IMAGINI DIN DRONĂ. Cum este afectată Delta din inima Bucureștiului de secetă și schimbările climatice / De ce autoritățile nu recunosc riscul / Ce soluții sunt 

Bălțile din Delta Văcărești au scăzut foarte mult în această vară din cauza secetei. Imagini din dronă arată involuția în 10 ani, starea îngrijorătoare în care se află parcul și nivelul critic al apei: între iulie 2013 și august 2024.  Fără apă în bălți, parcul ar putea pierde o parte din biodiversitate. Ce este de făcut?

• Una dintre nu foarte multele povești de acțiune comună și lucru în folos public din România este în pericol. Pornit de la un articol din 2012 al revistei National Geographic, intitulat „Delta dintre blocuri”, Parcul Natural Văcărești este în pericol după ce din cauza secetei a scăzut foarte mult nivelul apei din bălți, iar planul de management care propune soluții pentru limitarea efectelor secetei încă nu a fost aprobat.
• Parcul a devenit ”personaj” în cinematografia internațională. Aici s-a filmat ”Acasă”, de Radu Ciorniciuc, despre o familie care a locuit 20 de ani în Parcul Văcărești.

O parte dintre bălțile Parcului Natural Văcărești, arie naturală protejată care adăpostește circa 100 de specii de păsări, mai mult de jumătate protejate, sunt complet secate.  Iar în altele nivelul apei a scăzut considerabil, după cum se vede în imaginile comparative surprinse din dronă și puse la dispoziția HotNews.

HotNews a mers de mai multe ori în parcul natural, vara aceasta, iar imaginile surprinse în august arată că inclusiv nivelul apei din balta mare este foarte scăzut, iar în mai multe bălți a rămas doar noroi sau sunt uscate complet. 

Directoarea Simion: ”Se remediază în funcție de nivelul precipitațiilor”

Am vorbit în primul rând la Administrația Parcului Natural Văcărești (APNV), instituție în subordinea Primăriei Capitalei. Ștefania Simion, directoarea APNV, spune că secetă a fost și în alți ani, dar din toamnă până în primăvară nivelul apei crește din nou. 

„Nivelul bălților a fost și mai scăzut de atât. Se remediază în funcție de nivelul precipitațiilor. De obicei, scade la nivelul pe care l-ați văzut în iunie-septembrie și apoi, din toamnă și până în primăvară, acesta crește. Avem fotografii pe care vi le putem arăta. Primăvara nu se vedea acea insulă de nisip care se vede când scade apa. Când a fost seceta din 2022 a fost mai scăzut nivelul apei, comparat cu anul acesta”, a explicat Ștefania Simion. 

Epopeea stufului

Din cauza secetei, și stuful s-a întins și contribuie la scăderea nivelului apei.

Parcul Natural Văcărești, august 2024. FOTO: Catiușa Ivanov

„Stuful este o plantă invazivă care se extinde, pentru că este foarte rezistent, adaptat, și acesta contribuie în mare măsură la scăderea apei pentru că acționează aproape ca un burete, el absoarbe foarte multă apă. Nu putem face aceste lucrări fără planul de management, în niciun caz”, a explicat directoarea parcului. 

Ștefania Simion spune că scăderea apei nu pune totuși în pericol parcul. 

„Apa nu este atât de scăzută încât să ducă la dispariția habitatului. Adică nu se pune problema la modul atât de grav la adresa parcului. Noi în continuare observăm un număr mare de păsări, facem observații aproape zilnice în parc, nu putem spune că s-a redus numărul păsărilor de apă. Există evident un impact, de exemplu, asupra faunei piscicole, dar nu este un lucru atât de grav încât să putem vorbi despre dispariție de habitate. Este un fenomen care se manifestă în întreaga țară. Se încearcă găsirea de soluții la nivel național. Zilele trecute citeam un articol că întreg lacul Comana a secat. Este afectată întreaga Românie și întreaga Europă”, a explicat aceasta. 

Șeful Asociației Parcul Văcărești spune că e nevoie de aducțiune de apă

Dan Bărbulescu, președintele Asociației Parcul Natural Văcărești, ONG-ul care a militat peste 10 ani ca acest loc să capete protecție și să fie păstrat ca atare, spune altceva. El afirmă că niciodată nivelul apei nu a fost atât de scăzut. Și că ar trebui luate măsurile care există scrise în planul de management și care prevăd aducerea apei din Dâmbovița, aflată chiar lângă una dintre laturile parcului. 

„Nivelul apei este foarte jos, este un fenomen care se manifestă cam în fiecare an din 2020, în perioada caldă, când s-a înregistrat și un nivel scăzut al precipitațiilor. Astfel că, pânza freatică a scăzut foarte mult și cum bălțile din Parcul Natural Văcărești depind direct de nivelul pânzei freatice, au scăzut și ele. Din câte ne amintim, cred că a mai fost un astfel de eveniment în 2006, dar nu la amploarea acestuia din 2024. Nivelul apei acum este îngrijorător de scăzut, sunt bălți care nu mai au apă deloc. Stuful este o consecință a secetei dar și o cauză a scăderii nivelului apei”, a explicat Dan Bărbulescu. 

Acesta spune că trebuie analizat impactul secetei, dar la o primă vedere, dacă acest trend se menține, există riscul ca parte din biodiversitatea parcului, pe termen lung, să fie afectată.

„Dacă scade nivelul apei și bălțile se împuținează, tot ce înseamnă faună asociată cu zona lacustră e afectat, dispare odată cu acestea. Sigur că nu este un fenomen definitiv. Nivelul apei tinde să revină când revin precipitațiile, însă în fiecare an, din observații vizuale, nivelul apei din bălți este tot mai mic. La un interval de timp de 5-10 ani putem să ne gândim că împuținarea apei și pierderea poate definitiv a unor bălți – mai ales bălțile mici  sau bălțile cu caracter temporar, s-ar putea să afecteze și fauna asociată acestora. Deci există și un impact asupra speciilor lacustre”, a explicat Dan Bărbulescu. 

Soluții pentru atenuarea efectelor secetei sunt prevăzute chiar în planul de management al parcului, însă documentul nu a fost avizat încă de Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) și aprobat de Ministerul Mediului. 

Este vorba despre o aducțiune de apă, cel mai probabil din Dâmbovița, ca să fie pompată apă în bălți pe timp de secetă, lucrări de destufărie, fiindcă stuful a acoperit zona bălților și lucrări de decolmatare. 

Administrația așteaptă aprobarea planului

Administrația parcului spune că fără acest plan de management aprobat nu se pot face lucrările necesare. 

„Noi preconizăm soluții pentru a atenua asemenea fenomene de secare, dar acestea depind de planul de management, care este în procedură de avizare. Am primit o serie de observații din partea dumnealor (n.r. Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate), le rezolvăm, suntem în comunicare, dar rezultatul final nu ține de noi, apoi el trebuie să meargă la Ministerul Mediului, acolo este o altă analiză”, a explicat în dialogul cu HotNews Ștefania Simion, directoarea Administrației Parcul Natural Văcărești. 

Parcul Natural Văcărești, august 2024. FOTO: Catiușa Ivanov

Planul e de 9 luni la Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP)

Și Dan Bărbulescu, președintele Asociației Parcul Natural Văcărești, este de părere că aprobarea planului de management este esențială pentru a face progrese. 

„Ce este cel mai important de subliniat este planul de management al Parcului Natural Văcărești trebuie aprobat, avizarea lui trebuie grăbită, el se află în avizare de vreo 9 luni la ANANP și fără acest plan aprobat nu pot fi făcute lucrări de reconstrucție, de aducțiune de apă pentru reumplerea bălților care au scăzut îngrijorător de mult. Trebuia acționat deja de câțiva ani. Noi atragem atenția asupra acestui fenomen încă din 2019-2020, cu cât se acționează mai repede, cu atât acest fenomen poate fi controlat. Nu cred că poate fi oprit, dar poate fi controlat și atenuat, se pot organiza zone pilot de intervenție, însă este o activitate care necesită timp. Cu cât se aprobă mai repede planul de management, cu atât se poate interveni mai repede”, a explicat Dan Bărbulescu. 

Președintele Agenției pentru arii protejate: „În decurs de o lună, două, planul de management va fi aprobat”

Am vorbit și la Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate. Președintele instituției, Vasile Carnariu, spune că în maxim două luni planul de management al Parcului Natural Văcărești va fi aprobat. 

Parcul Natural Văcărești, august 2024. FOTO: Catiușa Ivanov

„Din câte știu eu, la momentul acesta, planul de management pentru Parcul Natural Văcărești a fost la ANANP, a fost trimis la Administrația parcului cu observații, care trebuie integrate și retrimis pentru avizare. Nu a fost avizat pentru că au fost făcute observații la el. Nu era ceva în neregulă, au fost doar observații. În decurs de o lună, două și planul de management al Parcului Natural Văcărești va fi aprobat. Întâi îl avizăm noi, apoi la Minister. Legislația s-a modificat și procedura a fost simplificată”, a explicat Carnariu. 

Acesta spune însă că se pot face investiții și fără planul de management aprobat, însă nu din fonduri europene nerambursabile. 

„La momentul ăsta pot fi implementate măsuri cu sursă de finanțare proprie – de la Primăria Generală a Capitalei – dar cu planul de management aprobat aceste cheltuieli sunt eligibile din fonduri europene nerambursabile, din 2025. Au și făcut cheltuieli pe partea cu protecția la incendii, indicatoare, au refăcut foișoarele care au luat foc”, a explicat Carnariu. 

Întrebat de ce avizarea a durat atât de mult, acesta spune că în România sunt 1557 de arii naturale protejate, iar la serviciul de avizare lucrează 10 oameni, timp în care, pe lângă planurile de management, dau și avize pentru diferite lucrări și investiții. 

După aprobarea planului de management, directoarea Administrației Parcul Natural Văcărești spune că este nevoie de câțiva ani pentru implementarea măsurilor, pentru parcurgea pașilor birocratici și efectuarea lucrărilor. 

Parcul Natural Văcărești, august 2024. FOTO: Catiușa Ivanov

„Durează un an, mai mult, depinde de măsură. De exemplu, aducțiunea de apă e mai complicată fiindcă necesită și studiu de fezabilitate, realizarea de rețele de conducte, acestea au propriile proceduri. Am depus o simplă cerere de certificat de urbanism pentru un studiu de fezabilitate pentru o rețea de hidranți în parc, pe data de 1 iulie și nici până la data aceasta nu am primit acest certificat de urbanism pentru studiul de fezabilitate. Acesta este ritmul”, a explicat Ștefania Simion. 

Parcul de 183 de hectare

Parcul Natural Văcărești se află pe locul fostului lac Văcărești, pe teritoriul Sectorului 4, între Calea Văcărești, Șoseaua Olteniței, Șoseaua Vitan-Bârzești și Splaiul Independenței. Demersul de a transformă zona într-un parc natural a început în 2012, când Helmut Ignat a publicat în National Geographic un articol despre „Delta dintre blocuri” și a prezentat imagini impresionante cu acest loc. În 2016 locul a căpătat statutul de parc natural și arie naturală protejată.

Parcul natural Văcărești are 183 de hectare, aproape dublu față de Herăstrău. El adăpostește circa 100 de specii de păsări, mai mult de jumătate protejate, potrivit informațiilor furnizate de Asociația Parcul Natural București. Printre acestea se numără rață roșie, stârci, egrete, eretele de stuf, cormoranii, găinușă de baltă. 

Parcul Natural Văcărești, august 2024. FOTO: Catiușa Ivanov

Zona mai adăpostește 6-7 specii de mamifere (vidra, vulpe, nevăstuică, bizam), amfibieni și reptile.