Ghid practic pentru romanii care vor sa vina la munca in Irlanda
Vestea liberalizarii complete a pietei muncii pentru romani (si bulgari) in Irlanda a venit deodata, pe 20 iulie (decizia fusese luata insa de Guvernul de la Dublin pe 17 iulie), si a pus pe jar atat o parte din comunitatea romaneasca irlandeza cat si din ce in ce mai multi romani care doresc sa isi incerce sansele in Irlanda.
Inainte insa de a lua decizia de a veni aici as dori sa va ofer un ghid practic legat de piata muncii din Irlanda dar si de conditiile de trait sau “instructiunile de folosire” a societatii irlandeze, una care a fost mereu atractiva pentru romani, gratie limbii engleze vorbite dar si a nivelului de viata ridicat. In prezent, chiar daca in ultimii ani multi romani au revenit in tara se preconizeaza ca mai sunt in jur de 20.000 de cetateni romani care locuiesc in Irlanda.
Contextul liberalizarii pietei de munca
Multi ar putea crede ca decizia luata de Guvernul Irlandei are legatura cu o situatie economica infloritoare a acestei mici tari in care traiesc de mai bine de 4 ani. Din contra insa, in prezent rata somajului este cea mai mare din toata istoria tarii, de 14,9% (ca sa va faceti o idée, la inceputul anului 2008 rata este de 4%), adica in jur de 450.000 de oameni sunt inregistrati ca someri. Locurile de munca disponibile nu sunt numeroase, insa nu se poate spune deloc ca acestea nu exista.
Criza irlandeza din ultimii ani a fost cu adevarat dura, spre deosebire de alte tari europene. Angajatii din sistemul public au avut salariile scazute (nu au existat insa concedieri, e drept, ci doar o inghetare a posturilor), ajutoarele sociale au fos si acestea scazute, iar in sistemul privat criza a facut ravagii.
Pe de alta parte insa, in Irlanda au existat si exista in continuare investitii externe semnificative, gratie taxei corporative foarte mici (12%) de care beneficiaza companiile care investesc aici. Aceasta este celebra taxa pe care mai multe tari europene, in frunte cu momentan socialista Franta, doresc sa o vada abolita in contextul intregii UE.
In fine, organizatiile patronale din Irlanda au pus mereu presiune pe Guvern pentru a liberaliza complet piata de munca pentru toti muncitorii din UE, fiindca, e drept, multe companii angajeaza de la o vreme lucratori pe un salariu minim – lucru pe care foarte, foarte putini irlandezi il mai accepta, in conditiile unor ajutoare sociale de stat inca foarte avantajoase. Nici macar polonezii sau alti muncitori din Europa de Est/Centrala din tari care au aderat la UE in 2004 si care au avut de la inceput loc liber in Irlanda nu mai doresc sa lucreze pe salariul minim.
De aceea, cifra de 450.000 de someri nu este neaparat echivalenta cu lipsa a 450.000 de locuri de munca: din contra, este posibil ca unele joburi sa fie libere fiindca nu sunt doritori.
Cat se castiga in Irlanda
Precizare: preturile de mai jos sunt legate mai mult de Dublin sau de orasele mari.
Este foarte adevarat ca in urma acestor masuri dure si efecte dureroase ale crizei salariul mediu in Irlanda este inca peste media europeana. Un irlandez mediu castiga in jur de 2200/2500 euro pe luna (net). Este o suma etalon dar care nu inseamna deloc ca va va fi garantata daca veti ajunge aici.
Daca ii veti asculta pe romanii care deja traiesc in Irlanda si care muncesc in slujbe platite prost (salariul minim este de 8,65 euro pe ora), care ajung la 1300-1500 de euro pe luna, acestia va vor spune ca e “o poveste ca se castiga 2500 euro pe luna”.
Insa daca ajungeti sa lucrati intr-o firma, intr-un domeniu generalist (contabilitate, vanzari, marketing, etc) ar trebui sa porniti macar de la 2000 de euro lunar.
Daca aveti norocul de a fi un specialist bun in IT situatia se schimba mult in bine. Toate companiile mari din domeniul IT din lume (in frunte cu Google si continuand cu IBM, Microsoft, Facebook, Apple, firmele de jocuri electronice, etc) isi au sediul central european in Irlanda. Incercati sa contactati direct astfel de firme care au, in majoritatea cazurilor, sectiune de joburi disponibile. In IT un specialist foarte bun poate ajunge la o suma minima de 50.000 de euro pe an.
Deasemenea, foarte important: multe firme din Irlanda cauta angajati care vorbesc limba romana, pentru call-centere.
Cele mai importante siteuri pentru gasit anunturi de munca sunt jobs.ie sau monster.ie.
Daca veti gasi un job ca si agent de paza, spalator de vase, om de serviciu (curatenie) sau vanzator intr-un magazin nu va asteptati la o suma mare. Din contra este foarte posibil ca salariul oferit sa fie minim, de 8,65 euro pe ora.
Veste buna insa: daca veti castiga minim atunci taxele platite la stat vor fi foarte mici, de doar cateva zeci de euro pe luna.
Munciti legal
Daca aveti norocul de a gasi un job in zona de “low-entry” insistati sa vi se faca un contract de munca (la joburile cu grad ridicat de salarizare teoretic nu sunt probleme de genul muncii la negru). Fiindca astfel veti intra intr-un sistem social destul de avantajos: dupa ce acumulati ceva vechime veti putea beneficia de ajutor de somaj (care in prezent este in jur de 850-900 euro pe luna), dar si de plata de alocatie pentru copil (140 euro lunar in prezent, a scazut in ultimii ani) sau inscrierea in sistemul irlandez de pensii. Plus alte beneficii, cum ar fi plata chiriei sau a ratei la banca pentru o casa inchiriata, de catre stat, daca veti ajunge someri.
O munca legala va va facilita si accesul usor la serviciile pe care le doriti a le accesa: abonamente la utilitati, deschidere de cont bancar, etc.
Pretul vietii in Irlanda
Probabil acesta este aspectul cel mai important pe care multi romani il vor lua in calcul, inainte de a-si incerca norocul in a veni sa caute de munca in Irlanda: cat costa sa traiesti in Irlanda? Preturile de mai jos sunt in general pentru Dublin – in provincie preturile pot fi mai scazute.
Chiriile – preturile au scazut destul de mult in ultimii ani, in timpul recesiunii. Insa, in prezent, puteti gasi o camera de inchiriat in Dublin (intr-o casa sau intr-un apartament), cu acces normal la living/baie/bucatarie/eventuala gradina la un pret intre 250 si 400 euro pe luna – in functie de zona si de cat de moderna este locuinta. Pentru un apartament de 2 camere (cum este cunoscuta expresia in Romania – in Irlanda cele “doua camere” romanesti se transforma in “one bedroom apartment”) oferta variaza intre 650 si 1000 de euro – la fel in functie de zona. Sa zicem ca se poate gasi un apartament cu 2 camere la un nivel mediu de utilare (mobila, bucatarie, etc) la 800 de euro. O garsoniera (“studio”) se poate gasi in jur de 500-600 euro lunar.
Cel mai bun website unde puteti cauta oferte este daft.ie. Aici 95% dintre anunturi sunt puse direct de persoanele fizice. Atentie, pentru a nu cadea in plasa: in Irlanda NU se platesc comisioane la inchiriere, ca in Romania, daca mergeti pe mana unei agentii imobiliare.
Mancarea – preturile sunt in multe cazuri comparative cu cele din Romania, insa raportat la nivelul salariului mediu in euro din cele doua tari pretul unui cos mediu de cumparaturi este net avantajos in Irlanda. O scurta lista de preturi aproximativ generala: un litru de lapte costa un euro (sticla de 2 litri in jur de 1,70), o paine de calitate medie cam 1 euro, o caserola de 6 oua intre 1,50 si 2 euro, un litru de ulei in jur de 1,30 euro, o cutie de rosii de 300 de grame in jur de 1,80-2,20 euro, o caserola de mere, piersici sau caise in jur de 1,50 euro, o cutie de iaurt de 500 ml cam 1,50 euro, o bucata de cascaval de 450 de grame in jur de 3 euro. In fine, o bere in supermarket poate costa intre 1,20 si 2 euro (cutia), o sticla de vin de la 5 euro in magazinele ieftine (Lidl sau Aldi).
Alte cheltuieli: biletul de autobuz este variabil, insa asteptati-va sa scoateti 1,50 euro sau 2 euro pentru o calatorie. Evident, mai avantajoase sunt abonamentele, saptamanale sau lunare, insa si acestea pot ajunge la zeci de euro pe luna. Abonamentul lunar de cablu tv plus internet ajunge in jur de 40 sau 50 de euro pe luna, iar factura la curent, la un apartament cu doua camere, poate ajunge la o suma aproximativa de 200 de euro pentru doua luni pe timp de vara sau chiar 400 iarna.
Alte lucruri de luat in seama in Irlanda
Sistemul de sanatate nu este asa de bine pus la punct precum s-ar crede, privit din Romania. Exista lipsuri numeroase in sistem si mai multe reforme s-au facut in ultimii ani pentru a mai corecta problemele insa acestea sunt departe de a fi rezolvate.
Vremea este un alt aspect important: aceasta nu este insa atat de catastrofala precum exista mitul. Este adevarat ca in aceasta vara a plouat foarte mult, insa in alte veri ploile au fost numarate pe degete. Temperatura medie pe timp de vara este undeva intre 15 si 22 de grade, existand insa, bineinteles, destul de multe zile cu temperaturi de peste 25 de grade. Mai degraba este vant sau intunecat decat ploios. Prin urmare, cei obisnuiti si cei care chiar iubesc mult soarele si temperaturile ridicate vor fi destul de dezamagiti de Irlanda. Cei care insa doresc un aer proaspat in nari ar putea sa se bucure insa odata cu venirea in Irlanda. Iarna nu este friguroasa (0/3 grade in mod normal) si ninge foarte rar.
Vacante: fiindca cel mai mare operator lowcost din Europa, isi are sediul central in Dublin, se poate zbura foarte ieftin spre majoritatea oraselor importante, si nu numai, din Europa.
Serviciile importante: medicii de specialitate, avocatii, contabilii costa inca destul de mult in Irlanda si e mai indicat sa aveti o viata care sa nu aiba nevoie de interventia acestora. Multi irlandezi, de exemplu, pleaca in Ungaria sau Polonia pentru tratamente stomatologice, din cauza preturilor prohibitive din Irlanda.
Societatea: irlandezii sunt, in mare parte deschisi. Romanii care stau inchisi in case sau doar in interiorul comunitatii de romani va vor spune din prima ca “irlandezii sunt reci, rasisti, ii uram!”. Insa, ca in orice alta tara din Europa, odata cu deschiderea personala a fiecarui individ spre societatea in care traieste apar si beneficiile, apare si cunoasterea mai larga. De aceea este bine sa nu aveti prejudecati, sa intrati in vorba normal cu irlandezii, sa mergeti in puburile in care merg si ei, si asa mai departe.
Sigur ca exista si rasism, insa acesta se gaseste, preponderent, in randul irlandezilor care nu muncesc, sunt asistati social si cred ca problemele tarii sunt create de straini, nu de bula imobiliara uriasa sau de problemele imense prin care a trecut si inca mai trece sistemul bancar. Insa, orice tara din lumea asta are propria populatie rasista, nu trebuie sa ocolim niciodata barna din ochii nostri.
Birocratia – este in general scazuta si foarte eficienta, in cazul operatiunilor de genul schimbarii carnetului auto, deschiderii unui cont bancar. Nu va enervati daca ceva nu functioneaza din prima sau daca veti constata ca insusi functionarii nu cunosc bine propriile legi de functionare (da, chiar exista astfel de cazuri). Vorbiti, cereti explicatii, insistati.
Alte aspecte importante:
– Diplomele de studii din Romania sunt recunoscute (inca) in Irlanda, insa pentru a fi complet siguri incercati sa veniti si cu variante in limba engleza, legalizate la notar.
– Nu este nevoie sa va inregistrati la Politie cand veti ajunge in Irlanda, si puteti sta fara probleme peste cele 3 luni in care viza nu este necesara, daca insa va gasiti un loc de munca sau va puteti intretine singuri.
– Nu bagatelizati Politia (Garda) si incercati sa respectati cat mai strict legile generale: coruptia este foarte scazuta.
– Masinile second-hand sunt mult mai ieftine in Irlanda si daca nu doriti un bolid cu care sa atrageti privirea atunci cu cateva sute de euro (400-1000) va puteti cumpara in prezent o masina mica, de 10-12 ani vechime (cars.ie).
– Irlanda este o tara foarte buna de trait pentru cei care au copii: aici exista rata cea mai mare a natalitatii din Irlanda, si fiindca ajutoarele de la stat sunt inca foarte bune, dar si fiindca avortul este interzis. Insa peste tot exista facilitati pentru copii si pentru familiile cu copii.
Pentru o gramada de informatii oficiale legate de viata in Irlanda exista chiar si o pagina in limba romana creata de Guvern: http://www.citizensinformation.ie/ro/languageindex/.
Concluzie
Irlanda nu este un caz fericit in prezent, in Europa, daca ne raportam la piata de munca. Din contra. Insa liberalizarea acestei piete pentru romani este avantajoasa, in mod clar, pentru cei care vor veni aici si nu se vor mai simti europeni de gradul doi, discriminati fata de polonezi, maghiari sau lituanieni. Insa joburi, putine sau mai multe, in functie de domenii, mai exista, ele insa trebuie cautate activ, iar sansele sunt mai mari daca sunt cautate de la fata locului, unde exista posibilitatea interviurilor directe.
Fiti deschisi, onesti, veniti cu ganduri bune, aveti rabdare (este o conditie de baza, cel mai probabil nu veti gasi un job rapid, uneori poate dura chiar si 2-3 luni acest proces), veniti cu o suma de bani care sa va permita sa traiti in chirie pana veti gasi de munca (daca nu aveti rude sau familie care se afla deja in Irlanda si care va pot gazdui), asteptati-va sa munciti si intr-un alt domeniu decat cel in care v-ati specializat in Romania – aici totul insa depinde de dorinta fiecarui om.
Fiti buni Romani in Irlanda, fiindca unul din motivele neoficiale care a dus la liberalizarea pietei de munca a fost si faptul ca procentul romanilor care muncesc cinstit si isi vad de treaba lor in Irlanda este covarsitor mai mare decat numarul celor care fura din bancomate prin carduri clonate (infractiune dominata de romani in toata Irlanda), care cersesc in intersectii prin oras sau celor care au venit sau vor veni aici cu ganduri negre.
In fine, nu este un nationalism, este doar logica de bun simt: cumparati, cat de mult posibil, produse irlandeze din magazine (pe langa cele romanesti, daca ajungeti in magazinele romanesti din Dublin), pentru a incuraja economia locala, fiindca astfel dati mai multe sanse propriei Dvs. sanse de a trai intr-o tara care are locuri de munca.
INTERVIURILE HotNews.ro