Guvernul german a început să se certe după ce a rămas cu o gaură de 60 de miliarde de euro în buget: „Frâna” de îndatorare, din nou motiv de dispută

În guvernul german au izbucnit primele certuri după ce Curtea Constituțională l-a lăsat fără 60 de miliarde de euro pe care intenționa să îi cheltuie pe proiecte de investiții și susținere a industriei, în centrul disputei aflându-se „frâna” privind îndatorarea publică prevăzută de Constituție, relatează Reuters.

Puține lucruri ilustrează mai bine natura tensionată a coaliției care guvernează Germania decât arhitectura de putere care decide asupra finanțelor țării.

Cancelar este social-democratul Olaf Scholz, fostul ministru de finanțe al Angelei Merkel. În perioada în care Scholz a fost șeful finanțelor germane el s-a remarcat printr-o abordare precaută, atât partidul creștin-democrat CDU al lui Merkel, cât și SPD-ul social-democrat conformându-se prevederii constituționale care interzice un deficit bugetar anual mai mare de 0,35% din PIB.

Scholz este flancat dinspre stânga de către ministrul său pentru economie, Robert Habeck de la Partidul Verde, care militează pentru investiții și cheltuieli puternice în vederea tranziției către o economie fără emisii de carbon.

Însă Ministerul Finanțelor, cel care decide alocarea fondurilor și redactează bugetul, este controlat de către FDP, un partid al dreptei liberale care l-a nominalizat pentru portofoliu pe Christian Lindner, un conservator fiscal.

Alianța de guvernare este supranumită în Germania „coaliția-semafor” datorită culorilor celor 3 partide care o alcătuiesc: roșul SDP, galbenul FDP și verdele Verzilor.

Curtea Constituțională a Germaniei a aruncat benzină peste aceste divergențe doctrinare săptămâna trecută, când a decis că un truc contabil folosit de coaliție pentru a cheltui 60 de miliarde de euro pentru inițiative precum construirea unor locuințe mai eficiente din punct de vedere termic, subvenționarea electricității produse din surse regenerabile și a producției de cipuri.

Un alt pilon al planului era susținerea companiilor cu un consum energetic ridicat în condițiile în care industria germană a fost puternic afectată de tăierea legăturilor cu Rusia.

Contre între miniștrii lui Olaf Scholz

Luni, ministrul economiei Habeck a criticat respectarea a ceea ce el a descris ca fiind frâna constituțională „inflexibilă” privind îndatorarea publică, criticându-l pe omologul său de la finanțe Lindner pe tema tăierii unor subvenții planificate.

„De unde vreți să tăiem 60 de miliarde în beneficii sociale? Asta ratează drama situației”, a declarat Habeck pentru postul de radio Deutschlandfunk. Întrebat despre afirmațiile lui Lindner potrivit cărora guvernul poate realiza mai multe cu bani mai puțini, Habeck a spus că „acestea sunt doar vorbe”.

„Realitatea este diferită”, a subliniat el.

Habeck a precizat că nu propune eliminarea frânei de îndatorare, dar că ea este „inflexibilă”, amintind totodată de faptul că economia Germaniei nu a reușit să iasă din recesiunea în care a intrat în primul trimestru al anului. El a spus de asemenea că inflația și prețurile ridicate la energie necesită sprijin guvernamental pentru populație și industrie.

Ministerul Finanțelor condus de Lindner a refuzat să comenteze asupra afirmațiilor sale, afirmând că încă analizează amploarea repercusiunilor deciziei Curții Constituționale.

Însă Lindner a avertizat în cursul weekendului că aceasta lasă guvernul cu mai puțini bani pentru a susține economia și dezvoltarea infrastructurii.

„Consecințele pe termen scurt sunt dure. Pe termen lung putem obține avantaje. Suntem forțați acum să modernizăm economia cu mai puține subvenții publice”, a declarat el într-un interviu acordat ziarului Bild am Sonntag.

Opoziția germană acuză guvernul că este singurul responsabil pentru situație

În dispută au intrat de pe margine și CDU și CSU, aliatul său creștin-social din Bavaria, cele care au atacat la Curtea Constituțională măsura prin care guvernul lui Scholz a încercat să folosească datorii făcute în timpul pandemiei de COVID-19 pentru a finanța proiecte de investiții.

Sebastian Brehm, un purtător de cuvânt al CSU pe probleme de finanțe, a criticat ceea ce el a descris că sunt „insultele de netolerat” ale lui Habeck față de opoziție și Curtea Constituțională.

„Fiindcă acum nu decizia Curții Constituționale sau acțiunea în instanță a CDU și CSU periclitează economia și locurile de muncă. Ele [sunt periclitate] mai degrabă de politicile nechibzuite și neconstituționale privind bugetul ale guvernului federal și coaliției [de guvernare]”, a acuzat acesta.

„Doar voi sunteți responsabili pentru consecințe”, a subliniat Brehm.

Decizia care a provocat un seism politic în Germania

În decembrie 2021 social-democrații lui Scholz au ajuns la acord cu Verzii reprezentați de ministrul economiei Robert Hobeck și liberali precauți fiscal ai ministrului finanțelor Lindner pentru a transfera 60 de miliarde de euro într-un nou fond pentru susținerea investițiilor verzi, dar și alte proiecte importante.

Suma a fost împrumutată în timpul pandemiei de COVID-19 pentru susținerea economiei și a populației, însă a rămas necheltuită. Transferarea fondurilor a fost făcută prin A Doua Lege de Rectificare Bugetară din 2021, care a modificat retroactiv Legea Bugetului pe anul respectiv.

Mutarea a permis coaliției de guvernare să profite cât mai mult de suspendarea temporară a limitei de îndatorare prevăzută în Constituția germană.

Parlamentul german a fost de acord să suspende respectarea limitei în timpul pandemiei de COVID-19, când au fost necesare sume uriașe pentru susținerea economiei și a populației în timpul lockdown-urilor. Guvernul a renunțat la suspendare și a reluat respectarea limitei de îndatorare în iulie 2022.

Însă Curtea Constituțională a decis miercurea trecută că legea de rectificare bugetară prin care s-a făcut transferul de fonduri este incompatibilă cu „frâna” prevăzută în legea de bază și, prin urmare, este anulată de drept. Speța a ajuns pe masa judecătorilor constituționali după ce a fost atacată în instanță de opoziția condusă de creștin-democrații de dreapta.

Guvernul lui Scholz a amânat deja trimiterea în parlament a propunerii sale de buget pentru 2024 în urma pronunțării deciziei, urmând ca situația să fie discutată într-o ședință extraordinară ce va fi organizată marțea aceasta.

Dar un motiv și mai mare de îngrijorare pentru coaliția lui Scholz este că, odată stabilit precedentul de către Curtea Constituțională, și alte bugete speciale ar putea fi atacate în instanță și anulate. În total, Germania are 29 de astfel de bugete care însumează împreună 869 de miliarde de euro.