402.926 de bugetari au dat statul român în judecată în ultimii ani pentru drepturi salariale, iar 159.119 au câștigat definitiv litigiile, arată datele publicate în urmă cu o săptămână de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Analiza instanței supreme plasa magistrații pe locul 12 în topul bugetarilor care au dat statul în judecată, pe primele locuri fiind indicați profesorii și polițiștii.
Decizia CEDO vine după ce în 15 octombrie, Înalta Curte de Casație și Justiție a obligat Guvernul României să plătească magistraților, în termen de 10 zile, restul restanțelor magistraților – 1 miliard de euro, altfel riscând penalități de 1% pe zi.
Procesul dintre Guvern și ICCJ s-a judecat în timp record și a fost declanșat după ce, la începutul anului, Executivul a decis ca banii destinați restanțelor magistraților să fie direcționați către pachetul social propus de PSD pentru categoriile vulnerabile.
Ce a spus ÎCCJ
Invocând dezinformarea din spațiul public, Înalta Curte de Casație și Justiție a publicat în urmă cu o săptămână, în ziua în care a decis definitiv că Guvernul să plătească magistraților restanțele salariale de 1 miliard de euro, o analiză privind „problematica litigioasă” a bugetarilor din România.
Instanța supremă a precizat că magistrații nu sunt singurii bugetari care au dat statul în judecată pentru drepturi salariale prevăzute de legi în vigoare.
A indicat, pe categorii profesionale, care sunt domeniile în care s-au înregistrat cele mai multe procese.
Numărul proceselor e una, valoarea sumelor e altceva
Cifrele publicate de ICCJ indicau numai numărul litigiilor, nu și valoarea drepturilor salariale câștigate prin hotărâri definitive.
Valoarea sumelor pe care statul român le-a plătit în ultimii 20 ani bugetarilor în urma hotărârilor judecătorești a fost făcută publică în hotărârea publicată joi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Pușcașu și alții împotriva României.
Suma a fost stabilită pe baza informațiilor furnizate de Guvernul României Curții de la Strasbourg. Executivul a transmis sumele distinct în funcție de cine era ordonator principal de credite.
Până în 2022, Ministerul Justiției a fost ordonator principal pentru toți magistrații. Ulterior, Înalta Curte a devenit ordonator principal de credite pentru instanțe, iar Parchetul General pentru parchete.
Câți bani a plătit România pentru restanțele magistraților
„Pentru perioada 2006-2022, Ministerul Justiției a plătit judecătorilor, în executarea unor hotărâri judecătorești și a unor acte administrative, suma de 2.556.604.346 RON, adică aproximativ 604.398.190 EUR”, se menționează în hotărârea CEDO.
„Guvernul precizează că această cifră nu include sumele plătite judecătorilor din circumscripția Curții de Apel București și a Curții de Apel Târgu Mureș, care nu au transmis informații în acest sens. În plus, CSM a plătit, din 2006 până în iunie 2026, suma de 118.305.943 RON, adică aproximativ 27.641.575 EUR, iar Înalta Curte a plătit, la rândul său, pentru perioade cuprinse între 2010 și 2022, suma de 4.579.420.000 RON, adică aproximativ 1.002.061.269 EUR”.
Totalizând sumele achitate de statul român judecătorilor în perioada 2006-2026 rezultă un cuantum de 1.63 de miliarde de euro plătiți magistraților în baza hotărârilor judecătorești.
Sumele ar fi și mai mari dacă s-ar adăuga și cele cuvenite magistraților Curții de Apel București și Curții de Apel Târgu Mureș.
CAB este cea mai mare instanță de apel din România, în circumscripția sa desfășurându-și activitatea 1.131 de judecători, potrivit datelor Consiliului Superior al Magistraturii.
Ce sume s-au plătit celorlalți bugetari
Datele transmise de Guvern Curții Europene pentru Drepturile Omului arată că „pentru perioada 2006-2025, toate celelalte ministere la un loc, inclusiv Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Interne, au plătit angajaților, în temeiul hotărârilor judecătorești, suma totală de aproximativ 73.234.680 EUR”.
Un calcul simplu arată că suma plătită magistraților este de 22 de ori mai mare decât toate celelalte categorii bugetare la un loc.
Ce spune CEDO
Curtea de la Strasbourg a reținut în hotărârea privind restanțele salariale ale magistraților români că „multiplicarea acțiunilor în justiție și a hotărârilor interpretative a făcut dificilă orice estimare prealabilă a costului global al acestor creanțe și a impactului lor asupra finanțelor publice”.
Procesele magistraților s-au desfășurat în cascadă, fiind înregistrate două mari valuri: 2006-2009 și 2016-2021.
Pe lângă alinierea valorii de referință sectorială, în funcție de care le erau calculate salariile, magistrații au cerut în instanță acordarea a diverse sporuri, invocând că sunt discriminați.
Pe lângă litigiile prin care s-au stabilit care sunt sumele pe care magistrații ar trebui să le primească, au urmat alte procese prin care s-au stabilit penalități, dobânzi și alte despăgubiri compensatorii pentru neplata la timp a sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești.
Sumele au tot crescut
„Curtea constată că, deși Guvernul a instituit plata eșalonată a sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești, sumele datorate nu au scăzut în timp, ci, dimpotrivă, au crescut, ajungând, astfel cum arată totalul sumelor deja plătite și al celor rămase de plată, la un cuantum deosebit de ridicat. De altfel, sumele rămase de plată reprezintă o parte semnificativă din bugetul necesar bunei funcționări a instanțelor pentru anul 2025.
În acest context, Curtea admite că situația creată prin clarificarea pe cale jurisdicțională a întinderii drepturilor noul contencios dezvoltat după 2016 au fost nu numai neașteptate pentru autoritățile române, care stabiliseră anterior un cadru legal privind determinarea veniturilor magistraților, ci și de o amploare deosebit de mare, atât prin cuantumul sumelor pretinse, cât și prin numărul creditorilor vizați”, rețin judecătorii CEDO în hotărâre.
Curtea consideră că plata imediată și integrală a sumelor datorate magistraților ar fi putut afecta economia statului.
Decizia CEDO
Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat joi în cazul unor magistrați români care au acuzat încălcarea unor drepturi, după deciziile guvernului de eșalonare a plății unor restanțe salariale câștigate prin hotărâri judecătorești în România.
În plângerile depuse la CEDO, magistrații români au invocat încălcarea a două drepturi fundamentale în contextul reeșalonării restanțelor salariale: dreptul privind proprietatea si dreptul la un proces echitabil.
În unanimitate, Curtea de la Strasbourg a respins plângerile magistraților români ca fiind nefondate. În motivarea deciziei, CEDO arată că modul în care magistrații din România și-au acordat drepturi salariale în urma unui val de procese prezintă „un risc de conflict de interese”.
Reacțiile din justiție: Decizia trebuie analizată cu toate nuanțele
După pronunțarea deciziei CEDO, Lia Savonea, președinta instanței supreme, a declarat pentru HotNews că decizia CEDO „reconfirmă o serie de principii fundamentale, între care caracterul obligatoriu al hotărârilor judecătorești definitive, respectarea separației puterilor în stat și posibilitatea eșalonării executării obligațiilor financiare, în anumite condiții”.
Referitor la criticile din hotărârea Curții Europene, Lia Savonea spune că „decizia trebuie analizată în integralitatea sa, cu toate argumentele și nuanțele reținute de Curte, evitând interpretările selective sau concluziile pripite”.
Consiliul Superior al Magistraturii a reacționat la o zi după pronunțarea deciziei CEDO, subliniind într-un comunicat că „executarea hotărârilor judecătorești definitive este obligatorie, inclusiv pentru stat”.
„Consiliul atrage atenția că numeroasele litigii salariale din sectorul public, inclusiv cele privind magistrații, au fost generate de deficiențele unui cadru legislativ insuficient de clar, coerent și predictibil, care a permis interpretări divergente și tratamente diferențiate”.
„În acest context, Consiliul invită autoritățile legislative și executive la consultări pentru elaborarea unui cadru normativ stabil, neechivoc și nediscriminatoriu, care să elimine cauzele acestor litigii și să prevină apariția altora în viitor”.
„Respectarea hotărârilor judecătorești nu este o chestiune de oportunitate bugetară, ci o obligație juridică fundamentală a statului, a cărei îndeplinire trebuie asigurată inclusiv atunci când, în condițiile permise de Convenție, executarea este eșalonată”, se arată în comunicatul transmis vineri de CSM.
Hotărârea a pus în fața magistraților români o oglindă
O reacție critică a venit din partea procurorului CSM, Claudiu Sandu, care într-o postare pe Facebook a afirmat că decizia CEDO este una istorică, care „a pus în fața magistraților români o oglindă”.
„Hotărârea Pușcasu și alții împotriva României prezintă un tablou sumbru asupra statului de drept în România. Un tablou în care interesul financiar pare sa fi trecut în fața imperativului unei justitii eficiente si adevărate, in care anularea probelor este preferată uneori unei judecați pe fondul cauzei, un tablou in care dosare definitiv judecate sunt redeschise pentru a fi declarat nevinovat inculpatul călcând in picioare stabilitatea raporturilor juridice, un tablou în care se folosesc cu rea-credinta instituții juridice precum strămutarea doar din dorința de a împiedica orice întrebare care ar putea fi adresată CJUE. Vălul s-a ridicat și nu mai putem păcăli curțile europene de justiție”, a comentat procurorul Sandu pe pagina de Facebook.
