Sari direct la conținut

Incursiunea dronelor rusești în Polonia a dezvăluit o vulnerabilitate majoră a NATO. Aliații au recunoscut-o, în spatele ușilor închise

HotNews.ro
Incursiunea dronelor rusești în Polonia a dezvăluit o vulnerabilitate majoră a NATO. Aliații au recunoscut-o, în spatele ușilor închise
Avioane de vânătoare F-35 survolând în timpul unei parade militare cu ocazia Zilei Forțelor Armate Poloneze, la Varșovia, Polonia, pe 15 august 2024. Credit line: Beata Zawrzel/NurPhoto/Shutterst / Shutterstock Editorial / Profimedia

Oficialii NATO s-au arătat îngrijorați că răspunsul de miercuri la incursiunea dronelor rusești în Polonia a evidențiat lipsa de pregătire a Occidentului în materie de apărare antiaeriană. Secretarul general al Alianeți, Mark Rutte, e de acord, scrie Politico.

Cel puțin 19 drone rusești ieftine, fabricate din lemn și spumă, au invadat spațiul aerian al Poloniei săptămâna aceasta, fiind doborâte cu sisteme militare în valoare de milioane de dolari, un lucru care ilustrează lipsa de pregătire adecvată a NATO pentru astfel de amenințări.

Însă acțiunea NATO a fost mult mai puțin eficientă decât răspunsul tipic al Ucrainei. Alianța a doborât aproximativ trei drone, în timp ce Kievul spune că are de obicei o rată de interceptare de 80% până la 90% — în ciuda faptului că se confruntă cu atacuri mult mai ample.

Într-o discuție cu Politico, Ulrike Franke, cercetătoare în domeniul politicilor la Consiliul European pentru Relații Externe, a observat existența unei discrepanțe între echipamentul ieftin al Rusiei și răspunsul militar costisitor al NATO.

„Ce vom face, vom trimite F-16 și F-35 de fiecare dată? Nu este sustenabil. Trebuie să ne echipăm mai bine cu sisteme anti-drone”, a spus acesta.

O intruziune cu costuri reduse

Potrivit WELT, cinci drone se îndreptau direct către o bază NATO înainte de a fi interceptate de avioanele de vânătoare olandeze Lockheed Martin F-35. Se pare că în operațiune au fost implicate și un avion de realimentare NATO, un avion italian de supraveghere și un sistem german de apărare aeriană Patriot.

Este vorba de echipamente în valoare de miliarde de dolari pentru a contracara dronele rusești Gerbera, care sunt imitații ale modelului iranian Shahed și costă aproximativ 10.000 de dolari fiecare.

Dar această intruziune cu costuri reduse a provocat o reacție la nivel foarte înalt.

Polonia a invocat articolul 4 al NATO, care impune membrilor alianței să se reunească pentru discuții urgente. Atât Polonia, cât și Letonia și-au închis spațiul aerian estic, iar NATO ar fi în curs de a lua în considerare „măsuri defensive”.

O lacună majoră

Apărarea antiaeriană a fost identificată de mult timp ca una dintre principalele lacune ale țărilor NATO.

UE încurajează, de asemenea, țările să cheltuiască o parte din împrumuturile SAFE în valoare de 150 de miliarde de euro pentru apărarea antiaeriană.

Dar o mare parte din acești bani sunt destinați armelor foarte scumpe.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski însuși a subliniat că sistemele de apărare aeriană MIM-104 Patriot fabricate în SUA și SAMP/T franco-italiene, fiecare costând sute de milioane de dolari, nu sunt o opțiune foarte potrivită pentru a fi utilizate împotriva dronelor kamikaze ieftine ale Rusiei.

Ucraina nu utilizează astfel de echipamente pentru a contracara valurile de vehicule aeriene fără pilot rusești, care pot ajunge la sute în orice noapte. În schimb, a dezvoltat propriile drone foarte ieftine pentru a doborî amenințările rusești.

Problema a fost ridicată joi, în cadrul unei ședințe între secretarul general al NATO, Mark Rutte, și ambasadorii UE la Bruxelles – prima dată când un șef al alianței a participat la o astfel de întâlnire.

Mulți participanți s-au arătat îngrijorați că răspunsul de miercuri a evidențiat lipsa de pregătire a Occidentului.

Armata NATO nu va putea utiliza în mod regulat avioane F-35 pentru a intercepta astfel de pericole.

„Rutte însuși a ajuns la această concluzie și nimeni nu a contrazis-o”, a declarat unul dintre diplomați.

Provocările dronelor

Unii dintre giganții europeni din domeniul apărării încearcă să se adapteze la cursa rapidă a înarmării cu drone.

La sfârșitul lunii august, compania suedeză Saab a prezentat o nouă rachetă ieftină, numită Nimbrix, concepută pentru a neutraliza vehiculele aeriene fără pilot de mici dimensiuni și de joasă altitudine.

Agenția franceză de achiziții de armament DGA a comandat recent un demonstrator pentru un sistem laser anti-drone de la un grup de companii, printre care MBDA, Safran, Thales și Cilas.

Cu toate acestea, companiile mai mici și inovatoare pot avea dificultăți în a se impune.

„Startup-urile au făcut multe progrese în ceea ce privește posibilitățile. În Europa, nu am cumpărat încă neapărat (ceea ce vând)”, a spus Franke, de la Consiliul European pentru Relații Externe.

Există două provocări principale în ceea ce privește apărarea împotriva dronelor, a adăugat ea.

Prima este că un singur sistem nu va putea respinge toate amenințările: „Prin definiție, vom avea nevoie de o apărare stratificată, cu contramăsuri atât electronice, cât și cinetice”.

A doua este viteza cu care evoluează tehnologia: atât Ucraina, cât și Rusia își adaptează constant dronele ofensive și defensive într-o spirală tehnologică.

Aceasta este abordarea Ucrainei. Ea utilizează contramăsuri electronice și produce mii de drone interceptor pe lună. Ucraina se poate confrunta cu sute de drone pe noapte, iar apărătorii distrug marea majoritate a acestora.

Pentru armatele europene, acest lucru va necesita o schimbare față de modelele tradiționale de achiziție de arme scumpe în loturi mici, a declarat luna trecută pentru Politico fostul șef al statului major al apărării din Franța, generalul Thierry Burkhard.

„Pentru anumite echipamente, este probabil mai bine să se cumpere loturi de 10, 15, 20 sau poate 50”, a spus el.

„Nu contează dacă compania care le dezvoltă nu este în măsură să asigure întreținerea timp de 20 de ani, deoarece într-un an, acele echipamente vor fi fie distruse pe câmpul de luptă, fie vor fi depășite”, a adăugat el.

Alegeri București 2025 - Sondaje Live | HotNews.ro

INTERVIURILE HotNews.ro