Incepe sa dispara pomana de la stat? Bine-ar fi…

Ca individ care munceste in jur de 12-14 ore pe zi, care plateste taxe la stat ca persoana fizica plus impozite pe firma, noile reglementari legate de plata somajului mi se par binevenite. E drept, nu acelasi lucru se intimpla pentru altii si, fireste, imi voi lua injuraturile de rigoare. Dar, din punctul meu de vedere, era momentul sa apara si niste masuri mai drastice, scrie Alex Mihaileanu pe blogul Subiectiv.

Romanii, mai ales pensionarii, sint neinformati. Eram, la un moment dat, intr-un troleu, iar o doamna comenta masurile guvernului: reducerea salariilor la stat, reducerea pensiilor si asa mai departe. Cind i-am explicat ca sintem vreo 4 milioane de platitori de taxe care duc, in spate, pe linga copii si pensionari, inca vreo 5 milioane de someri si asistati social, la care se adauga inca un milion si jumatate de bugetari, si-a schimbat optica.

Femeia nu stia, efectiv, ca daca scazi cheltuielile cu pensionarii si cu copiii, 4 milioane de angajati sustin aproape 7 milioane de oameni. Brusc, adaugindu-i si pe primii, s-a luminat. A inteles de ce e nevoie de reduceri. Statul, altfel, ar falimenta. Or, noile reglementari vin – din punctul meu de vedere – cam tirziu, dar bine ca vin. Intr-un final, a sosit momentul sa nu mai aruncam cu banii pe lenesi.

E drept, exista zeci de mii de romani care vor sa munceasca, dar nu-si gasesc. Dar exista citeva milioane care nu vor sa-si caute. Daca stau acasa si primesc bani, e suficient. Se mai angajeaza vreo trei luni, iar intra in somaj si tot asa. Munca-i grea cind n-ai chef s-o faci. Stiu ca multi nu sint de acord cu mine, dar caracterizarea romanului drept muncitor si harnic este o porcarie propagandistica inventata pe vremea comunistilor (da, exagerez). Romanul e un lenes. Exemple sint cu duiumul. Uitati-va la tara citi lasa terenurile pirloage, vedeti in orase cum n-au chef sa faca nimic. A nu se confunda Bucurestiul cu restul tarii. Bucurestiul e un fel de stat in stat.

Un taximetrist imi povestea, aseara, ca a terminat Politehnica prin ’87, dupa care s-a angajat pe meseria lui. Dupa ’89, i s-a desfiintat postul. A trebuit sa-si caute altceva, dar nu era cerere pe specializarea lui. A facut de toate, iar acum, vreo 20 de ani mai tirziu, spune ca nu-i este rusine sa traga de volan. Munceste, nu sta, nu cerseste. Altii, cei de-i vedeti pe la Fortele de Munca, se sclifosesc. Nu se pupa cu pregatirea lor. Iar daca n-au pregatire, nu se pupa cu inteligenta, sint joburi pentru prosti cele pe care le-ar putea primi, nu pentru ei.

Da, statul e dator sa-si ajute cetatenii, dar nu dindu-le de pomana, ci oferindu-le un cadru legislativ decent, care sa le permita sa se dezvolte. Da, la noi e cu susul in jos. Chiar si asa, nu inseamna ca nu se poate incerca. Exista si-o zicala ce defineste asta: Dumnezeu iti da, dar nu-ti pune-n traista. O zicala pe care o uitam, pentru ca noi asteptam sa ne pice mura-n gura, para malaiata in gura lui Natafleata.

O mare parte din vina o are si sistemul de invatamint. La noi, educatia se face pe acumulare, nu pe asimilare a informatiilor. Sa citim cit mai mult, sa invatam pe de rost!, in locul sa citim pentru a intelege, a vedea studii de caz, a asimila notiunile si a le experimenta ulterior. Romanul nu e invatat sa gindeasca in scoala, ci e pus sa invete pe de rost niste informatii pe care ulterior le va arunca la gunoi, mai ales ca nu-i vor folosi niciodata. Exemplu concret: in liceu, la matematica, se invata despre logaritmi, pe care, daca nu vei studia in domeniu, nu-i vei folosi niciodata. Si vorbim de profil de stiinte sociale, nu mate-info.

Prin urmare, copiii nu-si dezvolta niste simturi elementare. N-avem simt antreprenorial, ne lipseste pro-activitatea, nu ne asumam nici o decizie, intotdeauna asteptam OK-ul de la sefi, ne e frica sa miscam ceva fara indrumarea cuiva mai mare sau mai in virsta, ne lipseste viziunea pe termen lung. Or, tocmai aici ar trebui lucrat. E motivul pentru care, in loc sa incerce sa faca ceva, sa-si deschida o afacere, sa produca, sa invete altceva ce considera ca ar putea sa faca, romanul asteapta somajul. Eventual, toarna si doi copii, sa fie sigur ca, timp de patru ani, ii da statul bani sa-i creasca.

O sa plinga multi si-or sa se rascoale gurile, ca lor li se cuvine, sa fie hranite, ca de aia am murit la Revolutie! Daca vrem sa evoluam, asta e un prim pas. La noi, cel mai bine functioneaza educarea cu forta. Daca era nevoie de niste astfel de taieri drastice, atunci asta e momentul potrivit pentru a deschide ochii.

PS: Nu spun ca guvernul Boc e bun, dimpotriva. Cea mai mare timpenie a fost majorarea TVA si introducerea obligativitatii platii unor noi taxe. In loc sa stimuleze mediul privat, i-a dat in cap. A facut niste greseli crunte. Dar pentru mine, taierea pomenilor de la stat e un lucru bun. Daca nu pot sa vad ce se face cu banii mei, macar pot sa fiu impacat ca nu se vor mai duce la cei carora le place sa leneveasca. Nu vreau sa aud ca ‘nu gasim locuri de munca’ sau ‘ce face ala cu virsta peste 45 de ani’, ca alea nu-s argumente, ci scuze. M-am saturat de scuze.

Comenteaza peblogul Subiectiv.