Instanța supremă critică proiectul guvernului de reformare a pensiilor: „Nu se taie un «beneficiu», se taie din independenţa justiţiei, din echilibrul democraţiei”

Reprezentanții Curții Supreme spun că proiectul de lege inițiat de Guvern privind reforma pensiilor magistraților reprezintă un „regres semnificativ în statutul magistraților” și acuză guvernul că a polarizat societatea împotriva magistraților, potrivit unui comunicat de presă publicat joi. 

„Sub justificarea reformei, tema regimului salarizării sau pensiei magistraţilor a fost adusă şi menţinută în dezbaterea publică în mod recurent, nu doar prin proiecte legislative, ci şi prin conferinţe, declaraţii de presă şi prezenţe media”, afirmă instanța supremă.

Judecătorii de la ÎCCJ acuză guvernul că a prezentat veniturile magistraților ca despre „un privilegiu” ceea ce a dus la afectarea imaginii lor.

„Aceste demersuri ale puterii executive au urmărit şi reuşit să prezinte statutul magistraţilor ca pe un «privilegiu», termen folosit adesea în respectivele dezbateri atunci când s-a vorbit despre remunerarea acestora, fie că a fost vorba despre salarii, fie despre pensii, alimentând un curent polarizant în societate”, conform comunicatului de presă. 

Înalta Curte consideră că afirmațiile guvernului „despre tăierea aşa-ziselor privilegii înseamnă, în fapt, a slăbi, în mod deliberat, statutul judecătorilor, al magistraţilor”. 

„În realitate, nu se taie un «beneficiu», se taie din independenţa justiţiei, din echilibrul democraţiei”, subliniază magistrații. 

„Reducerea drastică a garanțiilor statutare demotivează generațiile de magistrați aflate astăzi în activitate”

Proiectul de lege privind pensiile magistraților, în actuala lui formă, afectează independența justiției, acuză instanța supremă

„Reducerea drastică a garanțiilor statutare demotivează generațiile de magistrați aflate astăzi în activitate, face profesia neatractivă pentru cei care ar putea să o urmeze și, în final, subminează chiar temelia statului de drept”, conform sursei citate. 

„Instanţa supremă susţine în mod deplin poziția exprimată de Consiliul Superior al Magistraturii și reafirmă disponibilitatea pentru dialog cu celelalte puteri ale statului, subliniind că protejarea independenței judecătorului nu este un privilegiu, ci o garanție fundamentală pentru fiecare cetățean și pentru funcționarea democratică a statului”, mai adaugă reprezentanții Curții Supreme. 

Tot joi, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat într-un comunicat de presă că a convocat adunarea generală a procurorilor și judecătorilor pentru perioada 26-27 august 2025, pentru a redacta un punct de vedere privind proiectul pus în dezbatere publică care modifică pensiile magistraților.

Care sunt principalele modificări prevăzute în proiectul de reformă gândit de Guvernul Bolojan 

Proiectul prevede ca vârsta de pensionare pentru magistrați să fie cea standard din sistemul public de pensii, adică 65 de ani. Magistrații care vor dori pensionarea trebuie să aibă minim 35 de ani vechime. Modificări sunt și în ceea ce privește cuantumul pensiei: ea nu va putea fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună dinaintea pensionării. 

În proiectul care are scopul de a reforma sistemul de pensii din magistratură, publicat joi seara, nu sunt incluși și judecătorii CCR, pentru că statutul acestora este prevăzut într-o altă lege, au explicat reprezentanții Guvernului.

Conform proiectului, reforma privind pensiile magistraților ar trebui să fie adoptată până la data de 1 octombrie 2025 – atunci când proiectul de lege ar trebui să intre în vigoare.

Magistrații se vor putea în continuare pensiona anticipat, conform proiectului, însă doar după ce vor avea 35 de ani vechime. Dacă se pensionează pentru că au vechime însă nu îndeplinesc și vârsta cerută de lege, atunci li se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”. 

Proiectul prevede și că este nevoie de o „nouă eșalonare a creșterii vârstei de pensionare pentru magistrați”. Astfel că, se va adăuga, anual, o perioadă suplimentară de 1 an și jumătate până în anul 2036. 

Proiectul prevede și o serie de „norme tranzitorii” referitoare la menținerea deciziilor de pensionare la fel pentru magistrații care vor îndeplini condițiile de pensionare până în 1 octombrie 2025: „Data intrării în vigoare a acestei legi”, conform proiectului.