Infirmierele bulgare, moneda de schimb pentru contracte de armament
Dupa cateva zile de balbaieli, oficialii francezi nu mai neaga contractele de vanzari de armament incheiate cu Libia pe 25 iulie, o zi dupa eliberarea infirmierelor bulgare si a medicului palestinian.
Dezvaluirile facute la 1 august de Saif Gadhafi, fiul dictatorului libian, pun guvernul francez intr-o situatie delicata. Eliberarea spectaculoasa a ostaticilor a avut loc datorita semnarii unui contract de armament in valoare de circa 300 milioane de euro.
Rachetele Milan si sistemul de comunicatii Tetra sunt realizate de MBDA, o filiala concernului franco-german EADS.
Franta este prima tara care, dupa ridicarea boicotului cu Libia, in 2004, vinde armament dictatorului Gadhafi.
Interviu cu Francois Cantier, Presedintele „Avocats sans Frontières France”, seful echipei franceze care-a aparat infirmierele bulgare in Libia
Reporter Manola Romalo: Cand si cum ati devenit avocatii infirmierelor bulgare si a medicului palestinian, ostateci din 1998 ai colonelului Kadhafi?
Francois Cantier: Vocatia noastra este sa asiguram peste tot in lume, apararea acuzatilor sau a victimelor. In acest caz concret, avocatii bulgari si libieni ne-au intrebat daca am putea sa-i asistam in apararea acuzatilor. Faptul s-a concretizat in ianuarie 2005.
Am intalnit mai intai la Paris avocatii bulgari, care aveau deja dosarul, si un avocat libian, pentru a pune la punct modalitatile colaborarii. Din acest moment, ne-am constituit echipa.
Reporter: Cate persoane erati?
FC: Cinci persoane. Sutem cu totii benevoli. Avem cu precadere cazuri foarte grele si, in plus, activitatea la sediul organizatiei. Am angajat stagiari, am avut chiar salariati care-au lucrat pe acest dosar, am luat traducatori bulgari si de limba araba.
Reporter: Ce rol au avut membrii echipei Avocatilor fara frontiera?
FC: Ca avocati specializati in dreptul international, utilizam in special toate instrumentelor de drept juridic international, ca Drepturile Omului. „Conventia impotriva torturii”, initiata de Natiunile Unite, acopera toate continentele. Suntem recunoscuti din 2004 de Natiunile Unite si de alte institutii internationale. Am dus o munca de sensibilizare pe plan international.
De pilda, la Consiliul european, care-a votat doua motiuni, cerand eliberarea acuzatiilor.
Am sensibilizat Parlamentul european si Organizatia Internationala a Francofoniei. Am sensibilizat in special comunitatea stiintifica.
Datorita profesorului Montagnier (Prof. Luc Montagnier a identificat virusul SIDA in 1983. Solicitat in 2003 de autoritatile libiene, a investigat in spitalele din Libia – n.a.) In cadrul primului proces a dat un raport care a dezvinovatit complet infirmierele si medicul inculpat.
Am contactat revista „Nature” (importanta publicatie stiintifica internationala, n.a.) cu care am mobilizat 106 de laureati ai Premiului Nobel. Cu ei, am cerut presedintelui Kadhafi la sfarsitul anului 2006, sa elibereze cei sase nevinovati. Ca martori, aducem faptele la cunostiinta lumii. Le mediatizam cand avem sentimentul ca mediatizarea poate fi utila.
Reporter: Cand a stiut organizatia „Avocati fara Frontiera, Franta” ca sunt in joc contracte de vanzari de arme din Franta catre Libia?
FC: Am aflat rapid ca statul libian si presedintele sau doreau sa deschida tara investitorilor si sa achizitioneze un anumit numar de bunuri tehnologice.
„Daca nu se gasea o solutie, mediatizam contractele occidentale cu Libia”
Reporter: Oficial embargo-ul impotriva Libiei fusese ridicat in 2004…
FC: Am spus ca noua ne pare inadmisibil sa fie semnate cu aceasta tara acorduri economice, atat timp cat aceasta afacere nu va fi incheiata pozitiv. Dupa ce-am fost solicitati de avocatii infirmierelor bulgare, familia medicului palestinian a dorit sa asiguram si apararea lui. M-am dus la Tripoli si am intalnit doctorul Ashraf.
Din momentul in care am avut certitudinea nevinovatiei acuzatilor….Am aflat, citind dosarele – pentru ca am avut acces la dosare – ca oamenii acestia erau in mod manifest nevinovati. Si ca erau, in fapt, ostatici care fusesera luati de catre guvernul libian, pentru a disimula opiniei sale publice, indeosebi famiililor victimilor, cauzele reale ale contaminarii.
Reporter: Care?
FC: Cauza reala a contaminarii este lipsa de igiena in spitalul de la Bengasi. Virusul SIDA s-a propagat de la o persoana contaminata, persoana ingrijita in acest spital. A existat in mod manifest utilizarea de material medical contaminat, si astfel s-a propagat contaminarea. V-am descris un rezumat. Pentru noi a fost clar ca erau nevinovati.
Ca era vorba de o luare de ostatici si ca trebuia, in afara luptei judiciare, sa facem cunoscuta aceasta situatie opiniei publice.
Reporter: Si cand ati auzit prima oara de contractele cu EADS?
FC: Noi stiam ca existau contacte cu aceasta firma, dar nu cunosteam detaliile negocierilor. Se vorbeste astazi de contracte de armament. Noi nu am stiut. Dar stiam ca erau mai multe mari firme din tari occidentale care erau in relatie cu Kadhafi. Pentru ca noi aveam numele unor firme, mari multinationale.
Daca nu ar fi existat un deznodamant fericit, adica eliberarea ostaticilor, am fi facut cunoscut opiniei publice existenta acestor relatii comerciale pentru a denunta …
Reporter: Eldorado-ul comercial cu Libia.
„Marile firme de armament sunt interesate de mirajul libian”
FC: Asa e. Evident, guvernul libian stia ca am lucrat pe acest dosar, pentru ca au sursele lor de informatii, nu-i asa? Si marile firme au aflat probabil. In spatele marilor state occidentale se afla Uniunea Europeana, care de alftel instiintase colonelul Kadhafi, ca nu-l va fi primit la Londra si nici in Statele Unite, atat timp cat aceasta situatia nu va avea un deznodamand fericit.
Reporter: Cum explicati faptul ca pana ieri, (joi, 2 august), nici un politician francez nu a vorbit despre aceste contracte? Franta nu a facut publice aceste contracte de armament cu Libia, desi infirmierele au fost eliberate acum doua saptamani?
FC: Explicatia noastra este urmatoare: toate aceste contracte erau deja in curs de negociere. Sunt sigur ca guvernul francez ca si celelalte erau la curent. Numai ca guvernul francez nu a dat ok-ul atata timp cat situatia nu a fost clara.
Marile firme erau interesate de mirajul libian. Pentru ca este o tara care dispune de multi bani, o tara care vrea sa se dezvolte, firmele stiau ca daca vor conclude asemenea comert cat timp ce afacerea este in suspens, acest lucru le-ar atinge grav imaginea. Toata lumea intreaba: eliberarea s-a facut cu o contravaloare?
Se poate afirma..
Reporter: Vor exista urmari judiciare? Se stie ca infirmierelor nu le merge bine datorita traumatismelor suferite.
FC: Lucram in acest sens, in demersuri juridice si judiciare. Mai ales in domeniul competentei universale, adica a torturilor ostaticilor. Libienii vor decide daca vor avea loc urmariri penale. Noi suntem gata.
Interviu realizat pe 3 august 2007 de Manola Romalo