Gandul: Cristian David, Oana Boc, Gusa – cativa dintre cei 16.000 de doctori facuti in ultimii 7 ani

Politicieni, ministri si prefecti, oameni de afaceri controversati, cot la cot cu chestori de Politie, au fost unsi anul acesta cu titlul de doctor. Printre cei peste 3.000 de doctori scosi pe banda rulanta, anul acesta, de Ministerul Educatiei, se regasesc nume grele precum ministrul Cristian David, prefectul de Suceava, Orest Onofrei, deputatul Cozmin Gusa, Oana Boc, sotia liderului democrat Emil Boc sau secretarul general al Consiliului Concurentei, Vasile Seclaman. Controversatul om de afaceri Costel Căşuneanu a fost uns doctor al Academiei de Poliţie, alături de şeful Poliţiei Capitalei, chestorul principal Marian Tutilescu.

„Regele asfaltului” declara în primăvară, pentru ziarul Gândul, că nu îl cunoaşte pe chestorul Tutilescu, în ciuda faptului că e coleg de serie cu acesta, văzându-l doar „pe-acolo de două-trei ori”. Aflaţi pe baricade diferite în viaţa politică, liberalul Cristian David a fost confirmat doctor, în aceeaşi zi şi din partea aceleiaşi universităţi, ca şi proaspătul nou reales preşedinte PIN, Cozmin Guşă. În cazul lui Guşă, situaţia este chiar spectaculoasă, întrucât politicianul, după cum ne-a declarat, s-a înscris la un al doilea doctorat, în geopolitică.

Astfel, de două luni, liderul PIN a fost acceptat să studieze pe tema „Geopolitica în spaţiul ţărilor de sub influenţa URSS” şi îl va avea drept îndrumător pe profesorul Emilian Dobrescu, de la Facultatea de Sociologie din cadrul Universităţii Bucureşti. Guşă susţine că dorinţa de a fi doctor în management sau în geopolitică nu are legătură cu politica, deoarece nu face parte din categoria „politicienilor care au doctorat după ce au fost repetenţi”. Tot Academia de Studii Economice din Bucureşti i-a mai înaintat în rang pe Vasile Şeclăman, secretarul general al Consiliului Concurenţei, şi pe Corina Voiculescu, fiica liderului conservator Dan Voiculescu.

Soţia pedistului Emil Boc nu s-a lăsat nici ea mai prejos, obţinând, de asemenea, mult râvnitul titlu la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, în timp ce, prefectul de Suceava, Orest Onofrei, a devenit la rându-i doctor al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti. Autoare a unui plagiat, ce a născut un imens scandal la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, Maria Beuran, soţia fostului ministru al Sănătăţii, Mircea Beuran, a fost unsă şi ea doctor de către aceeaşi universitate care în urmă cu 4 ani a anchetat-o.

Titlul de doctor în ştiinţe îi atrage pe politicieni, dar şi pe tot felul de personaje controversate, precum mierea atrage muştele. Asta arată statisticile, fiindcă în ultimii 7 ani România s-a îmbogăţit cu 16.000 de doctori în ştiinţă. Paradoxal, în acelaşi timp învăţământul românesc nu-şi sporeşte calitatea, ci, dimpotrivă, merge din criză în criză, cea mai serioasă fiind, evident, credibilitatea şi seriozitatea ştiinţifică. Evident, nimeni nu poate interzice cuiva să se înscrie la această, până acum, formă de învăţământ postuniversitar. Ministerul Educaţiei şi, mai ales, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) par a nu mai avea nici o sită prin care să filtreze candidaţii, fiindcă, dacă oricine poate aspira, nu oricine poate şi trebuie să obţină titlul de doctor în ştiinţe.

Prestaţia academică, studiul, cercetarea, inovarea, spiritul ştiinţific, recunoaşterea sau măcar activarea notabilă în domeniu sunt criterii ce funcţionează din ce în ce mai mult teoretic, decât practic, în acordarea înaltului titlu. Din 2010, doctoratul va deveni al treilea ciclu universitar, ceea ce va schimba statutul titlului, în sensul că, de atunci încolo, dacă vom avea o productivitate de câteva mii de titluri pe an, acest lucru va fi normal. Anormal este însă, ca acum, să se acorde cu atâta lejeritate mii de titluri.

Gandul