Portul Constanța, cel mai mare port al României la Marea Neagră, are de curând un sistem antidronă. A și fost folosit cu succes nu cu mult timp în urmă. Însă în cazul dronei marine care a explodat vineri în interiorul portului Constanța sistemul nu a putut fi folosit.
O dronă marină a explodat în Portul Civil Constanța după ce a fost descoprită în apropiere de sediul Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare. Drona s-a autodetonat, în jurul orei 10.30, fără a produce victime, a anunțat MApN.
Armata precizează că zona era deja securizată și izolată de forțe ale Serviciului Român de Informații, Gărzii de Coastă și Ministerului Apărării Naționale, obiectul fiind, la acea oră, în curs de evaluare și de punere în siguranță.
„Drona maritimă este de tipul celor folosite în războiul din Ucraina. Facem precizarea că obiectul nu face parte din dotarea Armatei României și nu a fost implicat în exercițiile recente organizate de MApN în zona Mării Negre”, precizează MApN.
Sistem anti-dronă în Portul Constanța, dar doar pentru cele aeriene
În interiorul Portului Constanța există un sistem anti-dronă pe care recent l-a instalat CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanta.
Sistemul a și fost acționat în 4 mai, când o dronă care aparținea unor cetățeni străini de pe un vas de croazieră a fost neutralizată.
Însă sistemul instalat în Portul Constanța, potrivit administrației portuare, este gândit împotriva dronelor aeriene, mai exact pentru „protecția spațiului aerian de joasă altitudine”.
„Sistemul permite detecția omnidirecțională 360° a dronelor comerciale și de tip DIY pe baza amprentei RF, identificarea, clasificarea și localizarea aeronavei, precum și a poziției pilotului, preluarea controlată a dronei și redirectionarea către o zonă sigură, prin exploatarea protocolului propriu de comandă”, susține Administrația Portului Maritim Constanța.
Sistemul nu distruge drona prin impact, ci o bruiază și preia controlul
„Soluția desfășurată este bazată pe RF cyber-takeover – o abordare non-cinetică, non-distructivă, care, spre deosebire de metodele clasice de bruiaj total al spectrului, permite preluarea controlului asupra dronei neautorizate și aducerea acesteia la sol într-o zona sigură predefinită, fără afectarea comunicațiilor legitime din zona portuară”, spune APMC, menționând că soluția a fost instalată de RASIROM, companie sub coordonarea SRI.
„Decizia de a opta pentru o tehnologie centrată pe preluarea controlului, și nu pe bruiaj ca mecanism primar, a fost determinată de specificul mediului portuar – zona densă de comunicații operaționale (VTS, AIS, comunicații navale, telefonie GSM, link-uri radio), unde un bruiaj nediscriminat ar afecta activități legitime și siguranța navigației”, susține APMC.
O dronă navală Magura V7 cu două rachete antiaeriene / Sursă: Efrem Lukatsky / AP / Profimedia
Dronele, de mai multe tipuri
Dronele, ca denumire generică, indică vehicule autonome, deobicei fără pilot sau pilotate de la distanță. Dronele sunt de mai multe tipuri: aeriene, terestre, navale (marine, la suprafață) sau submarine.
Dronele aeriene pot fi precum cele civile, ieftine, accesibile consumatorilor largi, sunt pilotate prin conexiune cu o telecomandă sau chiar telefonul mobil. Acestea sunt ghidate prin radio-frecvență.
Alte drone pot fi controlate prin fir, prin fibră optică. Astfel de drone, în special cele kamikaze, controlate de un pilot, nu pot fi bruiate.
Alte drone aeriene, în special cele mari, pot fi ghidate prin comunicații prin satelit și sunt rezistente la bruiaj. Alternativ, unele drone kamikaze precum Shahed-136 / Geran-2 pot fi controlate de la distanță sau pot fi lansate autonom, pe un traseu prestabilit până la țintă.
Similar pot fi controlate și dronele de alte tipuri, precum cele terestre sau marine.
Dronele navale precum cea descoperită vineri în portul Constanța, similare la prima vedere cu dronele ucrainene Măgura, pot fi controlate de la distanță prin comunicații satelit, dar pot fi și complet autonome, bazându-se pe un set de instrucțiuni și un traseu prestabilit.
