Industria României intră în 2026 mai puțin slăbită, dar cu motorul gripat

Pe scurt: finalul lui 2025 a adus o ușoară îmbunătățire pentru industria românească, însă nu suficientă pentru a vorbi despre revenire. Producția rămâne în contracție, comenzile sunt fragile, iar dependența de cererea externă – în special de Germania – continuă să fie principala vulnerabilitate.

Indicele PMI urcă la 48,9. De ce contează asta

În decembrie 2025, PMI-ul industriei prelucrătoare din România a urcat la 48,9, de la 47,2 în noiembrie. Este o veste relativ bună, dar cu o limită clară: industria încă scade, doar că mai lent.

Indicele PMI (Purchasing Managers’ Index) este un barometru rapid al stării industriei, construit din răspunsurile managerilor din fabrici. Când valoarea lui trece pragul de 50 de unități, înseamnă că industria crește. Sub 50 → industria scade.

Cum s-a îmbunătățit situația în decembrie

BCR arată că 4 din cele 5 componente ale PMI s-au mișcat într-o direcție pozitivă. Comenzile noi au scăzut mai lent, producția a fost mai stabilă, iar stocurile de achiziții au revenit spre normal. Cu alte cuvinte, fabricile au simțit o cerere ceva mai bună, iar unii producători au început să se pregătească pentru proiecte viitoare.

Singura componentă negativă a fost timpul de livrare al furnizorilor, dar influența sa a fost marginală.

Problema mare rămâne cererea externă

Industria românească depinde masiv de exporturi, iar Germania este esențială: aproximativ 20% din exporturile României merg acolo.

Datele recente arată însă că PMI-ul industriei germane a scăzut la 47,7 în decembrie- cel mai slab nivel din ultimele 10 luni. Asta înseamnă un lucru simplu: dacă Germania tușește, industria românească răcește.

Imaginea pe tot anul 2025: al treilea an greu la rând

Privind întreg anul:

PMI mediu în 2025: 48,2

PMI mediu în 2024: 48,6

Diferența este mică, dar concluzia e clară: industria României este, cel mai probabil, în al treilea an consecutiv de contracție.

Datele INS confirmă acest tablou: producția industrială a fost -0,8% în termeni anuali, pe o bază de 12 luni consecutive.

În trimestrul 3 din 2025, industria a avut o contribuție pozitivă la PIB, lucru surprins corect de PMI. Însă, pe primele trei trimestre ale anului, industria a tras creșterea economică în jos.

Concluzia BCR este prudentă: pe întreg anul 2025, contribuția industriei la PIB a fost, în cel mai bun caz, neutră.

Există semne de speranță pentru 2026?

Da, dar vin din afara României. BCR menționează câțiva factori-cheie: investiții europene mari în securitate și apărare, stimulente fiscale în Germania pentru infrastructură, efectul de bază (2025 a fost un an slab).

Toate acestea ar putea ajuta industria europeană – și implicit pe cea românească – să iasă din contracție în 2026.

Ce spun firmele despre anul viitor

Sondajul PMI arată o imagine amestecată:

~40% dintre companii se așteaptă la producție mai mare

~17% anticipează o scădere

Rezultatul: încrederea generală a coborât la un minim istoric.

Motivele invocate: incertitudine economică, incertitudine politică, temeri legate de accesul la fonduri europene, puterea de cumpărare mai slabă a consumatorilor după majorarea TVA.

Ce se întâmplă cu locurile de muncă și prețurile

Ocuparea forței de muncă a crescut ușor, dar rămâne în teritoriu negativ.

Angajările sunt afectate de vânzările slabe.

Ritmul de creștere al prețurilor de producție a încetinit clar. Vârful scumpirilor de la mijlocul lui 2025, alimentat de taxe indirecte, pare să fi fost depășit. Totuși, prețurile la alimente și materii prime rămân o problemă, iar o parte din aceste costuri se transferă încă în prețurile finale.