HARTĂ. Marea necunoscută a asaltului ucrainean fără precedent care a străpuns granița, a capturat teritoriu și a dus războiul pe pământul Rusiei

Trupele ucrainene au trecut granița rusească și au reușit să avanseze în jur de 15 kilometri în regiunea Kursk, luând prin surprindere apărarea subdimensionată locală și provocând furie la Kremlin. Este însă neclar, deocamdată, scopul operațiunii îndrăznețe, care vine într-un moment în care Kievul se afla în defensivă în mai multe puncte ale frontului, sub asalturile Rusiei, scriu BBC Rusia, Meduza și Kyiv Independent.

Rusia s-a trezit atacată chiar pe teritoriul ei pe 6 august, când sute de militari ucraineni, posibil 1.000 potrivit oficialilor ruși, din cel puțin două brigăzi, sprijiniți de artilerie, drone și apărare aeriană, au lansat o operațiune ambițioasă peste frontiera de stat în regiunea Kursk.

Detaliile despre operațiune sunt incerte, dar mai multe surse sugerează că ucrainenii au reușit să înainteze în jur de 15 kilometri pe teritoriul Rusiei, punând pe fugă forțele ruse locale subdimensionate și posibil capturând localitatea Sudja, împreună cu alte câteva sate – o informație neconfirmată oficial, potrivit publicației independente ruse Meduza.

Este o performanță impresionantă pentru o armată care a fost în defensivă timp de un an întreg – și care s-a străduit să mobilizeze efective suficiente pentru a rezista atacurilor rusești neîncetate, dar costisitoare, pe toată linia frontului din estul Ucrainei.

Incursiunea a avut loc într-un moment complicat al războiului, când la sute de kilometri mai la sud, forțele ucrainene continuă o apărare îndârjită în Donețk.

Observatorii au subliniat că în prezent, armata ucraineană nu poate dota complet brigăzile care apără orașele de pe linia frontului din est, un lucru care are implicații serioase asupra eforturilor Kievului de a păstra ultimele zone libere din Donețk, scrie Forbes.

Cu toate acestea, au observat analiștii, ce este clar este că Kievul a fost capabil să aloce două sau mai multe brigăzi pentru atacul de la Sudja și a considerat că potențialele câștiguri ale acestui atac merită costul potențial.

Consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak a avut joi prima reacție pe tema asaltului, spunând că agresiunea Rusiei este oricărei escaladări, inclusiv a incursiunii Kursk și a atacurilor din Belgorod.

„Cauza principală a oricărei escaladări, bombardamente, acțiuni militare, evacuări forțate și distrugeri, inclusiv în propriile teritorii (ale Rusiei), cum ar fi regiunile Kursk și Belgorod, este exclusiv agresiunea fără echivoc a Rusiei“, a scris Podoliak pe X.

Unde au ajuns ucrainenii

Guvernatorul interimar al regiunii Kursk, Alexei Smirnov, a declarat că a introdus starea de urgență în regiunea de frontieră. Oficialii regionali au spus că asta înseamnă restricționarea accesului la anumite zone, scrie BBC Russian.

De asemenea, acesta a spus că 3.000 de localnici au fost evacuați din regiune. Și a asigurat că situația este sub control. Iar ministerul rus al Apărării a subliniat joi dimineață că forțele sale au împiedicat în acest moment avansul ucrainean.

Spre sfârșitul zilei de miercuri, 7 august, mai multe surse rusești anunțaseră că trupele Kievului au intrat în localitatea Sudja, un orășel cu 6.000 de locuitori aflat la aproximativ 10 kilometri de graniță.

„Sudja este practic pierdută. Și acesta este un important centru logistic”, a scris Iuri Podoliaka, un popular blogger militar pro-rus de origine ucraineană, care a adăugat că forțele ucrainene înaintau spre nord, spre Lgov.

„În general, situația este dificilă și continuă să se deterioreze, în ciuda faptului că ritmul ofensivei ucrainene a scăzut simțitor”, a continuat acesta.

Imaginile video postate pe rețelele sociale au arătat străzile orașului goale, cu pagube considerabile vizibile în urma luptelor.

Potrivit bloggerilor de război ruși, lupte au avut loc de asemenea într-o serie de sate rusești la sud și mai ales la nord-vest de Sudja, unde a avut loc principala ofensivă.

Kyiv Independent, care a realizat o hartă a luptelor, avertizează însă că în această fază incipientă a ofensivei, în care liniile frontului încă nu s-au cristalizat, iar forțele de atac sunt adesea conduse de o avangardă de trupe de recunoaștere sau sabotaj, este neclar cine și ce controlează.

Important ar putea fi că la Sudja se află ultimul punct operațional de livrare a gazelor naturale rusești către Europa prin Ucraina. Conducta Urengoi-Pomari-Ujhorod a transportat aproximativ 14,65 miliarde de metri cubi de gaz în 2023, aproximativ jumătate din exporturile de gaz ale Rusiei către Europa.

Unele surse au relatat că acest punct operațional ar fi controlat acum de ucraineni. Operatorul ucrainean de transport al gazelor a declarat că gazul rusesc tranzitează încă în mod normal către consumatorii europeni, scrie Reuters.

De asemenea, la doar 60 km nord-est se află centrala nucleară Kursk.

Pierderi militare

Ministerul Sănătății din Rusia a declarat că 31 de civili, inclusiv șase copii, au fost răniți. Smirnov a anunțat marți de asemenea că cinci persoane au fost ucise.

Pierderile militare ale celor două tabere pot fi doar estimate. Șeful Statului Major rus, Valeri Gherasimov, a anunțat că sute de soldați ucraineni au fost uciși și că forțele Moscovei au distrus 54 de vehicule blindate ucrainene, inclusiv șapte tancuri.

În primele 24 de ore ale ofensivei, ministerul rus al apărării a postat înregistrări video care arată mai multe echipamente ucrainene lovite, inclusiv două lansatoare mobile de apărare antiaeriană Buk-M1 și vehicule blindate de luptă Stryker.

De partea rusă, imaginile postate pe rețelele sociale în zilele de 6 și 7 august au arătat mai multe echipamente rusești distruse, inclusiv un elicopter de atac Ka-52 care ar fi fost doborât în apropierea satului Nijni Klin.

Printre alte pierderi confirmate vizual, două tancuri rusești T-62 au fost, de asemenea, văzute distruse în apropierea frontierei. O dronă ucraineană a înregistrat de asemenea o lovitură împotriva unui elicopter rus Mi-24 în timpul zborului, deși bloggerii de război ruși au relatat că echipajul a reușit să aterizeze în siguranță.

De asemenea, zeci de oameni, presupuși a fi polițiști de frontieră ruși de la punctul de trecere a frontierei Sudja, ar fi fost luați prizonieri de soldații ucraineni.

Apărare fragilă

Cum au reușit ucrainenii să avanseze așa de adânc?

Departe de linia de front contestată care traversează sudul și estul Ucrainei, granița unde Ucraina și-a lansat incursiunea în regiunea Kursk s-a dovedit până acum mult mai vulnerabilă.

Forțele ruse sunt angajate în număr mare în luptele în curs de desfășurare din regiunile Donețk, Harkov și Zaporojie și, deși Moscova pregătește constant forțe de rezervă în spate, anumite părți ale frontierei rămân cu o linie de apărare mai subțire și de calitate inferioară.

Dincolo de polițiștii de frontieră luați prizonieri la punctul de trecere Sudja, canalele ucrainene de Telegram au raportat, de asemenea, capturarea unor soldați ruși proaspăt recrutați, care nu pot fi trimiși în război, conform legii, dar care primesc adesea în schimb sarcini la frontieră.

În timp ce Ucraina pare să aibă un avantaj clar în ceea ce privește numărul și calitatea forțelor la sol, capacitatea forțelor ruse de a repera și de a lovi țintele ucrainene din cer rămâne o amenințare, datorită formidabilului arsenal de aviație, rachete și drone al Moscovei.

Obiective neclare

Având în vedere că ofensiva Ucrainei se află încă în stadiu incipient, rămâne dificil de spus cu certitudine care este obiectivul strategic al acesteia.

Capitala regională Kursk se află la peste 81 de kilometri de Sudja și, deși unii bloggeri de război ruși au lansat ideea că Kievul ar putea avea ca obiectiv capturarea centralei nucleare de la Kursk, centrala – care se află încă la o distanță descurajantă de 60 de kilometri de frontiera ucraineană – este aproape sigur inaccesibilă, scrie Kyiv Independent.

„Încă nu sunt sigur care este scopul aici”, a scris John Helin, expert în Ucraina în cadrul grupului finlandez de analiză Black Bird Group. „Potrivit unor relatări neconfirmate, Ucraina a concentrat elemente de la două până la patru brigăzi în zonă. Acestea ar fi extrem de necesare în est”, a spus acesta.

Analiștii au luat în calcul mai multe scenarii – de la tentativa Kievului de a atrage în Kursk trupe rusești implicate acum în lupte în Ucraina până la dorința de a obține un rezultat pozitiv după luni de zile de probleme.

Unii observatori au speculat chiar că Ucraina ar putea încerca să țină sub control o parte a teritoriului rus.

Având în vedere amploarea și complexitatea sporită a acestui atac, scrie Kyiv Independent, soarta incursiunii de la Kursk depinde probabil în mare măsură de intenția Kievului de a construi poziții defensive și de a încerca să păstreze teritoriul rusesc pe termen lung.

Pierderea unui teritoriu în interiorul Rusiei reprezintă o evidentă problemă de imagine pentru Moscova, iar un control ucrainean asupra unei părți a regiunii Kursk ar putea fi folosit ca pârghie în negocierile viitoare.

Chiar și așa, alți observatori sunt nesiguri în privința meritului operațiunii.

Deși au ținut prima pagină a ziarelor, incursiunile anterioare în teritoriile de frontieră rusești – conduse în principal de unități rusești anti-Putin precum Legiunea Libertatea Rusiei, Corpul Voluntarilor Ruși de extremă dreaptă și Batalionul Siberian – au fost criticate pentru pierderea inutilă de personal și echipamente valoroase, inclusiv tancuri T-64 și vehicule blindate americane.

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev a susținut că atacul ucrainean este o încercare de a forța Rusia să deturneze resurse de pe front și de a arăta Occidentului că Ucraina încă poate lupta.

Ca urmare a atacului din Kursk, a spus Medvedev, Rusia ar trebui să își extindă obiectivele de război pentru a include cucerirea întregii Ucraine.

„Din acest moment, SVO (Operațiunea militară specială) ar trebui să dobândească un caracter deschis extrateritorial”, a declarat Medvedev, adăugând că forțele ruse ar trebui să meargă la Odesa, Harkov, Dnipro, Nikolaiev, Kiev „și dincolo”. „Ne vom opri doar atunci când vom considera că este acceptabil și profitabil pentru noi”, a mai spus acesta.

Reacțiile inițiale contradictorii ale Rusiei

Reacția Kremlinului la ofensiva ucraineană a fost până acum contradictorie, a observat Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un think-tank american, în ultimul său buletin.

Analiștii spun că oficialii ruși încearcă să prezinte acțiunile Kievului ca pe o escaladare vizibilă, dar, în același timp, să nu exagereze consecințele potențiale ale acestora.

Spre exemplu, în vreme ce Vladimir Putin a acuzat forțele ucrainene de o „provocare la scară largă”, șeful Statului Major Valeri Gherasimov a spus că situația este în mare parte sub control.

ISW a amintit de asemenea că Ministerul rus al Apărării și-a editat mesajul inițial din prima zi a incursiunii, eliminând din acesta afirmația că forțele ucrainene care au atacat erau doar un grup de sabotaj și recunoaștere care s-a retras din regiunea Kursk.

Kremlinul, mai spune ISW, urmărește probabil să discrediteze Ucraina pe plan internațional pentru atacul de pe teritoriul Rusiei, dar să evite în același timp panica din țară cu privire la amploarea, consecințele și posibilele rezultate ale operațiunii ucrainene.

Kremlinul, concluzionează analiștii ISW, riscă să se discrediteze negând semnificația atacului și prezentându-l doar ca o „provocare”.

Ce spune Washingtonul

Statele Unite au anunțat că nu au știut dinainte despre planurile forțelor armate ucrainene și intenționează să contacteze comandamentul ucrainean pentru a înțelege obiectivele acestor acțiuni, a declarat secretara de presă a Casei Albe, Karine Jean-Pierre.

„Vom lua legătura cu armata ucraineană pentru a afla mai multe despre obiectivele lor”, a spus ea.

Jean-Pierre a mai spus că Washingtonul sprijină încercările Ucrainei de a opri atacurile rusești în limita „bunului simț”.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller, a declarat că regulile americane privind utilizarea de către Ucraina a armelor americane – autorizate în zonele de peste frontiera rusă – rămân în vigoare, dar că acțiunile Ucrainei „nu reprezintă o încălcare a politicii noastre”.