Skip to content

Gazele rusești riscă să ajungă în România prin Coridorul Vertical, avertizează un influent think tank american

Gazele rusești continuă să intre în sud-estul Europei prin Turcia și Bulgaria, iar într-o rețea interconectată pot ajunge inclusiv în România, Republica Moldova și Ucraina, avertizează Atlantic Council, într-un raport publicat recent. 

Autorii atrag atenția că, după amestecarea gazelor în conducte, originea fizică a moleculelor nu mai poate fi urmărită, chiar dacă documentele comerciale indică un furnizor american sau azer. 

Raportul avertizează că intermediarii și reexporturile prin state din afara UE pot deveni o cale de ocolire a interdicției europene privind importurile de gaze rusești. Aceasta în condițiile în care din 2027 va fi interzis complet importul de gaze rusești de către UE. 

Problema Coridorului Vertical

Una dintre principalele concluzii ale raportului este că prin Coridorul Vertical continuă să se transporte gaz rusesc, în „contradicție fundamentală” cu misiunea pentru care a fost conceput, de a reduce dependența regiunii de gazul rusesc. 

Volume importante de gaze rusești continuă să intre în regiune prin TurkStream și Balkan Stream, iar acestea se amestecă în rețelele interconectate cu gaze provenite din alte surse.

„Chiar și atunci când gazele care se îndreaptă spre nord sunt achiziționate ca GNL american sau gaze azere, originea fizică a moleculelor individuale nu poate fi urmărită odată ce aprovizionarea este amestecată. Prin urmare, achiziționarea de gaze non-rusești nu înseamnă că prin conducte circulă doar gaze non-rusești”, se arată în raportul Atlantic Council. 

Potrivit acestuia, „în funcție de direcția fluxurilor și de modul în care este operat sistemul, moleculele de gaz rusesc pot fi transportate și spre nord, prin România, Moldova și Ucraina”. 

Altfel spus, într-o rețea interconectată, un trader poate cumpăra un volum de gaze de la un furnizor american, de exemplu, poate rezerva capacitate de transport pe o anumită rută și poate avea documente care atestă originea comercială a gazului.

Odată ce gazele intră în sistem și se amestecă cu alte volume, nu mai este posibilă identificarea fiecărei molecule. Această situație, autorii raportului consideră că statele trebuie să verifice nu doar furnizorii direcți, ci și originea producției, intermediarii și întregul lanț comercial.

16,8 miliarde de metri cubi de gaze rusești au intrat în Bulgaria în 2025

Raportul arată că, deși tranzitul gazelor rusești prin Ucraina s-a oprit la începutul anului 2025, Rusia continuă să livreze cantități importante de gaze către sud-estul Europei prin TurkStream.

În 2025, aproximativ 16,8 miliarde de metri cubi de gaze rusești au intrat în Bulgaria prin punctul de interconectare Strandzha 2, iar în primele nouă luni din 2026 au intrat alte 13,2 miliarde de metri cubi.

Din volumele transportate în 2025, aproximativ 13 miliarde de metri cubi au ajuns în Ungaria, Slovacia și Grecia.

Problema identificată de Atlantic Council este că aceste gaze nu rămân neapărat separate fizic de celelalte surse de aprovizionare. Ele intră într-un sistem interconectat în care circulă și gaze azere, LNG și alte volume provenite din surse diferite.

În aceste condiții, în funcție de direcția fluxurilor și de operarea sistemului, gazele rusești pot ajunge și pe alte piețe din regiune, inclusiv în România.

Turcia poate deveni o cale de reexport al gazelor rusești către Uniunea Europeană

O altă vulnerabilitate identificată de raport este reprezentată de gazele care ajung în Bulgaria din Turcia prin punctul de interconectare Strandzha 1- Malkoçlar.

Turcia importă gaze rusești, gaze azere și LNG din mai multe state. Acestea se amestecă în sistemul său de transport, iar ulterior gazele pot fi reexportate către Bulgaria. Aici „contractele și documentația pot pretinde sau chiar stabili în mod credibil originea comercială a unei livrări, dar nu pot distinge moleculele individuale și nu pot garanta că gazele rusești nu circulă alături de alte livrări”, se arată în raport.

Astfel, gazele rusești pot ajunge pe piețele europene prin intermediari, chiar dacă tranzacțiile sunt prezentate comercial ca livrări de gaze provenite din alte surse.

Interdicția europeană nu garantează că gazele rusești nu vor mai ajunge în rețelele europene

Uniunea Europeană a adoptat Regulamentul 2026/261, care prevede eliminarea treptată a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz lichefiat.

Pentru contractele pe termen lung, interdicția privind gazul lichefiat rusesc se aplică de la 1 ianuarie 2027. În cazul gazelor transportate prin conducte, termenul este 30 septembrie 2027, cu posibilitatea prelungirii până la 1 noiembrie 2027 în anumite condiții legate de securitatea aprovizionării și umplerea depozitelor.

Regulamentul introduce și proceduri de autorizare prealabilă și verificare a originii gazelor. În cazul importurilor prin punctul Strandzha 1, importatorii trebuie să prezinte dovezi clare că gazele nu provin din Rusia.

Atlantic Council consideră însă că aceste măsuri nu rezolvă în totalitate problema.

Verificarea originii comerciale poate stabili unde a fost produs gazul și dacă importul respectă regulile europene, dar nu poate garanta că într-un flux fizic format din gaze amestecate nu circulă și molecule provenite din Rusia.

În plus, interdicția europeană nu se aplică automat gazelor rusești care tranzitează state membre UE pentru a ajunge în țări din afara Uniunii, precum Serbia. Aceste fluxuri pot crea noi oportunități pentru amestecarea gazelor rusești în rețelele europene, avertizează autorii.

Raportul amintește că Bulgaria a anunțat anterior că va elimina tranzitul gazelor rusești destinate Serbiei, însă până la momentul redactării analizei nu luase măsuri concrete în acest sens.

Rolul României în Coridorului Vertical

Raportul arată că România este un actor important pentru funcționarea Coridorului Vertical. În acest sistem, România are atât rol de țară de tranzit, cât și de viitor producător și exportator regional de gaze, în special după intrarea în producție a proiectului Neptun Deep din Marea Neagră.

Autorii estimează că producția românească ar putea ajunge la aproximativ 18 miliarde de metri cubi anual după începerea exploatării Neptun Deep. 

Neptun Deep vizează o producție estimată la 100 miliarde de metri cubi de gaze recuperabile. Prima producție este așteptată în prima jumătate a anului 2027, cu o producție țintă de platou de 8 miliarde de metri cubi pe an (aproximativ 80% din consumul anual actual al României) pentru o perioadă de până la zece ani. 

Raportul avertizează însă că infrastructura existentă are și vulnerabilități tehnice. De exemplu, problemele de compatibilitate a gazelor la interconectarea Isaccea–Orlivka dintre România și Ucraina limitează în prezent capacitatea fermă de transport. Transgaz și operatorul ucrainean lucrează la rezolvarea acestor probleme.

De asemenea, capacitatea de transport prin sistemul Transbalcanic depinde de presiunea din conducte, de stațiile de comprimare și de concurența dintre fluxurile interne și cele de tranzit.

Autorii recomandă modernizarea conductelor și a stațiilor de comprimare din România pentru a permite transportul gazelor în mai multe direcții.

Finanțarea rusească a tranzacțiilor cu gaze

În raport este dat exemplul Transnistriei, care, după oprirea livrărilor directe Gazprom în ianuarie 2025, a început să primească gaze cumpărate de pe piața europeană prin intermediari.

Începând cu 14 februarie 2025, trader-ul maghiar MET Gas and Energy Marketing a început să furnizeze gaze la granița dintre Ucraina și Republica Moldova pentru ca Moldovagaz să le livreze în Transnistria. Gazele au fost achiziționate de pe piața europeană, deși sursa de gaze din amonte nu este cunoscută. MET a fost plătit pentru aceste achiziții și livrări de gaze de către companii intermediare cu sediul în Emiratele Arabe Unite, cum ar fi JNX General Trading. 

La acea vreme, liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a declarat deschis că gazele au fost finanțate prin finanțare rusească și sprijin oficial. Moldova a ales să tolereze acest aranjament în loc să finanțeze ea însăși gazele transnistrene sau să refuze acordul MET și să permită o altă întrerupere a furnizării de gaze și o criză umanitară-politică, se precizează în raport. 

„Cunoaște-ți clientul”

Pentru eliminarea gazelor rusești din Coridorul Vertical, autorii recomandă verificări riguroase ale originii producției și mecanisme de tip „cunoaște-ți clientul” pentru companiile implicate în tranzacții.

De asemenea, solicită cooperare între autoritățile naționale, operatorii de transport și instituțiile europene, astfel încât gazele rusești cumpărate de state din afara UE să nu poată intra ulterior pe piața europeană sub o altă identitate comercială.

Gazele rusești ar trebui eliminate din mix-ul energetic al Coridorului Vertical, este una dintre recomandările explicite ale raportului. 

„Gazul rusesc ar trebui eliminat din mix-ul energetic de-a lungul Coridorului Vertical, în conformitate cu mandatele europene de a pune capăt importurilor de GNL rusesc până la 1 ianuarie 2027 și de gaze rusești prin conducte până la 1 noiembrie 2027, cel târziu. Acest efort trebuie să includă o verificare robustă a producției de gaze și o supraveghere de tip „cunoaște-ți clientul” pentru a se asigura că gazul rusesc importat de națiuni din afara UE nu poate intra pur și simplu în bloc sub o identitate mascată”, se arată în raport.   

Proiectul Coridorului Vertical

Proiectul „Coridorul Vertical” a fost conceput în urmă cu 10 ani cu scopul diversificării surselor de gaze și limitării dependenței de gazul rusesc. Coridorul Vertical permite transportul gazelor pe ambele sensuri, conectând terminalele de gaze lichefiate din Grecia, rețelele de transport din Bulgaria și România, dar și piețele din Republica Moldova, Ucraina și Ungaria.

Coridorul Vertical a intrat în atenția publicului larg în contextul dezvăluirilor făcute de The Wall Street Journal potrivit cărora fosta ambasadoare a SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, a afirmat la o cină privată din Atena, că Statele Unite au fost implicate în căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan, fiind invocate interese comerciale privind gazele lichefiate americane.

Despre cum pot ajunge în România gaze rusești „vopsite” prin Coridorul Vertical, a explicat într-un interviu pentru HotNews și Aura Săbăduș, analist al piețelor europene de energie la  Independent Commodity Intelligence Services.

După invazia Rusiei în Ucraina, UE a decis limitarea importurilor de gaze rusești. Acestea au scăzut de la 154 miliarde metri cubi, în 2021, la 36 miliarde metri cubi în 2025, urmând să fie eliminate complet din 2027.