Avertisment pentru România: „Greul abia începe. Stocurile comerciale de țiței și motorină se reduc rapid”

Guvernul ar trebui să constituie de urgență un comandament format din reprezentanți ai principalelor instituții implicate în sectorul energetic și să publice transparent toate valorile indicatorilor care sunt luați în calcul la formarea prețurilor la pompă. În plus, este nevoie de subvenții țintite, nu generalizate, potrivit unei scrisori deschise trimise Guvernului de ONG-ul Asociația Energia Inteligentă. Totodată, autoritățile nu ar trebui să plafoneze generalizat prețul carburanților sau să scoată cantități din rezervele strategice, consideră specialiștii.

• Prețurile petrolului au sărit cu 25-30% luni dimineață la deschiderea piețelor financiare din cauza situației din Orientul Mijlociu, și – chiar dacă după câteva ore creșterea s-a temperat la aproximativ 15% – nivelul cotațiilor este unul nemaiîntâlnit de la jumătatea anului 2022.
• În România, prețurile la pompă au crescut săptămâna trecută timp de trei zile consecutiv, cu 33 de bani la motorină și 24 de bani la benzină în total.
• Luni, în majoritatea stațiilor Petrom din București, prețul benzinei standard este de peste 8,20 – 8,22 lei, iar la mai multe stații OMV și MOL benzina 95 este 8,31 lei pentru un litru. Cele mai multe unități Lukoil afișează prețuri de 8,20-8,21 lei pe litru pentru benzina standard.
• Motorina costă 8,61-8,67 de lei pentru sortimentul standard, iar, pentru cel premium, 9,23 lei pe litru.

Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, susține că „greul abia începe”, iar cei care spun contrariul fie nu înțeleg ce se întâmplă, fie încearcă deliberat să deturneze atenția de la problemă”.

„Stocurile comerciale de țiței și motorină se reduc rapid. Strâmtoarea Ormuz este blocată. Țările din Golf își opresc producția. OPEC nu are cum să compenseze, pentru că în mare parte țițeiul suplimentar ar veni tot din aceeași regiune aflată acum în blocaj. Iar mult invocatele „stocuri strategice” pe hârtie arată bine, în practică sunt relativ greu de folosit într-o criză reală și prelungită”, spune președintele Asociației Energia Inteligentă.

Creșterea accelerată a costurilor la combustibili, în special a motorinei, are efecte directe asupra economiei naționale, influențând costurile de transport, prețurile bunurilor și serviciilor, precum și stabilitatea financiară a unor sectoare economice. Transportatorii, producătorii agricoli, operatorii logistici și, în final, consumatorii resimt deja aceste presiuni.

Organizația a trimis Guvernului României o scrisoare deschisă pentru a semnala necesitatea adoptării urgente a unui plan de acțiune coerent și eficient destinat reducerii impactului economic și social generat de creșterea prețului motorinei.

„Comunicarea este esențială. Nu panică, nu minciuni”

Guvernul ar trebui să activeze imediat un grup operativ interministerial cu reprezentanți din ministerele de Finanțe, Energie, Transporturi, Agricultură, Consiliul Concurenței, ANAF, ANRMPSG și ASF, cu raport zilnic privind: cotațiile motorinei pe piețele europene (ARA), stocurile comerciale, nivelul importurilor, ritmul de aprovizionare a rafinăriilor și marjele de la pompă.

„Comunicarea este esențială. Nu panică, nu minciuni. În această fază, statul trebuie să publice un buletin zilnic oficial cu 5 cifre simple: preț ARA, Brent, stocuri, preț mediu la pompă în România, marjă estimată. Asta reduce cumpărăturile de panică și taie spațiu pentru speculații”.

Ce sectoare economice ar trebui ajutate

„Ținând cont de situația grea în care se află România din punct de vedere macroeconomic considerăm că cea mai eficientă măsură fiscală pe termen scurt nu este nici plafonarea generală a prețului și nici reducerea integrală a accizelor (această măsură se poate aplica în momentul în care intrăm într-o fază de criză), ci compensarea țintită pentru activitățile cu efect sistemic: transport de marfă, transport public, agricultură, distribuție alimentară, salubritate, ambulanțe, pompieri și operatori de utilități”, se mai arată în analiză.

România are deja o schemă de restituire a diferențelor de acciză pentru transportul rutier de mărfuri și persoane, aprobată în decembrie 2025, care ar trebui extinsă temporar și accelerată la plată.

Concret, specialiștii recomandă în această etapă 4 măsuri imediate:

A. Restituire accelerată a accizei pentru sectoarele critice. Nu pentru toți consumatorii, într-o primă fază, ci pentru operatorii care țin economia în mișcare. Plata trebuie făcută lunar, nu cu întârzieri lungi.

B. Voucher temporar pentru transport public județean și urban. Eurostat arată că România are una dintre cele mai mari ponderi ale transportului colectiv în consumul energetic rutier din UE, deci sprijinirea transportului public poate amortiza o parte din șoc mai eficient decât subvenția universală la pompă.

C. Linie specială de capital de lucru garantat de stat pentru firmele de transport, agricultură și alimentară, fiindcă problema inițială este adesea lichiditatea, nu profitabilitatea.

D. Monitorizarea concurenței și a transferului de preț. Nu recomandăm control administrativ dur al prețurilor, dar recomandăm audit rapid al marjelor angro și retail. Dacă scumpirile sunt abrupte, Consiliul Concurenței trebuie să intervină pe transparență și eventuale investigații.

Totodată, România nu ar trebui să folosească stocurile strategice doar pentru a scădea temporar prețul. Rezervele trebuie folosite doar dacă apar disfuncții fizice de aprovizionare, nu doar prețuri mari. Directiva UE privind stocurile minime există tocmai pentru continuitatea aprovizionării, nu pentru netezirea oricărei mișcări de piață. Alte măsuri includ stoparea șocului în inflație și în lanțul alimentar.

Pentru o perioadă de 1-3 luni, statutul poate introduce temporar:

    • prioritate operațională pentru transporturile esențiale;

    • majorare rapidă a capacității feroviare pentru marfă pe anumite coridoare;

    • stimulente pentru mutarea unei părți din fluxurile interne grele de pe camion pe tren, unde este fezabil.

În plus, este necesară crearea unui mecanism separat pentru fermieri, fiindcă motorina agricolă lovește direct costul alimentelor. 

Toate instituțiile publice mari trebuie să treacă la planul de reducere a consumului de combustibil cu 5–10%: rute mai eficiente, limitarea curselor fără încărcătură, optimizarea flotei. Nu rezolvă criza, dar dă semnal și reduce cererea marginală.

Ce nu ar trebui să facă Guvernul 

Recomandarea AEI este să nu se facă:

    • plafonare generală rigidă a prețului la pompă;

    • reducere universală și nediferențiată a taxelor pentru toți consumatorii;

    • interdicție administrativă de export fără coordonare europeană;

    • transmitere de mesaje publice de tip „nu se va întâmpla nimic”, „nu tăiem nimic” dacă piața deja transmite stres.

Aceste măsuri tind să coste mult, să creeze distorsiuni și să mute consumul, nu să-l gestioneze.

În același timp, dacă va continua conflictul și prețurile cresc în continuare, este necesar un al doilea plan, un Plan de Criză cu regândirea totală a fiscalității și protejarea tuturor consumatorilor de combustibili. Sigur aceste Planuri trebuie realizate din timp, dar ele trebuie aplicate succesiv.

Pe termen lung, 6-24 de luni, analiza propune 5 direcții de acțiune:

    a) Accelerarea transportului feroviar de marfă. Fiecare procent de marfă mutat de pe rutier pe feroviar reduce expunerea la șocurile diesel.

    b) Reînnoirea flotelor de transport public și urban. Mai multe autobuze electrice, troleibuze și infrastructură asociată.

    c) Stimulente pentru flote comerciale eficiente. Vehicule noi, management telematic, reducere de kilometri goi.

    d) Mai mult biodiesel/HVO unde e sustenabil și compatibil tehnic. Nu ca soluție totală, ci ca amortizor de dependență.

    e) Reconfigurarea politicii fiscale înainte de ETS2 (o taxă indirectă pentru combustibilii fosili, care va intra în vigoare din 2027), care ar putea adăuga între 0,74 și 1,16 lei/l la diesel în perioada 2027–2030.

Cât costă carburanții în benzinăriile din România

Piețele energetice se confruntă cu un șoc uriaș: prețul petrolului a depășit luni 100 de dolari pe baril, în contextul în care războiul din Orientul Mijlociu provoacă cea mai mare perturbare a aprovizionării din istorie.

La ora 11:00, ora României, cotația Brent, de referință pentru piața europeană, era 107 dolari pe baril, față de 72 de dolari pe baril înainte de începerea războiului, pe 27 februarie.