Cum a modificat Guvernul ordonanța de urgență care a supărat primarii: Vor fi permise cheltuielile din donații și sponsorizări ori cele cu anumite festivaluri
Guvernul a modificat luni, într-o ședință extraordinară, ordonanța de urgență 52/2025 care viza reducerea anumitor cheltuieli în primării și a stârnit scandal în Coaliție. Primele informații legate de modificări au fost comunicate de Ministerul Culturii care a anunțat că noul act va permite cheltuielile efectuate din donații și sponsorizări ori cheltuielile de la evenimentele speciale (festivaluri de artele spectacolului, evenimente de diplomație culturală, târguri de carte, expoziții, bienale etc.).
Schimbările adoptate de guvern la OUG 52/2025 s-au făcut în cadrul unui alt proiect de ordonanță de urgență aflat pe ordinea de zi, care viza modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2022.
Ce cheltuieli vor fi permise primăriilor, conform Ministerului Culturii
Primele informații legate de aceste modificări au venit de la Ministerul Culturii, care a precizat că guvernul a aprobat mai multe exceptări de la art. XVII al OUG nr. 52/2025, care să permită, printre altele, desfășurarea normală a activității în instituțiile publice de cultură.
„Noul act normativ exceptează de la dispozițiile imperative de interzicere a angajării de cheltuieli din fondurile publice, prevăzute la alin. (1), și de la cele privind plafonarea cheltuielilor, prevăzute la alin. (2), cheltuielile efectuate din donații și sponsorizări, cele necesare pentru producerea, exploatarea, valorificarea de bunuri culturale, artistice, literare, editoriale sau cinematografice, de protejare, conservare, cercetare și promovare a bunurilor de patrimoniu cultural, sau în cadrul evenimentelor sociale, organizate în acord cu misiunea publică”, se arată în comunicatul Ministerului.
Astfel, în limita bugetului aprobat, instituțiile publice care organizează și desfășoară activități în domeniul culturii și/sau oferă servicii cultural-artistice, indiferent de forma de finanțare și subordonare, pot efectua cheltuieli potrivit dispozițiilor aplicabile ale OG nr. 51/1998, potrivit Legii nr. 186/2003 și ale Legii nr. 422/2001 și, după caz, potrivit angajamentelor cuprinse în contractele de management încheiate cu autoritatea tutelară
„Excepția este aplicabilă și în situația în care nu este incidentă existența unui contract de management sau, din diverse motive, nu există un astfel de contract”, menționează Ministerul Culturii.
Liber la festivaluri, târguri de carte și expoziții
„De asemenea, ținând cont de caracterul specific, sezonier, excepțiile acoperă posibilitatea de valorificare a bunurilor culturale independent sau, după caz, în cadrul evenimentelor speciale (festivaluri de artele spectacolului, evenimente de diplomație culturală, târguri de carte, expoziții, bienale etc.). De asemenea, autoritățile și instituțiile administrației publice pot finanța cheltuieli de consultanță și/sau de studii și cercetări necesare pentru emiterea diferitelor documente obligatorii și devine posibilă și exercitarea calității de autoritate finanțatoare în materia acordării de finanțări nerambursabile.
Pentru situațiile excepționale, neacoperite de noile dispoziții, în baza unei justificări temeinice, se menține posibilitatea ca Guvernul României să aprobe, pe bază de memorandum, încheierea de angajamente legale, respectiv depășirea limitelor de plăți”, subliniază Ministerul Culturii.
Pentru evitarea repetării unor situații similare și a blocajelor în anii următori, Ministerul Culturii spune că „va iniția modificarea cadrului legislativ și, începând cu exercițiul financiar 2026, Titlul 20 nu va mai cuprinde cheltuielile materiale ale instituțiilor publice din domeniul culturii, acestea urmând a fi încadrate, cu sprijinul Ministerului Finanțelor, la alt titlu bugetar”.
În aceeași logică, Ministerul Culturii reiterează importanța respectării dispozițiilor legii speciale privind managementul cultural de către toate autoritățile publice. Managementul performant rămâne, și nu numai în perioade de criză economică, cel mai adecvat instrument pentru recunoașterea rolului social al domeniului culturii, consacrat prin Constituție.
Anunțul Guvernului: Ce alte cheltuieli sunt permise
Guvernul a anunțat ulterior, luni seara, că a aprobat o serie de modificări și completări la Ordonanța de Urgență nr. 52/2025, introducând „excepții justificate” pentru următoarele categorii de cheltuieli:
- Studii și activitate de consultanță necesară pentru pregătirea proiectelor de investiții și depunerea cererilor de finanțare, inclusiv a celor finanțate din fonduri europene;
- Activități cultural-artistice și de patrimoniu, desfășurate potrivit OG nr. 51/1998, Legii nr. 186/2003 și Legii nr. 422/2001;
- Cheltuieli aferente asistenței juridice referitoare la arbitrajele litigiile internaționale;
- Alte cheltuieli cu impact bugetar redus, dar necesare pentru buna funcționare a unor servicii publice esențiale furnizate de structuri ale administrației central, fără a fi necesară aprobarea prin memorandum.
„De asemenea, a fost introdus un mecanism flexibil la nivelul autorităților publice locale: în situațiile în care o cheltuială nu poate fi amânată după 1 ianuarie 2026, ordonatorii de credite pot aproba, pe baza unei note justificative, derogări de la limitările impuse de OUG nr. 52/2025, fără a mai fi necesară promovarea unui memorandum în Guvern.
Totodată, actul normativ prevede posibilitatea ca excedentul bugetar local și disponibilitățile din secțiunea de funcționare să poată fi utilizate cu prioritate pentru finanțarea serviciilor sociale. Această măsură asigură stabilitatea și continuitatea serviciilor sociale la nivel local și sprijină protejarea categoriilor vulnerabile”, se arată în comunicatul Executivului.
Guvernul susține că măsura aprobării acestor modificări la OUG 52/2025 are ca obiectiv „asigurarea unei utilizări prudente și eficiente a fondurilor publice, concomitent cu o flexibilizare administrativă a normei, pentru a reduce necesitatea aprobării unor memoranduri individuale în situații punctuale”.
De ce a revenit Bolojan asupra reducerii de cheltuieli din primării
Ordonanța de urgență 52/2025, adoptată în data de 1 octombrie de Guvern, prevede că primăriile și Consiliile Județene nu vor mai putea da bani, până în decembrie 2025, pe:
- Mobilier;
- Aparatură birotică;
- Telefoane mobile și abonamente suplimentare;
- Autoturisme și combustibil (în afara cazurilor de urgență);
- Obiecte de inventar neesențiale (dotări noi de birou, echipamente decorative);
- Tipărituri și publicitate (pliante, broșuri, reclame, campanii media);
- Protocol (mese festive, recepții, cadouri);
- Organizări de evenimente fără finanțare externă;
- Consultanță și expertiză;
- Deplasări interne și externe (cu excepția celor strict obligatorii);
- Studii și documentații neprevăzute de lege;
- Reparații curente.
Primăriile vor putea cheltui bani în continuare pentru salarii, sporuri, contribuții, utilități, funcționarea instituțiilor de învățământ, dispensarelor și primăriei, pentru sănătate, asistenta socială, pentru urgențe – cum ar fi intervenții ale ISU și pentru audit, servicii bancare, IT obligatoriu, colectare taxe.
Măsurile au supărat primarii, critici venind inclusiv de la edilii PNL.
Astfel, primarul PNL al Slatinei, Mario de Mezzo, a reclamat în data de 11 octombrie, faptul că această ordonanță a blocat primăriile din toată țara care aveau în plan să facă lucrări de reparații. Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, susținut de PNL, ar trebui să își asume această greșeală, a spus atunci de Mezzo.
„Nu mai putem să pregătim drumurile pentru iarnă”, acuză PSD
Asociația Comunelor și Orașelor a atenționat, în data de 6 octombrie, asupra faptului că în perioada octombrie–decembrie 2025, plățile pentru „Bunuri și servicii” nu pot depăși media lunară a plăților făcute din ianuarie până în septembrie 2025, la care se adaugă 10%.
Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, a atras atenția în data de 6 octombrie, după ședința conducerii PSD asupra Ordonanței.
„Am solicitat ca OUG 52/2025 să fie revizuită. Acolo se vorbește despre faptul ca până la sfârșitul anului nu mai putem să facem reparații. Nu mai putem să pregătim drumurile pentru iarnă”, a spus Olguța Vasilescu.
Ea a mai spus luni că Ordonanța interzice studiile de fezabilitate și expertizele și că în ședința de Guvern din 1 octombrie proiectul a fost citit pe repede înainte și adoptat.
Acuzații și de la liderul PSD
Președintele PSD Sorin Grindeanu a criticat dur, în data de 12 octombrie, la Antena 3, modul în care a fost adoptată de guvern OUG 52/2025 privind reducerea cheltuielilor din administrație.
„A venit Ministerul Finanțelor și a citit pe bandă un amendament mult mai lung care nu are nicio legătură cu realitatea. Apoi Ministerul Finanțelor a cerut să fie exceptat”, a spus Grindeanu. „Este exemplul perfect în care faci prostește, ca niște idioți, toate acele lucruri și blochezi tot și apoi vii tu, care le-ai promovat, să ceri excepții pentru tine”, a continuat liderul PSD.
De asemenea, Grindeanu a criticat și proiectul de reformă a administrației locale susținut de către premierul Ilie Bolojan, despre care a spus că reprezintă „o concediere în masă”.
„Așa-numita reformă în admnistrația locală nu este o reformă, ci este o concediere în masă (…) Există unități administrativ-teritoriale cu un număr excesiv de angajați și care trebuie să-l reducă, dar ce trebuie să urmărim este să nu se scadă nivelul serviciilor publice. Lucrurile astea pot fi făcute prin reforme, nu concedieri”, a spus liderul PSD.
De ce nu se înțeleg PSD, PNL, USR și UDMR pe reforma în administrație
Dacă PSD cere ca primarii să aibă de ales între reduceri de personal și tăieri de salarii pentru primăriile care nu pot da afară angajați, PNL și USR vor doar reduceri de personal.
Mai mult, PSD cere ca la pachet cu reforma administrației locale să fie făcută și reforma la nivel central. La centru, sunt luate în calcul comasări de instituții, tăieri de salarii și concedieri – 10% sau 20% din posturile ocupate.
INTERVIURILE HotNews.ro