VIDEO Primele declarații după întâlnirea de 50 de minute privind viitorul Groenlandei. Anunțul Danemarcei: „Avem un dezacord fundamental”
Miniștrii de externe din Danemarca și Groenlanda s-au întâlnit miercuri la Washington cu vicepreședintele SUA, JD Vance, și șeful diplomației americane, Marco Rubio. La capătul întâlnirii, șeful diplomației daneze a spus că perspectivele părților „continuă să difere”, dar „suntem de acord că nu suntem de acord”. El a explicat că „noua situație de securitate din Arctica” are nevoie de un răspuns, dar acesta nu trebuie să afecteze „integritatea teritorială a Danemarcei și dreptul la autodeterminare al poporului groenlandez”. Rasmussen a precizat că va fi creat un grup de lucru pentru armonizarea pozițiilor.
Reacția lui Trump
„Cred că se va rezolva ceva”, a declarat președintele american, după întâlnirea dintre reprezentanții administrației sale și oficialii din Groenlanda și Danemarca.
Insula, a spus el, „este foarte importantă pentru securitatea națională, inclusiv a Danemarcei”.
„Iar problema e că Danemarca nu poate face nimic în această privință dacă Rusia sau China vor să ocupe Groenlanda, dar noi putem face de toate. Ați aflat asta săptămâna trecută în legătură cu Venezuela”, a adăugat Donald Trump, referindu-se la operațiunea în care forțele americane i-au capturat pe Nicolas Maduro și soția lui.
Este nevoie de un răspuns la „noua situație de securitate”, dar nu cu o Groenlanda deținută de SUA
Răspunzând la întrebările reporterilor, șeful diplomației daneze a subliniat încă o dată cât este de neobișnuit pentru el să se confrunte cu presiunea SUA, spunând că președintele Trump a formulat lucrurile „destul de diferit față de cum aș fi făcut-o eu”, dar că, în general, este de acord cu preocupările sale legate de securitate.
Există „cu siguranță o nouă situație de securitate în Arctica”, a adăugat Rasmussen, amintind totuși că a fost decizia SUA să reducă efectivele americane din Groenlanda la 200, de la 10.000, de-a lungul anilor.
„Acum situația este complet diferită și, bineînțeles, trebuie să răspundem la asta. Marea diferență este dacă asta trebuie să ducă la o situație în care SUA dobândește Groenlanda, iar acest lucru nu este absolut necesar”, a explicat oficialul danez, citat de The Guardian.
Omologul său groenlandez, Vivian Motzfeldt, a folosit un ton similar, spunând că există o discuție de purtat despre cum să fie consolidată cooperarea cu SUA, dar că asta nu înseamnă că Groenlanda trebuie să fie deținută de SUA.
„Perspectivele noastre continuă să difere”
Ministrul de externe al Danemarcei, Lars Lokke Rasmussen, a spus că dialogul cu oficialii americani a fost „sincer, dar constructiv”, un dialog în care au discutat „cum să asigure securitatea pe termen lung în Groenlanda”. „Nu am reușit să schimbăm poziția SUA”, a precizat el.
„Perspectivele noastre continuă să difere”, a declarat oficialul, într-o conferință de presă după întâlnirea cu vicepreședintele SUA, JD Vance, și șeful diplomației americane, Marco Rubio.
Potrivit ministrului danez, președintele american „și-a exprimat clar punctul de vedere”, iar Danemarca și Groenlanda „au o poziție diferită”.
„Este clar că președintele are dorința de a cuceri Groenlanda, iar noi am spus foarte, foarte clar că acest lucru nu este în interesul Regatului (Danemarcei)”, a mai afirmat Rasmussen.
Danemarca este în continuare de părere că „orice idei care nu ar respecta integritatea teritorială a Danemarcei și dreptul la autodeterminare al poporului groenlandez” sunt „total inacceptabile”.
„Prin urmare, încă avem un dezacord fundamental, dar suntem, de asemenea, de acord că nu suntem de acord”, a explicat Rasmussen.
Va fi creat un grup de lucru la nivel înalt pentru a explora dacă cele două puncte de vedere pot fi armonizate.
Șeful diplomației daneze a precizat că grupul se va concentra pe preocupările de securitate ale SUA cu privire la Arctica, respectând în același timp liniile roșii daneze. Prima reuniune va avea loc „în câteva săptămâni”.
„Putea fi mult mai rău”
Există un „optimism prudent” după întâlnirea de miercuri, a declarat o sursă diplomatică daneză pentru CNN. „Putea fi mult mai rău”, a adăugat persoana în cauză, menționând că pe masa discuțiilor nu a existat nicio revendicare finală din partea administrației Trump, în ciuda discursului public din perioada recentă.
Diplomatul danez consideră că există o cale de urmat, în ciuda declarațiilor făcute miercuri de președintele american Donald Trump, care a afirmat că „orice altceva mai puțin” decât controlul SUA asupra Groenlandei este „inacceptabil”, susținând că Statele Unite au nevoie de acest teritoriu în scopuri de securitate națională, ceea ce ar putea, la rândul său, să consolideze NATO.
Prim-ministrul suedez Ulf Kristersson a anunțat că miercuri vor ajunge în Groenlanda ofițeri ai armatei suedeze, trimiși la cererea Danemarcei pentru a participa la pregătirea de manevre militare, informează EFE, conform Agerpres.
„Astăzi sosesc în Groenlanda ofițeri ai forțelor armate suedeze. Fac parte dintr-un grup de mai multe țări aliate”, a scris Kristersson pe X.
„Împreună vor pregăti pașii următori în cadrul exercițiului danez Operațiunea Arctic Endurance (Rezistența Arctică). La cererea Danemarcei, Suedia trimite personal al forțelor armate”, a precizat premierul.
Discuții la ambasada daneză
Miniștrii de externe ai Danemarcei și Groenlandei au mers la ambasada daneză după întâlnirea cu vicepreședintele american JD Vance și secretarul de stat al SUA, Marco Rubio.
🇩🇰Danish Foreign Minister Lars Løkke Rasmussen and 🇬🇱Greenland’s Minister for Foreign Affairs Vivian Motzfeldt arrive at the Danish embassy following the meeting with US Vice President J.D. Vance and Secretary of State Marco Rubio.
— Orla Joelsen (@OJoelsen) January 14, 2026
Great job, Vivian and Lars! pic.twitter.com/MO97zc9UD1
Într-un nou comunicat, Danemarca a declarat că forțele sale armate își vor „extinde prezența” în Groenlanda. Acest lucru va fi făcut într-o „cooperare strânsă cu aliații”.
„Tensiunile geopolitice s-au răspândit în Arctica”, mai scrie în comunicatul părții daneze, potrivit BBC.
Postul danez TV2 a relatat că întâlnirea de la Washington s-a încheiat, după aproximativ 50 de minute.
NBC: Marco Rubio, „însărcinat să elaboreze o propunere de achiziționare a teritoriului semi-autonom danez”
Delegațiile au sosit la Clădirea Eisenhower pentru discuții. Când întâlnirea stătea să înceapă, postul american NBC a relatat că secretarul de stat Marco Rubio a fost „însărcinat să elaboreze o propunere de achiziționare a teritoriului semi-autonom danez”.
Costul a fost estimat la 700 de miliarde de dolari, însă este neclar cum a fost calculat, potrivit The Guardian.
CNN a confirmat că, după ce au fost întâmpinați la Casa Albă, reprezentanții Danemarcei și Groenlandei au fost însoțiți la Clădirea Eisenhower, unde se află birourile lui Vance.
TV2 a speculat că această mutare ar putea fi interpretată drept o încercare de a reduce tensiunile prin alegerea unui loc mai îndepărtat de Trump, mai ales după cele mai recente comentarii ale acestuia. Întâlnirea dintre delegații va fi una în spatele ușilor închise.
„Statele Unite au nevoie de Groenlanda în scopul securității naționale. Este vitală pentru ‘Golden Dome‘, pe care îl construim. NATO ar trebui să fie în fruntea demersurilor pentru ca noi să o obținem. DACĂ NU O FACEM NOI, O VOR FACE RUSIA SAU CHINA, IAR ASTA NU SE VA ÎNTÂMPLA!”, a scris președintele SUA într-un mesaj publicat pe rețeaua sa de socializare Truth Social cu câteva ore înaintea întâlnirii.
„Din punct de vedere militar, fără puterea vastă a Statelor Unite, mare parte din ea construită de mine în timpul primului meu mandat și pe care acum o duc la un nivel nou și chiar mai ridicat, NATO nu ar fi o forță sau un factor de descurajare eficient – nici pe departe! Ei știu asta, și știu și eu. NATO devine mult mai formidabilă și mai eficientă cu Groenlanda în mâinile STATELOR UNITE”, a continuat liderul de la Casa Albă.
„Orice altceva mai puțin decât aceasta este inacceptabil. Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni! Președintele DJT”, și-a încheiat Donald Trump mesajul.
Ultimul mesaj al lui Trump înainte de întâlnirea de la Washington
Într-un mesaj separat, publicat ulterior, Trump a mai scris:
„NATO: Spuneți Danemarcei să-i scoată de aici, ACUM! Două sănii trase de câini nu sunt suficiente! Doar SUA pot!!!
Serviciile de informații daneze au avertizat anul trecut asupra obiectivelor militare ale Rusiei și Chinei față de Groenlanda și Arctica”.
Anunț de ultim moment al Groenlandei și Danemarcei
Cu puțin timp înainte de ora programată pentru începerea întâlnirii, guvernul Groenlandei și Ministerul Apărării din Danemarca au anunțat că, începând de miercuri, va exista o prezență militară sporită în și în jurul Groenlandei, invocând „tensiuni de securitate”.
„Tensiunile de securitate s-au extins în Arctica. Prin urmare, Guvernul Groenlandei și Ministerul Apărării au decis să continue activitatea intensificată de exerciții a Forțelor de Apărare în Groenlanda, în strânsă cooperare cu aliații NATO”, a transmis guvernul groenlandez într-un comunicat.
Danemarca a declarat că, în cadrul acestei prezențe sporite în Arctica și în Atlanticul de Nord, Forțele Armate Daneze „desfășoară, începând de astăzi, capacități și unități în legătură cu activitățile de exerciții, ceea ce va duce, în perioada următoare, la o prezență militară crescută în și în jurul Groenlandei, constând în aeronave, nave și soldați, inclusiv din partea aliaților NATO”.
Înainte de aceasta, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că securitatea Groenlandei nu este negociabilă și a afirmat că toți aliații sunt de acord asupra importanței securității în Arctica și a avertizat că NATO trebuie să manifeste vigilență în fața activităților Chinei și Rusiei în regiune.
La întâlnirea cu reprezentanții SUA vor participa Vivian Motzfeldt, ministra de externe a Groenlandei, și Lars Løkke Rasmussen, ministrul de externe al Danemarcei. Rasmussen a fost și prim-ministru al țării nordice între 2009 și 2011, iar apoi din nou între 2015 și 2019.
Cum l-a înfruntat Rasmussen pe Trump
Jens Stoltenberg, fostul secretar general al NATO, a povestit într-o carte publicată anul trecut unul dintre cele mai tensionate momente la care a asistat vreodată, când președintele Donald Trump i-a confruntat pe liderii europeni, tratându-i pe unii dur, în timpul primului său mandat de președinte.
Întâlnirea a avut loc în 2018 la Bruxelles, Stoltenberg afirmând că în timpul ei s-a temut că ziua respectivă ar putea marca sfârșitul NATO, după ce delegația americană își făcuse deja bagajele și era pregătită să plece.
„Momentul de care mă temusem sosise: cel pe care îl anticipasem încă de la apelul telefonic de acum doisprezece zile, când Trump spusese că Statele Unite vor rămâne în NATO doar dacă Germania și SUA vor contribui în mod echivalent. ‘Părăsesc această ședință, n-am niciun motiv să mai stau’, a spus Trump”, în relatarea lui Stoltenberg.
El a povestit ce s-a întâmplat ulterior, după ce spiritele s-au calmat:
„Înclinările capului în jurul mesei m-au făcut să cred pentru o clipă că ziua și Alianța erau salvate. Dar nu. Nu era luat în calcul premierul danez Lars Løkke Rasmussen, care a ridicat brațul, și-a activat microfonul și și-a exprimat clar refuzul de a renunța la dreptul său la cuvânt. Consensul implicit al celorlalți nu era suficient; premierul danez ținea să intervină.
Fost coleg pe care îl apreciam pentru pragmatismul și cordialitatea sa, Løkke Rasmussen m-a deranjat profund în acel moment. Cedându-i cuvântul, riscam ca și alții să ceară să ia cuvântul, reaprinzând astfel dezbaterea pe care aproape o încheiasem. Mă îndoiam sincer că vreo miză națională daneză ar fi justificat un asemenea risc diplomatic.
Cu reticență, i-am dat cuvântul. A început prudent, amintind de importanța solidarității în timp de criză și subliniind sprijinul său pentru o repartizare echitabilă a sarcinilor. Apoi, privind către Trump, a făcut o pauză înainte să afirme:
‘Împărțirea sarcinilor nu se referă doar la resursele financiare, domnule președinte. Include sânge și sacrificiu personal. Suntem cinci milioane în Danemarca și am pierdut patruzeci și cinci de soldați în Afganistan, într-o operațiune declanșată ca răspuns la un atac asupra Statelor Unite’.
Premierul danez a continuat, întărindu-și argumentul. După o dimineață marcată de reproșurile președintelui american la adresa europenilor – considerați absenți, subfinanțând apărarea și profitând de Statele Unite – Lars Løkke Rasmussen părea că se săturase. Cu voce tremurândă, aproape cu lacrimi în ochi, a adăugat:
‘Raportat la populația noastră, Danemarca a pierdut mai mulți soldați în Afganistan decât Statele Unite’.
El refuza să spună familiilor soldaților morți că sacrificiul lor ar valora mai puțin pentru că Danemarca nu atinsese obiectivul de 2%.
Nu am putut să nu mă gândesc la o scenă din filmul Love Actually, când premierul britanic interpretat de Hugh Grant îi răspunde ferm președintelui american. Dar de data aceasta nu era ficțiune, ci realitate”.
Danemarca și Groenlanda vor prezenta un front comun în fața reprezentanților SUA
Rasmussen, și omologul său din Groenlanda, Vivian Motzfeldt, urmează să prezinte miercuri un front comun în cadrul întâlnirii cu delegația americană care va include și alți oficiali, pe lângă JD Vance și Rubio.
„Alegem Groenlanda pe care o cunoaștem astăzi – ca parte a Regatului Danemarcei”, a declarat Motzfeldt într-un comunicat emis marți de ambasadorul danez în SUA.
Prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a reiterat, de asemenea, angajamentul Groenlandei față de Danemarca, calificând situația drept „o criză geopolitică” și respingând perspectiva de a deveni teritoriu al SUA.
Trump, întrebat de reporteri marți seara, a respins declarația lui Nielsen potrivit căreia Groenlanda preferă să rămână parte a Danemarcei.
„Asta e problema lor. Nu sunt de acord cu ei. Nu știu cine este. Nu știu nimic despre el, dar asta va fi o mare problemă pentru el”, a spus liderul american.
Oficialii de la Casa Albă au luat în calcul diverse planuri pentru a controla Groenlanda, inclusiv posibila utilizare a armatei americane și plăți către groenlandezi pentru a-i convinge.
Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a declarat că cea mai dificilă parte a disputei privind viitorul Groenlandei ar putea fi oricând.
Danemarca și Groenlanda au solicitat inițial o întâlnire cu Rubio, în speranța de a avea o discuție între diplomații de rang înalt cu privire la rezolvarea crizei dintre cei doi aliați NATO.
Dar Rasmussen a spus că și Vance a dorit să participe și că vicepreședintele va găzdui el însuși întâlnirea, la Casa Albă.
INTERVIURILE HotNews.ro