna Godinesti, sunt multe probleme de rezolvat. Oamenii sunt saraci, n-au locuri de munca si se refugiaza in alcool. In sat nu exista farmacie, iar singurul magazin are preturi prea mari. Oamenii trebuie sa mearga la Targu Jiu, la cinci kilometri distanta, pentru cumparaturi.

Pe majoritatea romilor de aici ii cheama Dezrobitu, pentru ca sunt urmasii robilor care traiau in bordeie, dezrobiti in secolul al XIX-lea. Se spune ca boierii le puneau oamenilor de aici coarne de bou in cap si-i puneau sa traga la plug. Comunitatea a continuat sa traiasca in saracie, muncind cu ziua pe la oameni, mostenind lipsa de carte si de perspective de la o generatie la alta.

Mirela l-a rugat pe Claudiu, unul dintre localnicii cu telefon mobil, sa-i stranga pe oameni in fata scolii, la cruce, intr-o zi caniculara de august. Desi nu e nici noua dimineata, soarele arde si aerul cald e irespirabil. Oamenii s-au strans la masa din fata scolii, pe care Pusa isi pune tensiometrul, spirtul si glucometrul. Un grup de barbati sta pe treptele de la cruce si se uita la batranele care au facut coada langa Mirela.

– Azi se anunta canicula, sa beti doi litri de apa pe zi, spune mediatoarea sanitara.

– Astia nu bea apa, bea bere, raspunde unul dintre barbati.

– Cand mai vii aici cu doctora sa aduci si un frizer.

– Mai bine aducem un barman sa dea bere gratis, lasa-l dracu￢ de frizer.

– Sa ii zica lu’ domn’ primar sa dea niste bere si niste mici.

– Ar fi bine, am o seteee…

– Berila, ce faci aici?

– Mi-a crescut tensiunea.

– Pai sa nu mai bei.

– Asta e, am baut aseara.

– Cand n-ai mai fi tu, cine le aduce de mancare la copii?

– Daca n-ar mai fi el, copiii ar duce-o mai bine.

– Nu mai beti alcool, macar cat e canicula.

– Lasati, doamna, ca nu moare un ministru.

– Doamna, sotia mea e nebuna.

– Nu-i frumos sa vorbiti asa.

– Pai daca e nebuna…

– Sa stiti ca nu face misto, asa e.

La ora 11.00, caldura te sufoca. Mirela si Pusa pornesc prin sat sa viziteze cateva familii pe care le monitorizeaza. Mergem la Marius, copilul cu TBC osos, si la o batrana imobilizata la pat, pe care o gasim acoperita de muste si neingrijita, intr-o incapere murdara. Femeile o cearta pe nora ei care se plange ca e saraca. „Nu-ti trebuie bani ca sa dai cu matura”, ii spune Mirela. Cateva case mai la vale, o femeie care si-a rupt femurul merge prin curte sprijinindu-se de un scaun. Mirela ii promite ca o sa-i aduca un cadru de la Motivation.

Plecam din sat dupa cateva ore de stat in soare, purtand cu noi un amestec de nume, chipuri si probleme. In masina, Mirela vorbeste incontinuu la telefon: am rugat-o sa numere si, intr-o zi, are in jur de 60 de conversatii telefonice cu beneficiarii ei, voci care-i cer ajutorul pentru ca nu stiu sau nu pot sa-si rezolve singuri problemele. O batrana are nevoie de o scrisoare medicala si nu poate ajunge la dispensar, un barbat s-a lovit la cap si trebuie dus la urgenta, o minora dintr-o familie de romi tocmai a nascut, un barbat urineaza sange si nu e asigurat medical. Alte ore, zile de munca pentru Mirela, care navigheaza printr-o birocratie complicata, printre fricile si prejudecatile oamenilor si un sistem medical care ar trebui sa ne trateze pe toti la fel.

Reteaua de mediatori sanitari a fost finantata prin granturile SEE si norvegiene 2009-2014, in cadrul programului Initiative in Sanatatea Publica din Romania. Echipa Teleleu, fotograful Cosmin Bumbut si jurnalista Elena Stancu, documenteaza o parte dintre proiectele sprijinite de Norvegia, Islanda si Liechtenstein.