Grigore Scarlatoiu, expert in Coreea de Nord: Testul nuclear ridica stacheta in incercarile de a negocia cu Phenianul, de a-l izola sau de a precipita prabusirea regimului Kim
„Prin detonarea unui dispozitiv nuclear, Kim Jong-un reafirma continuitatea atitudinii belicoase a regimului Kim si paseste pe urmele tatalui si bunicului”, sustine Grigore Scarlatoiu, director executiv al Comitetului pentru Drepturile Omului in Coreea de Nord, comentand pe marginea celui de-al treilea test nuclear, efectuat marti de regimul de la Phenian. Estimarile preliminare ale expertilor sugereaza ca puterea exploziei ar fi fost de cam 6-7 kilotone, jumatate din cea a bombei atomice aruncate deasupra orasului japonez Hiroshima la 6 august 1945. „Testul nuclear ridica stacheta in incercarile de a negocia cu Phenianul, de a-l izola sau de a precipita prabusirea regimului Kim”, spune expertul in Peninsula Coreeana intr-o analiza pentru HotNews.ro.
Iata ce crede Grigore Scarlatoiu, directorul executiv al Comitetului pentru Drepturile Omului in Coreea de Nord din Washington, D.C., singurul analist politic de origine romana din SUA specializat in peninsula coreeana:
„Marti, 12 februarie, la 11:57 dimineata ora locala (04:57 ora Romaniei) Coreea de Nord a efectuat un al treilea test nuclear. Magnitudinea trepidatiilor declansate de explozia subterana a dispozitivului nuclear a fost de 4.9 pe scara Richter, conform Agentiei Americane Pentru Observatie Geologica (US Geological Survey). Magnitudinea superioara celor inregistrate dupa experimentele nucleare din 2006 (3.9 pe scara Richter) si 2009 (4.4 pe scara Richter) pare sa confirme detonarea unei bombe atomice cu o mai mare putere exploziva. Estimarile preliminare ale expertilor sugereaza ca puterea exploziva a celei de-a treia detonari nucleare nord-coreene ar fi fost de cam 6-7 kilotone, jumatate din cea a bombei atomice aruncate deasupra orasului japonez Hiroshima la 6 august 1945.
Experimentul nuclear a fost executat la exact doua luni dupa ce Coreea de Nord a testat o racheta cu raza lunga de actiune, reusind sa plaseze un obiect in orbita pentru prima data in istoria de 19 ani a acestui program. Consiliul de Securitate ONU a adoptat Rezolutia 2087 in ianuarie 2013, condamnand ferm lansarea rachetei de catre Coreea de Nord. Programul de dezvoltare a rachetelor cu raza de actiune si programul nuclear al Coreei de Nord sunt o incalcare flagranta a Rezolutiilor 1695, 1718 si 1874 ale Consiliului de Securitate ONU, menite sa stopeze amenintarea la adresa pacii si securitatii in zona creata de aceste programe, precum si posibilitatea proliferarii acestor tehnologii de catre Coreea de Nord.
Directorul executiv al Comitetului pentru Drepturile Omului in Coreea de din Washington, D.C., singurul analist politic de origine romana din SUA specializat in peninsula coreeana *
membru al Consiliului Director, Consiliul International de Coreanistica * fost director de relatii publice si business al Institutului Economic Coreeano-American (Korea Economic Institute, KEI) in Washington, D.C * in aceasta calitate a coordonat prezentari si conferinte in Washington si in alte orase americane, menite sa informeze publicul american despre importanta aliantei dintre Coreea de Sud si Statele Unite si despre chestiunile economice, financiare, comerciale, de securitate nationala, politice si diplomatice de mare relevanta pentru relatiile dintre cele doua state
*Este autorul unui articol lunar in publicatia KEI, Korea Insight, care adreseaza relatiile economice si de afaceri dintre cele doua state
* A scris numeroase articole, in engleza si in coreeana, adresand relevanta experientei est-europene in contextul nord-coreean, in KEI Exchange si in presa coreeana
* Pentru mai bine de sase ani, a lucrat in domeniul dezvoltarii internationale, fiind angrenat in proiecte ale Agentiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala (USAID), Bancii Mondiale si Bancii Asiatice de Dezvoltare (ADB)
* In ultimii opt ani, a executat evaluari anuale ale nivelului de respectare a conventiilor Organizatiei Internationale a Muncii in Coreea de Sud, pentru fonduri de investitii americane
* Excelent vorbitor de engleza, coreeana si franceza, a obtinut masteratul in relatii internationale de la Fletcher School of Law and Diplomacy, Tufts University in Boston si de la Universitatea Nationala Seul
* Si-a completat studiile universitare de licenta la Facultatea de Relatii Internationale, Universitatea Seul
Carte de vizita Grigore Scarlatoiu
Cu o populatie de 24 de milioane de locuitori si o suprafata cat jumatate din cea a Romaniei, Coreea de Nord este o relicva a Razboiului Rece, o dictatura cleptocratica ereditara post-comunista. Dupa moartea lui Kim Il-sung (Kim Ir-sen), fondatorul Coreei de Nord in iulie 1994, fiul sau Kim Jong-il a preluat conducerea tarii. Dupa moartea lui Kim Jong-il in decembrie 2011, fiul sau Kim Jong-un a devenit lider. Coreea de Nord inca mai opereaza un sistem de detentie tip gulag, sase lagare de prizonieri politici, unde intre 150000 si 200000 de oameni, de multe ori trei generatii ale aceleiasi familii, sunt supusi muncii silnice, torturati, infometati si asasinati. In anii ’90, Coreea de Nord a fost afectata de o mare foamete, in urma careia au murit intre 600000 si 3 milioane de oameni. In timp ce comunitatea internationala, inclusiv guvernele Statelor Unite si Coreei de Sud, ofereau ajutoare umanitare semnificative Coreei de Nord, incercand sa-i salveze pe nord-coreenii care mureau de foame, regimul Kim continua sa fie preocupat exclusiv de propria-i supravietuire. In 1999, Coreea de Nord reducea importurile de grane la mai putin de 200,000 de tone metrice, dar in acelasi timp cumpara 40 de avioane de vanatoare Mig-21 si 80 de elicoptere militare din Kazahstan.
Situatia umanitara si starea drepturilor omului in Coreea de Nord continua sa fie deplorabile. Cheltuielile militare ale regimului Kim reprezinta o treime din venitul national (in jur de 9 miliarde de dolari, de 15 ori mai mult decat cifra declarata official de Phenian, 570 de milioane de dolari). Care sunt motivele pentru care regimul de la Phenian continua sa fie obsedat de dezvoltarea armelor nucleare si a rachetelor cu raza lunga de actiune, in timp ce majoritatea populatiei continua sa fie infometata, asuprita si sechestrata?
1.Testele nucleare sunt necesare dezvoltarii tehnologice a acestui program. Coreea de Nord incearca sa produca bombe nucleare bazate pe uraniu reprocesat si plutoniu imbogatit. Dispozitivele nucleare detonate in 2006 si 2009 au fost bazate pe plutoniu.
Plutoniul prezinta avantajul ca poate fi mai usor miniaturizat; obiectivul tehnologic fundamental al programului nord-coreean este montarea focoaselor nucleare pe rachete cu raza lunga de actiune, capabile sa loveasca cel putin vestul Statelor Unite. Un alt posibil avantaj al repetarii unui experiment cu o bomba bazata pe plutoniu ar fi fost ca un astfel de test mai fusese executat de doua ori, iar sansele de reusita ar fi fost mai mari. Programul bazat pe plutoniu prezinta si doua dezavantaje majore: a. Cantitatea de plutoniu reprocesat, extras de la Centrala Nucleara Yongbyon (o flagranta incalcare a normelor internationale) este limitata. b. Extractia si procesarea plutoniului poate fi mai usor detectata de tehnica de supraveghere de la mare altitudine, iar reimprospatarea proviziilor de plutoniu reprocesat este, prin urmare, cu mult mai dificila.
Coreea de Nord are si un program avansat de imbogatire a uraniului pentru fabricarea de arme nucleare. In toamna lui 2010, in timpul unei vizite in Coreea de Nord a lui Siegfried Hecker, fostul director al laboratorului nuclear de la Los Alamos, i-a fost prezentata constructia unui reactor nuclear cu apa usoara care poate produce plutoniu pentru doua bombe nucleare pe an. La momentul respectiv, expertii straini estimau ca Phenianul era deja in posesia a cel putin opt bombe nucleare cu plutoniu. Dr. Hecker a vizitat si o uzina de imbogatire a uraniului, unde a vazut in jur de 2000 de centrifuge de ultima generatie, care pot produce uraniu imbogatit pentru fabricarea de arme nucleare. Programul bazat pe imbogatirea uraniului prezinta doua avantaje majore: a. Detectarea centrifugelor prin fotografii prin satelit sau de la mare altitudine este practic imposibila. Coreea de Nord are opt mine de uraniu, iar cantitatea de uraniu imbogatit care poate fi produsa este foarte mare. Bombele atomice bazate pe uraniu ar putea nu numai sa augmenteze semnificativ arsenalul nuclear nord-coreean, ci ar putea fi si vandute unor state precum Iranul sau unor grupari teroriste (Coreea de Nord a vandut rachete cu raza scurta si medie de actiune si arme conventionale Iranului si unor grupari teroriste precum Hezbolah sau Tigrii Tamili din Sri Lanka). Din punctul de vedere al regimului de la Phenian, detonarea unei bombe cu uraniu ar fi putut prezenta si doua dezavantaje:
a. Nu a mai fost testata, iar probabilitatea unui esec ar fi putut fi mai mare.
b. Miniaturizarea unei bombe cu uraniu este mai greu de realizat decat cea a unei bombe cu plutoniu.
Specialistii pot determina cu siguranta daca dispozitivul nuclear testat la 12 februarie a fost o bomba cu plutoniu sau cu uraniu numai dupa colectarea si analiza izotopilor radioactivi emanati in atmosfera. Acest proces poate dura cateva saptamani, daca nu chiar luni. Anunturile oficiale ale Phenianului vorbesc despre “diversificarea” programului nuclear, practic indicand ca dispozitivul detonat ar fi fost bazat pe uraniu imbogatit.
2.Phenianul a transmis comunitatii internationale, in special Statelor Unite, un mesaj reconfirmand ca armele nucleare si rachetele cu raza lunga de actiune fac parte din insasi identitatea regimului Kim. Coreea de Nord doreste incheierea unui tratat de pace care ar inlocui armistitiul care a inghetat razboiul din Coreea in anul 1953 si chiar stabilirea de relatii diplomatice cu Statele Unite. Insa, Coreea de Nord cere cu fermitate sa fie recunoscuta ca putere nucleara inainte de a se intoarce la masa tratativelor.
De nenumarate ori, Coreea de Nord si-a programat provocarile militare in functie de calendarul unor evenimente din Statele Unite sau Coreea de Sud.
Experimentul nuclear din 12 februarie a fost efectuat cu numai 13 ore inainte de discursul anual despre starea natiunii al presedintelui american Barack Obama. Pe 25 februarie, Park Geun-hye va fi inaugurata ca prima femeie presedinte in Coreea de Sud. Incepand din 1992, Coreea de Nord a executat provocari militare, inclusive lansari de rachete si incursiuni ale trupelor speciale, cu numai cateva saptamani inainte de inaugurarea unei noi administratii prezidentiale in Coreea de Sud. Regimul Kim isi flexeaza muschii inaintea schimbarii garzii in Coreea de Sud si aminteste Washingtonului ca programul sau nuclear este deja un fapt implinit.
3.Prin detonarea unui dispozitiv nuclear, proaspatul si tanarul lider al Coreei de Nord reafirma continuitatea atitudinii belicoase a regimului Kim si paseste pe urmele tatalui si bunicului. In acelasi timp, cei care se ocupa de crearea unui cult al personalitatii venerandu-l pe Kim Jong-un intentioneaza sa include rachetele nucleare cu raza lunga de actiune pe lista realizarilor tanarului lider.
Kim Jong-il a condus Coreea de Nord intr-o perioada cand tara a fost devastata de foamete si inundatii provocate de defrisarea irationala. Singura lui “realizare” a fost programul nuclear al Coreei de Nord, al carui progres a fost confirmat prin testele subterane din 2006 si 2009. Desi Kim Jong-il a incercat sa dezvolte si rachete cu raza lunga de actiune, toate testele au esuat. Dupa o incercare nereusita la data de 13 aprilie 2012, executata cu doua zile inainte de centenarul nasterii lui Kim Il-sung, pe 12 decembrie 2012 Coreea de Nord a plasat un obiect in orbita spatiala. Succesul programului de rachete cu raza lunga de actiune este atribuit clar lui Kim Jong-un. Testul nuclear de pe 12 februarie a fost al treilea din istorie, insa primul executat sub comanda lui Kim Jong-un. Daca regimul de la Phenian va reusi sa monteze ogive nucleare pe rachete cu raza lunga de actiune, aceasta realizare va fi atribuita lui Kim Jong-un. Astfel, CV-ul tanarului conducator, de altfel cam sarac, va fi impanat cu o “realizare epocala.”
4. Testul nuclear a fost si o “reclama comerciala.” Daca state precum Iranul sau grupari teroriste intentioneaza sa achizitioneze bombe nucleare din Coreea de Nord, vor sti ca nu este nevoie sa testeze aceste arme: “obiectul” de vanzare a fost deja testat cu success de catre producator.
In 2007, Israelul a bombardat si distrus reactorul nuclear Sirian de la al-Kibar, suspectat de reprocesarea plutoniului pentru producerea de arme nucleare. Dupa bombardament, Siria nu a cerut Consiliului de Securitate ONU sa condamne sau macar sa discute incidentul, ci s-a grabit sa stearga urmele si sa construiasca o noua cladire in locul reactorului al-Kibar. Dimensiunile reactorului sirian al-Kibar erau foarte asemanatoare reactorului nord-coreean de la Yongbyon, singurul de acelasi tip construit in cei 35 de ani dinainte de 2007. Inainte de atacul aerian israelian, mai multi experti care au analizat inregistrari video din interiorul reactorului sirian au remarcat configuratia identica cu cea a reactorului nord-coreean de la Yongbyon.
Investigatii ulterioare au descoperit ca materialele cheie folosite la construirea reactorului al-Kibar fusesera aduse de contrabanda prin China de catre compania de stat nord-coreeana Namchongang Trading. Chiar daca economia Coreei de Nord este in ruine, regimul Kim are nevoie de bani pentru propria supravietuire. “Economia de palat” a Coreei de Nord, cea care produce valuta necesara supravietuirii regimului si celor fideli lui, se bazeaza pe exporturi de resurse minerale, dar si foarte mult pe traficul de arme, droguri, produse farmaceutice si tigari contrafacute si pe alte feluri de contrabanda. Posibilitatea proliferarii nucleare de catre Coreea de Nord nu este un scenariu de film de actiune, ci un pericol real.
5. Testul nuclear a fost menit sa reconfirme sprijinul Chinei.
Republica Populara Chineza a intemeiat si protejat Coreea de Nord. China este o mare putere emergenta. Este putin probabil ca va abandona un stat vasal care serveste ca tampon intre Coreea de Sud, aliatul fidel al Statelor Unite, si granita sa. Statele Unite doresc securitate in Asia de Nord-est, iar China doreste stabilitate. Pentru a-si continua cresterea economica si ascensiunea, China isi doreste stabilitate la frontiere si vrea sa evite cu orice pret un influx masiv de refugiati, in cazul unui razboi, al unei miscari populare, sau al prabusirii regimului de la Phenian. China reuseste si sa profite de resursele minerale ale Coreei de Nord, desi infrastructura si reteaua energetica sunt la pamant, iar coruptia in floare, facand viata antreprenorilor chinezi destul de dificila.
Relatiile sino-coreene nu au fost intotdeauna idilice, ci au avut suisuri si coborasuri, cu variatiuni chiar mai ample decat cele inregistrate in relatiile sovieto-romane intre 1945 si 1989. China sustine Phenianul in forurile internationale, si in general se opune eforturilor de a imbunatati situatia drepturilor omului din Coreea de Nord. Insa, din cand in cand, Phenianul intinde coarda prea tare. In special un program de rachete nucleare cu raza lunga de actiune care ar putea ameninta Statele Unite creeaza o problema serioasa pentru China. Guvernul chinez nu este bucuros cand portavioanul american George Washington se apropie de Marea Chinei din pricina unei provocari militare nord-coreene. Retorica profund anti-japoneza a regimului de la Phenian ar putea impinge Japonia spre dezvoltarea armelor nucleare proprii, un scenariu care ingrijoreaza profund China. Cand regimul Kim a sarit peste cal, China nu si-a exercitat dreptul de veto ca membru permanent al Consiliului de Securitate ONU, iar in felul acesta Rezolutiile 1695, 1718, 1874 si 2087 au fost adoptate.
In pofida admonestarilor si avertismentelor lansate de China prin presa controlata de guvern, Phenianul a detonat a treia bomba nucleara. Riscul este mare, deoarece regimul Kim depinde foarte mult de China ca aliat si de comertul sino-nord coreean, iar cea mai mare parte a singurei sale frontiere terestre accesibile are de cealalta parte China. Insa, regimul lui Kim Jong-un se comporta asemenea unui baietandru rasfatat, impertinent si violent, care stie foarte bine ca parintii vor fi suparati foc cand face o boacana, insa il vor ierta si proteja in cele din urma. De fiecare data cand Coreea de Nord lanseaza o racheta, detoneaza o bomba nucleara, sau ii ataca miseleste pe sud-coreeni, China se poate supara, insa in cele din urma se erijeaza in protectorul regimului Kim. Testul din 12 februarie va reconfirma aceasta relatie incomoda, dar durabila.
6. Testul nuclear ridica stacheta in incercarile de a negocia cu Phenianul, de a-l izola, sau de a precipita prabusirea regimului Kim.
Ultima revizuire a Constitutiei afirma statutul de putere nucleara al Coreei de Nord. Pe masura ce programul nuclear avanseaza, devine tot mai greu sa se negocieze desfiintarea acestui program. Lectia pe care Phenianul pare sa o fi invatat din prabusirea lui Gadafi in Libia este ca abandonarea armelor nucleare si de distrugere in masa poate fi sinucidere curata pentru un regim dictatorial. Statele Unite si Coreea de Sud nu vor ataca niciodata Coreea de Nord, deoarece pierderile colaterale ar fi dramatice, de proportii biblice.
Regimul lui Kim Jong-un, un dictator inarmat cu rachete, arme nucleare si de distrugere in masa, si aflat la comanda unor forte armate de mai bine de un milion de oameni, continua sa fie o amenintare serioasa la adresa pacii si securitatii in zona. Insa, si implozia regimului ar putea avea urmari catastrofale: in haosul creat, localizarea si securizarea tuturor bombelor nucleare si a altor arme de distrugere in masa ar fi foarte greu de realizat, iar acestea ar putea intra sub controlul unor state, grupari sau indivizi hotarati sa le foloseasca in atacuri teroriste sau ca arme nucleare tactice in teatre de lupta regionale”.
- Vezi un interviu acordat de Grigore Scarlatoiu televiziunii SVT (Suedia), realizat in decembrie 2012
Momente-cheie ale programului nuclear nord-coreean:
- anii ’50: Experti sovietici ajuta guvernul de la Phenian sa demareze programul nuclear. Yongbyon este locul unde urmeaza sa se concentreaza eforturile nucleare ale tarii asiatice.
- 1969: Rapoarte ale serviciilor de informatii chineze indica faptul ca autoritatile din Coreea de Nord sunt decise sa produca arme atomice.
- 1974: Coreea de Nord se alatura Agentiei Internationale pentru Energie Atomica si permite monitorilor internationali sa-i inspecteze operatiunile.
- 1985: Guvernul de la Phenian semneaza tratatul de non-proliferare nucleara (NPT) dupa ce URSS ii ofera tehnologie pentru construirea a patru reactoare atomice destinate producerii de electricitate.
- 1986: Reactorul de la Yongbyon este pus in functiune.
- 1993: Phenianul abandoneaza NPT dupa ce refuza sa dezvaluie AIEA detaliile programului sau atomic.
- 1998: Statele Unite afirma ca regimul de la Phenian lucreaza la producerea unor arme nucleare in locatii secrete.
- 2002: Coreea de Nord le transmite diplomatilor americani ca are arme nucleare. Nord-coreeni iau masuri pentru a-i indeparta din tara pe inspectorii AIEA.
- august 2003: Incep la Beijing discutii intre cele sase state: Coreea de Nord, China, Coreea de Sud, Statele Unite, Japonia si Federatia Rusa. Americanii cer abandonarea completa a programului nuclear de catre statul comunist, insa Phenianul refuza.
- 10 februarie 2005: Coreea de Nord sustine public ca are arme atomice si se retrage de la negocieri.
- 2 octombrie 2006: Ministrul de externe de la Phenian anunta ca tara sa va efectua un test nuclear.
- 9 octombrie 2006: Coreea de Nord efectueaza primul sau test nuclear, in Punggye-ri.
- 11 octombrie 2006: Consiliul de Securitate al ONU impune noi sanctiuni impotriva regimului de la Phenian.
- 25 mai 2009: Al doilea test nuclear are loc la circa 10-15 km de zona in care a avut loc primul test, cu aproape trei ani inainte. In acelasi timp, sunt lansate mai multe rachete cu raza scurta de actiune. Cu doar cateva saptamani inainte, Phenianul s-a retras de la masa negocierilor cu tarile vecine si cu Statele Unite, pe marginea programului sau nuclear. ONU impune noi sanctiuni.
- martie 2010: Coreea de Nord este acuzata de scufundarea vasului Cheonan, o nava de razboi sud-coreeana. In incident si-au pierdut viata 46 de marinari din Coreea de Sud.
- septembrie 2010: Kim Jong Il anunta ca fiul sau Kim Jong Un urmeaza sa-i fie succesor, numindu-l in pozitii de conducere in armata si in cadrul Partidului Muncitorilor.
- noiembrie 2010: Artileria nord-coreeana bombardeaza insula sud-coreeana Yeongpyeong, patru persoane pierzandu-si viata.
- 27 iulie 2011: Un inalt diplomat nord-coreean se deplaseaza la New York pentru a negocia modalitati de reinitiere a negocierilor intre cele sase state: Coreea de Nord, China, Coreea de Sud, Statele Unite, Japonia si Federatia Rusa.
- 24 octombrie 2011: Diplomati din SUA si Coreea de Nord incep discutiile la Geneva pe marginea dosarului nuclear nord-coreean.
- 19 decembrie 2011: Autoritatile de la Phenian anunta ca Kim Jong Il a murit in urma unui atac de cord. Guvernul de la Seul ordona stare de alerta pentru armata sud-coreeana, in timp ce, pe strazile din orasele nord-coreene, milioane de oameni sunt filmati plangand la aflarea vestii mortii liderului comunist. Kim Jong Un este desemnat „marele succesor”.
- 30 decembrie 2011: Coreea de Nord anunta comunitatea internationala ca nu-si va modera pozitia fata de guvernul de la Seul.
- 23 februarie 2012: Reprezentanti americani si nord-coreeni se intalnesc la Beijing in cadrul discutiilor pe marginea dosarului nuclear, primele desfasurate dupa moartea lui Kim Jong Il.
- 29 februarie 2012: Statele Unite si Coreea de Nord anunta ca au ajuns la un acord prin care americanii vor oferi ajutoare alimentare statului comunist, cu conditia suspendarii, de catre Phenian, a operatiunilor de imbogatire a uraniului, precum si a instituirii unui moratoriu privind testele nucleare si ale rachetelor cu raza lunga de actiune.
- martie 2012: Coreea de Nord incalca intelegerea cu Statele Unite lansand o racheta cu raza lunga de actiune.
- ianuarie 2013: Autoritatile de la Phenian confirma ca vor efectua un al treilea test nuclear.
- 12 februarie 2013: Coreea de Nord a efectuat cel de-al treilea test atomic subteran, la Punngye-ri. Expertii estimeaza ca puterea testului nuclear a fost de 6-7 kilotone.
Focoase nucleare, pe tari (toate cifrele sunt estimari, valabile pentru decembrie 2012):
* Statele Unite – 4.650
* Rusia – 4.500
* Franta – 300
* China – 240
* Marea Britanie – 225
* Pakistan – 90-110
* India – 80-100
* Israel – 80
* Coreea de Nord – sub 10
Citeste si:
INTERVIURILE HotNews.ro