Grecii au inceput sa-si inchida politicienii corupti. Ce prevede planul "Diafaneia"

O intensa campanie anticoruptie a fost declansata in ultimele luni in Grecia, printre victimele ei numarandu-se un fost primar (condamnat la inchisoare pe viata), un fost sef al apararii (trimis dupa gratii pentru opt ani) si alti cativa oficiali guvernamentali. Daca la inceput cruciada impotriva oficialilor corupti a fost privita cu neincredere, lucrurile par sa se schimbe si tot mai multi greci sustin condamnarea functionarilor „manjiti”.

Punerea sub acuzare a liderilor politici si a celor bogati era pana acum un lucru foarte rar in Grecia, insa analistii cred ca acest lucru ar putea sa se schimbe, in conditiile in care coruptia reprezinta 10% din PIB-ul unei tari ce se zbate inca intr-o criza economica profunda.

Lista oficialilor acuzati:

* Fostul primar al orasului Salonic, Vassilis Papageorgopoulos, a fost condamnat la inchisoare pe viata pentru deturnarea a 18 milioane de euro, ceea ce reprezinta cam jumatate din bugetul de achizitii publice al primariei locale. Procesul sau a durat aproape sase luni.

Potrivit rechizitoriului, Papageorgopoulos a fost implicat intr-o schema pusa la cale de secretarul general al Primariei, Michalis Lemousias, si seful trezoreriei, Panagiotis Saxonis, in perioada in care a ocupat de doua ori functia de primar, intre ianuarie 1999 si decembrie 2010.

Lemousias si Saxonis au primit de asemenea condamnari la inchisoare pe viata (ei fiind acuzati si de falsuri si spalare de bani). In plus, la pedeapsa lui Saxonis au mai fost adaugati inca noua ani de detentie, dupa ce a marturisit ca a incheiat intelegeri ilegale chiar in biroul sau.

Procurorii l-au acuzat pe Saxonis ca a furat bani din contributiile pentru asigurari sociale ale consilierilor locali, incasand 10 la suta din suma, in timp ce Lemoussias si Papageorgopoulos au impartit restul de fonduri. Cei doi si-au pastrat banii intr-un cont comun la banca.

Publicatia „Ekathimerini” a afirmat ca pedepsele primite de cei trei oficiali reprezinta „o condamnare rara care a trimis unde de soc prin mediul politic si cel al media elena”. A fost primul caz de condamnare a unui oficial grec dupa inceputul crizei financiare.

Imediat dupa aflarea sentintei, fostul primar din Salonic a spus: „Declar ca n-am nimic de-a face cu acest caz. Sunt sigur ca unii oameni vor muri cu constiinta incarcata”. In replica, judecatorul care a prezidat cazul, Giorgos Apostolakis, a afirmat: „In acest caz, nu noi vom fi aceia”.

Papageorgopoulos a insistat ca judecarea si condamnarea sa au fost motivate politic si nu se bazeaza pe dovezile existente in acest caz.

Vassilis Papageorgopoulos, dupa aflarea sentintei

Foto: Agerpres

Cei trei condamnati au fost intemnitati in inchisoarea Diavata din Salonic. Avocatii lor au facut recurs la sentintele primite.

Alti doi oficiali locali au primit condamnari cu inchisoarea de 15 ani, respectiv 10 ani, in timp ce alti 13 fosti functionari ai Primariei au fost achitati.

Unul dintre martorii acuzarii, actualul primar Yiannis Boutaris, a afirmat ca Primaria a pus la cale un fel de operatiune de inselatorie, in care a dominat omerta (legea tacerii).

Papageorgopoulos este membru al formatiunii conservatoare „Noua Democratie” (ND), care guverneaza in prezent Grecia cu ajutorul unei aliante fragile. Condamnarea sa a starnit criticile vehemente ale partidului de opozitie SYRIZA, de stanga, care l-a acuzat pe premierul Antonis Samaras (liderul ND) ca il descrisese nu de mult pe Papageorgopoulos ca fiind „onorabil”.

* Akis Tsochatzopoulos, fost ministru al Apararii in guvernul de la Atena, a primit o pedeapsa de opt ani de detentie, deoarece a mintit in declaratia privind veniturile si si-a ascuns ani de zile stilul de viata opulent.

Oficialul a fost de asemenea amendat cu 520.000 de euro, din cauza ca nu si-a trecut in declaratia de avere o vila aflata langa Acropole, pe care a achizitionat-o in 2009. La doar cateva ore de la pronuntarea sentintei, cladirea a fost confiscata de autoritati. In plus, politicianului i s-a interzis sa voteze timp de patru ani.

Tsochatzopoulos, care pe vremuri a fost un politician socialist extrem de influent in formatiunea PASOK si a fost foarte aproape de a fi desemnat premier in anii ’90, isi va executa pedeapsa in Korydallos, inchisoarea cu cel mai ridicat nivel de securitate din tara.

Fostul ministru, in varsat de 73 de ani, a fost inchis din luna aprilie a anului trecut, in timp ce procurorii au

Akis Tsochatzopoulos, inconjurat de politisti

Foto: Agerpres

verificat acuzatiile legate de averea dobandita ilegal in timp ce a ocupat diferite functii in guvern, in anii ’90. El urmeaza sa fie judecat intr-un alt dosar in luna mai a acestui an, cand va trebui sa raspunda acuzatiilor de luare de mita si spalare de bani. Tzohatzopoulos ar fi primit mita opt milioane de euro intr-o afacere in care marina elena a primit submarine defecte.

Fostul ministru a negat acuzatiile, afirmand ca a fost victima unui complot politic: „Din pacate, democratia nu a fost aplicata, ci a fost acoperita, la fel cum s-a intamplat cu adevarul si realitatea. Acest lucru a dus la un esec juridic”.

* Fostul ministru de finante George Papaconstantinou este acuzat ca a sters numele rudelor sale de pe o lista cu persoane acuzate de evziune fiscala. O comisie a parlamentului trebuie sa prezinte rezultatele anchetei sale pana la 29 martie, iar analistii se asteapta ca fostul oficial sa fie pus sub acuzare pentru actiunile sale.

* Saptamana trecuta, procurorii au pus sub acuzare trei ministri care nu si-au declarat sursa averilor. Socialistul Yannos Papantoniou, fost ministru de finante, este acuzat ca in 2008 nu a dezvaluit faptul ca sotia sa avea 2.2 milioane de euro intr-un cont bancar din Elvetia.

Fostul ministru al Ordinii Publice, George Voulgarakis, este acuzat si el ca in 2007 nu a declarat conturi in valoare de 117.000 de euro ce apartineau sotiei sale.

De asemenea, fostul ministru adjunct de finante Petros Doukas, membru al partidului de guvernamant, a fost acuzat de procurori ca nu a explicat disparitia unui milion de euro din contul sau, in 2010. Politicianul a respins acuzatiile, afirmand ca banii au fost transferati intr-un cont de investitii.

Ce spun analistii si grecii obisnuiti

Condamnarile la inchisoare ale lui Papageorgopoulos si Tzohatzopoulos fac parte din ceea ce oficialii eleni au numit „o cruciada” de eradicare a coruptiei si clientelismului ce dureaza de multe decenii. Analistii afirma ca, dupa multa vreme de inertie, guvernul e decis sa lupte impotriva coruptiei. Lista scandalurilor de coruptie izbucnite in Grecia dupa intrarea tarii in zona euro, in 2001, este lunga, dar, pana de curand, nicio figura publica de rang inalt nu a fost urmarita penal si condamnata. De asemenea, scepticii afirma ca va fi nevoie de ani de zile pentru a condamna oficialii corupti.

In opinia lui Stan Draenos, fost istoric in cadrul Fundatiei Andreas Papandreou din Atena, recentele „trimiteri in judecata ar putea marca un punct critic de cotitura in stabilirea unei noi etici publice in randul clasei politice si a celor care se hranesc cu ajutorul ei. Cinicii au experienta istorica in favoarea lor, de aceea este la latitudinea guvernului de a dovedi cinicilor ca se inseala, prin urmarirea cu perseverenta a numeroaselor cazuri aflate sub ancheta, inclusiv pe cele ale functionarilor fiscali corupti”.

George Tzogopoulos, cercetator la Fundatia elena pentru politici europene si internationale din Atena, a declarat: „Coruptia este, probabil, parametrul cel mai constant al crizei grecesti. Atata timp cat sistemul judiciar elen face progrese, increderea va reveni. Dar trebuie investigate si mai multe cazuri”.

Unii experti s-au declarat insa surprinsi de pedepsele mari de inchisoare pe care le-au primit fostul primar Papageorgopoulos si asociatii sai. „Ma indoiesc ca acest spectacol excesiv al capacitatii de sanctionare va dura”, a afirmat Dimitris Sotiropoulos, profesor asociat de stiinte politice la Universitatea din Atena. Analistul e de parere ca sentinta in cazul lui Papageorgopoulos a fost „extrema”.

Jurnalistii de la SETimes au afirmat insa ca pedepsele primite de oficialii gasiti vinovati au fost bine primite de catre cetatenii obisnuiti, in ciuda faptului ca Papageorgopoulos si Tsochatzopoulos au sustinut mereu ca sunt victimele persecutiilor politice. „Multi greci sunt bucurosi ca a fost facut ceva”, afirma publicatia, care citeaza declaratia unei studente de la Universitatea din Atena, Ileana Bialaki (18 ani): „Exista un sentiment raspandit in Grecia ca toata lumea din guvern fura banii. Daca exista o pedeapsa, exista speranta si justitie.”

„Sunt destul de surprins”, a spus si Ilias Papageorgiou (48 de ani), un consultant economic din capitala greaca. „E un semn bun, dar nu e suficient”, a adaugat el, convins, ca restul majoritatii grecilor, ca problemele financiare majore ale tarii se datoreza in primul rand politicienilor incapabili si corupti.

Cea mai corupta tara din UE

Trimiterea in judecata a mai multor oficiali acuzati de deturnare de fonduri, spalare de bani sau nedeclararea veniturilor este parte a unei „cruciade” declansate de autoritatilke elene in ultima perioada. Mai multe ministere si agentii guvernamentale participa la campania anticoruptie menita nu doar sa sanctioneze oficialii corupti, dar si sa recupereze fondurile deturnate si, mai ales, sa raspunda solicitarilor tot mai vehemente ale unei populatii ce acuza politicienii „manjiti” de criza financiara profunda in care se afla tara.

Potrivit declaratiilor oficialilor, condamnarile din ultimele saptamani reprezinta doar inceputul campanii de reducere a coruptiei in administratia elena.

Coruptia a fost mult timp adanc inradacinata in randul elitei politice din Grecia, care s-a bucurat, in general, de imunitate. Brookings Institution din Washington a estimat costurile coruptiei din Grecia la 20 de miliarde de euro. Daca se adauga costurile birocratiei ineficiente, se ajunge la circa 30-32 de miliarde de euro, a afirmat Inspectorul general pentru Administratie Publica, Leandros Rakintzis, ceea ce reprezinta circa 10% din Produsul Intern Brut.

Anul trecut, organizatia Transparency International a afirmat ca Grecia este „cea mai corupta tara din Uniunea Europeana”, depasind chiar Romania si Bulgaria.

Costurile coruptiei din Grecia sunt estimate la 20 de miliarde de euro. Daca se adauga costurile birocratiei ineficiente, se ajunge la circa 30-32 de miliarde de euro, ceea ce reprezinta circa 10% din Produsul Intern Brut.

Brookings Institution

„Rezultatele studiului ar trebui sa fie un semnal de avertisment pentru ca UE sa solicite mai multe informatii si responsabilitate din partea statelor sale membre, a declarat directorul TI, Jana Mittermaier, referindu-se in special in Grecia.

Analistii sunt de acord ca coruptia este unul dintre factorii principali ce trag in jos economia Greciei. In fiecare an, grecii cheltuie 1.4 milliarde de euro in spagi si toata lumea este familiara cu „fakelaki” sau „micile plicuri” folosite la mituirea oficialilor.

De exemplu, grecii platesc circa 20.000 de euro oficialilor din domeniul sanatatii pentru a fi pusi in fata pe o lista de operatii. O licenta de constructii poate sa ajunga la 8.000 de euro mita, in timp ce un functionar fiscal ar primi circa 20.000 de euro pentru a inchide ochii la veniturile nedeclarate.

Transparency International – Grecia afirma ca problema poate fi rezolvata daca se incepe de la varf: „Sistemul politic se afla in centrul tuturor lucrurilor din Grecia si aceasta include coruptia. Mica coruptie este desigur o problema, dar coruptia la scara mare trebuie combatuta prima”.

UE, Banca Centrala Europeana si Fondul Monetar International, care au trimis sute de miliarde de euro pentru Grecia, au presat Atena sa adopte o linie dura impotriva functionarilor corupti.

Cu toate acestea, pana in prezent, urmarirea penala a oficialilor corupti a fost foarte lenta sau chiar inexistenta. Toata lumea e de acord ca coruptia este o mare problema, insa nimeni nu parea sa aiba pana acum solutia de rezolvare.

Cum se desfasoara lupta anticoruptie. Ce prevede planul „Diafaneia”

„The New York Times” a scris in septembrie trecut ca autoritatile au demarat investigarea averilor a peste 30 de politicieni suspectati de coruptie, evaziune fiscala si alte activitati financiare ilegale.

Pentru a-si dovedi determinarea in lupta anticoruptie, guvernul a anuntat in februarie implementarea planului „Diafaneia” (Transparenta). Premierul Antonis Samaras a afirmat ca planul a fost pus la punct de Secretarul general pentru Transparenta si Drepturile Omului, Giorgos Sourlas, reformele urmand sa fie implementate de care ministerele de Finante, Reformei Administrative, Justitiei si Ordinii Publice.

Samaras a precizat ca implementarea planului va fi supravegheata de un coordonator special, care va raspunde direct premierului, in timp ce un secretariat va coordona relatiile zilnice dintre ministere.

Antonis Samaras

Foto: Agerpres/AP

In propunerea sa, Sourlas a declarat ca zonele unde coruptia e cea mai evidenta sunt sanatatea, achizitiile de bunuri, administratiile fiscale, planificare urbana si administratia publica. Oficialul sustine numirea unui comitet de supraveghere in fiecare departament, el adaugand ca planul anticoruptie ii va implica si pe procurorii ce ancheteaza cazurile financiare si anchetatorii specializati in spalare de bani.

„Diafaneia” propune crearea, in urmatorii doi ani, a unui tribunal special insarcinat cu cazurile de coruptie.

Ministerul Justitiei a publicat si el proiectul de lege ce vizeaza implementarea reformelor. De altfel, ministerul a adaugat la propunerea initiala si crearea unui organ special format din doi procurori care sa investigheze acuzatiile de frauda impotriva politicienilor si a oficialilor guvernamentali.

Proiectul de lege prevede, de asemenea, infiintarea unei echipe speciale de judecatori si procurori pentru a rezolva numeroasele cazuri de coruptie aflate in asteptare.

De asemenea, Ministerul Justitiei a propus o lege menita sa-i puna sub acuzare pe evazionistii fiscali ce datoreaza statului peste 53 de miliarde de euro, dar si pe oficialii publici care s-au imbogatit ilegal.

Costas Bakouris, directorul Transparency International – Grecia, a scris anul trecut in publicatia „The Guardian” ca exista inca sperante pentru tara sa, in ciuda perceptiei raspandite ca cetatenii bogati nu-si platesc taxele, in timp ce saracii si clasa de mijloc sufera: „Intr-o mare masura, viitorul economic al Greciei depinde nu doar de planurile de salvare, dar pe cat de bine lupta impotriva coruptiei. Mita, evaziunea fiscala si o serie de alte greseli au contribuit la actuala criza cu care se confrunta Grecia, si ameninta sa blocheze orice drum economic pe care tara il va lua in viitor – falimentul, salvarea, austeritate sau stimulii financiari”.

In opinia lui Bakouris, Grecia poate rezolva aceste probleme, asa cum s-a intamplat in Hong Kong in anii ’70.

„Coruptia poate fi combatuta. Avocatul Poporului, de exemplu, este bine pregatit pentru a combate coruptia, datorita unui mandat clar prevazut in lege si unui personal bine instruit. Dar reformele trebuie sa actioneze in profunzime”.

El a declarat, de asemenea, ca structura politica a Greciei trebuie sa fie revizuit: „Avem nevoie sa cream un sistem politic in care politicienilor sa le pese mai mult de soarta tarii decat de ei insisi. Pe scurt, avem nevoie sa-i facem pe politicieni responsabili.”

Surse: SETimes, Reuters, Eurasiareview, SkyNews, BBC, Greekreporter, Ibtimes, CNBC, PSnews