In Kosovo zarurile au fost aruncate

Cititorului de presa i s-ar ierta, probabil, faptul ca vede viitorul provinciei Kosovo ca pe un mare mister. Cele mai des auzite intrebari sunt: va fi aceasta provincie independenta, va ramine parte integranta din Serbia, sau se va separa? Statutul sau va fi stabilit pana la sfarsitul anului sau nu, si daca nu, atunci cand?

Daca le dam crezare lui Vojislav Kostunica sau Agim Ceku, premierul Serbiei si, respectiv, cel al provinciei Kosovo, am putea concluziona ca nimic nu e cert si totul urmeaza sa se stabileasca.

De fapt, pin acum s-au luat mai multe decizii referitoare la viitor decat isi dau seama sarbii si albanezii de rand. In lipsa unor evenimente neprevazute, mai multe chestiuni sunt deja foarte clare.

Un lucru e cert: nici sarbii care vor sa impiedice majoritatea albaneza din Kosovo sa obtina independenta, nici albanezii care cer acest lucru nu vor fi multumiti in cele din urma.

In plus, modul in care vor evolua lucrurile este presarat cu riscuri si este posibil ca, in viitor, sa apara un asa-numit conflict „inghetat”.

In urma discutiilor cu sarbi si albanezi si a declaratiilor unor surse diplomatice, acum este posibila estimarea evenimentelor viitoare din Kosovo.

Viitorul misiunii internationale va imprumuta mult din modelul folosit in Bosnia si Hertegovina imediat dupa incetarea focului in anul 1995.

Cat despre statutul final al provinciei Kosovo, luarea unei decizii va fi, probabil, amanata pana in luna martie a anului viitor. Acest lucru va atrage o rezolutie ONU care nu va mentiona cuvantul „independenta”.

In urma acestor lucruri, parlamentul din Kosovo isi va declara independenta, iar unele state vor recunoaste noul stat. Altele, precum Rusia si Grecia, probabil ca nu o vor face, la inceput cel putin.

Guvernul din Kosovo nu va avea autoritate in regiunile din nord, unde institutiile guvernamentale sarbe vor continua, totusi, sa functioneze.

Cum diverse tari vor recunoaste noul stat, politia sarba din nord, care astazi face parte din Serviciul de Politie din Kosovo, se va subordona autoritatilor locale sarbe.

Detaliile exacte ale planului negociatorului Martti Ahtisaari, plan ce va fi prezentat ONU pana la sfarsitul anului, urmeaza sa fie facute publice.

Insa Enver Hoxhaj, membru al echipei de negociere din Kosovo, spune ca „adevaratele discutii au inceput si nu sunt duse intre Pristina si Belgrad, ci intre membrii Grupului de Contact.”

Grupul contine jucatori internationali implicati in observarea situatiei din fosta Iugoslavie, iar doua state membre, Marea Britanie si SUA sunt printre primele care sustin independenta provinciei Kosovo, in timp ce Rusia se opune.

Insa, in timp ce ambele tabere asteapta anuntarea recomandarilor lui Ahtisaari, s-a inceput deja planificarea in detaliu a institutiilor internationale care vor succeda actuala misiune a ONU in Kosovo, UNMIK.

O echipa formata din zece membri a fost deja desemnata sa activeze in „Echipa de planificare a Biroului Civil International” (ICO), condus de Torbjorn Sohlstrom, un diplomat suedez in varsta de 32 de ani. Acesta a fost numit reprezentantul lui Javier Solana, insarcinatul UE pe probleme de politica externa. Acum, acesta are un nou rol.

Pentru moment, echipa ICO i se subordoneaza lui Solana. Noua din cei zece membri provin din state membre UE, iar al zecelea provine din SUA. Biroul lui Solana finanteaza noul birou cu pana la 890.000 de euro.

Sohlstrom spune ca rolul viitorului ICO va fi similar din mai multe puncte de vedere celui al Biroului Inaltului Reprezentant, OHR, in Bosnia -Hertegovina.

Acest lucru inseamna ca, la desfiintarea UNMIK, cele mai multe din atributiile acestuia vor cadea in sarcina autoritatilor din Kosovo. Totusi, cel mai probabil planul lui Ahtisaari va stabili anumite conditii impuse suveranitatii Kosovo, aici intervenind ICO si UE.

Sohlstrom spune ca liderul noii misiuni va avea de jucat doua roluri, la fel ca Inaltul Reprezentant din Bosnia si Hertegovina. Astfel, pe de o parte, Reprezentantul Civil International va conduce ICO, pe de alta parte fiind Reprezentantul Special al UE.

Practic, ICO nu va fi un corp al UE, pentru a permite si participarea altor state, precum SUA. In acelasi timp, UE va desfasura o noua misiune ce va contribui la respectarea statului de drept. Fortele conduse de NATO vor ramane in Kosovo, la fel ca OSCE.

In linie cu situatia politica delicata din Kosovo, Sohlstrom diminueaza puterile atribuite Reprezentantului Civil International, kosovarii urmand a-si conduce singuri tara.

„Nu vrem sa ajungem intr-o situatie in care comunitatea internationala este nevoita sa intervina prea des,” a afirmat acesta.

Sohlstrom spune ca noua misiune va interveni doar in domenii precum „descentralizare, mostenire religioasa si culturala, drepturile minoritatilor si siguranta.” Cu alte cuvinte, in mai toate domeniile importante, litigioase.

Sediul ICO va fi la Pristina, insa, probabil, va avea un birou si in regiunea nordica, Mitrovica, controlata de sarbi, unde va incerca sa reintegreze zona in institutiile din Kosovo.

Daca liderii locali sarbi pot actiona pe cont propriu, aceasta sarcina va fi sortita esecului.

Potrivit unor surse sarbe, 385 oficiali ai fostei armate iugoslave au fost angajati din luna mai sa organizeze o forta de aparare civila sarba.

Potrivit sarbilor din regiune, Corpul de Protectie din Kosovo, care se presupune sa fie o forta neinarmata care are insarcinari de protectie civila, cum ar fi deszapezirea in caz de urgente, este o armata albaneza din Kosovo in devenire.

Acestia pretind – oarecum improbabil – ca forta pe care o organizeaza nu va face mai mult decat sa furnizeze mai multi pompieri, de exemplu, municipalitatilor sarbe.

Intrebat daca sarbii din nordul provinciei Kosovo intentioneaza sa declare o republica sarba in Kosovo, Dragisa Mijovic, primarul din Zvecan, a afirmat ca nu este necesara o declaratie. „Nu e nimic de declarat, pentru ca functionam deja ca parte din Serbia,” a spus acesta.

Referitor la ce s-ar putea intampla in legatura cu granita dintre nordul Kosovo si Serbia, Mijovic a declarat ca nu va exista o granita.

Primarul a declarat ca aceasta va fi reprezentata „probabil” de Ibar, raul care desparte jumatatea sarba a orasului scindat Mitrovica, de jumatatea sudica albaneza. Daca previziunile primarului se adeveresc, separarea propriu-zisa a provinciei Kosovo va fi clara. Ramane, insa, incerta situatia sarbilor care traiesc in enclave imprastiate in centrul si sudul Kosovo.

Surse diplomatice sustin ca daca nordul provinciei intrerupe legaturile cu Pristina dupa ce Kosovo isi declara independenta, multe vor depinde de pozitia Serbiei.

Pe termen scurt, diplomatii admit ca ar fi posibil sa nu poata face prea multe. Ei spera, totusi, sa asigure reintegrarea deplina a provinciei, in cele din urma.

„E greu de crezut ca Serbia nu va dori, la un moment dat, sa avanseze pe drumul integrarii euro-atlantice,” a declarat un diplomat. „Nu va putea face acest lucru impiedicand stabilirea unui statut clar pentru Kosovo.”

Cat despre un loc in consiliul ONU, se pare ca un viitor stat Kosovo nu il va obtine automat si nici foarte curand. Va fi nevoie de doua treimi din voturi in sedinta de toamna viitoare a Adunarii Generale. Veton Surroi, expert politician si negociator, a declarat ca nimic nu vine de la sine. „Va trebui sa luptam pentru fiecare vot,” crede acesta.

Tim Judah este specialist pe probleme balcanice si autor al lucrarilor „Sarbii: Istoria, Mitul si Distrugerea Iugoslaviei” si „Kosovo: Razboi si Razbunare”, ambele publicate de Yale University Press.