Inteligența Artificială, folosită „necontrolat” de elevi și studenți. Cum include România AI în programa școlară / Ce au făcut diferit alte țări europene 

Inteligența Artificială este recomandată ca instrument de învățare în programa școlară. Și pentru profesori, și pentru elevi. „Responsabilitatea finală pentru rezultat revine însă omului care utilizează instrumentul”, spune fostul ministru al Educației, Daniel David, într-un dialog cu HotNews. De aceeași părere este și profesorul universitar Marian Popescu care descrie AI ca pe „o revoluție”. Cum este folosită AI în școlile și facultățile din România și care este situația în alte țări europene? 

• Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului transfrontalier PULSE de Ștefania Gheorghe (HotNews, România), Ana Somavilla (El Confidencial, Spania), Eva Papadopoulou (EFSYN, Grecia), Ieva Kniukštienė și Justė Ancevičiūtė (Delfi, Lituania), Hedvig Arato (HVG, Ungaria).

„Rapiditatea cu care apar noi și noi aplicații ale AI, tot mai performante, este ieșită din comun”, spune, pentru publicul HotNews, profesorul universitar Marian Popescu. Este directorul Centrului de Acțiune, Resurse, Formare pentru Integritate Academică al Universității din București (CARFIA) și cel care a condus Comisia de Etică a UB care a demonstrat plagiatul fostului premier al țării, Victor Ponta. 

Profesorul afirmă că „spaima” nu mai este că „prin folosirea AI, a crescut posibilitatea înșelării în mediul academic – lucrări făcute cu sau de AI și prezentate drept proprii -, ci „cât de mult va substitui aceasta dezvoltarea gândirii proprii”.

Profesoară: Elevii folosesc AI „necontrolat”

Potrivit site-ului Snoop, tinerii din România sunt pe primul loc în Uniunea Europeană la utilizarea aplicațiilor de inteligență artificială. Un sondaj pe Instagram al siteului de investigații arată că 80% dintre cei 325 de respondenți folosesc Chat GPT zilnic, pentru documentare, emailuri, traduceri, rețete sau explicații rapide.

Profesoara Corina Buzoianu, care predă Limba română la Colegiul Național „Spiru Haret” din București , a făcut și ea un chestionar adresat elevilor din două clase a XI-a, în septembrie 2025, tot despre utilizarea AI. 

A ajuns la concluzia că elevii claselor unde predă și ea folosesc Inteligența Artificială „frecvent și, mai important, necontrolat”.

Buzoianu susține că Inteligența Artificială îi face pe elevi să nu mai caute singuri informații și nici să le verifice din surse autorizate.

8 din 10 elevi din Spania folosesc AI

Situația din România nu e singulară. În școlile spaniole, utilizarea Inteligenței Artificiale e frecventă, însă adoptarea sa ridică probleme.

Raportul „Impactul AI asupra educației în Spania”, citat de publicația El Confidencial, arată că 8 din 10 elevi spanioli au folosit AI pentru teme, pentru a aprofunda materii sau pentru a se pregăti pentru examene.

Nu doar elevii folosesc acest instrument, mai scrie publicația spaniolă. Raportul arată că atât profesorii (73%), cât și părinții (69%) îl utilizează. 40% dintre elevi, 31% dintre părinți și 22% dintre profesori folosesc Chat GPT ca sursă de informare.

În școli și universități au fost deja dezvoltate dispozitive pentru a detecta dacă lucrările au fost produse cu IA. Totuși, lipsa reglementărilor este însoțită de o lipsă de alfabetizare digitală, ceea ce înseamnă că instrumentele nu sunt întotdeauna folosite corect, scrie publicația spaniolă. 

În România, însă, nu sunt folosite astfel de dispozitive, iar softurile antiplagiat din universități nu pot identifica eficient conținutul generat cu inteligența artificială.  

Inteligența Artificială, recomandată la unele materii

Cu toate acestea, noua programă școlară recomandă folosirea AI la mai multe materii.

AI este recomandată ca instrument de predare la următoarele discipline: 

AI nu este menționată deloc în programele pentru:

Fost ministru al Educației: „Eu cred că toate materiile pot să includă elemente de Inteligență Artificială”

Fostul ministru al Educației și rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj, Daniel David, spune, pentru publicul HotNews, că el a recomandat tuturor comisiilor de programă să includă Inteligența Artificială: „strongly recommended”. 

„Unii m-au ascultat, iar la multe discipline au apărut aceste lucruri. La altele n-au apărut, dar să știți că faptul că n-au apărut nu-i o problemă”, explică David.

Întrebat de ce unele materii includ recomandarea pentru AI, iar altele nu, fostul ministru a susținut că „nu ține neapărat de programă, o poți controla prin metoda de predare”.

„Eu cred că toate materiile pot să includă elemente de Inteligență Artificială ca metoda de predare, dar și de gaming și de tehnologie. Toate materiile. Toată chestia este ca profesorul să fie creativ. Până la urmă, conținutul îl transferi sau competențele le formezi și cu metode care țin de tehnologie, inclusiv de Inteligență Artificială” mai spune Daniel David.

El a vorbit și despre un ghid pentru folosirea AI în școli, care se află încă în stadiu de „draft” la Ministerul Educației. Pe baza acestuia, profesorii vor putea trece printr-o etapă de formare în care să integreze AI. 

Cum ar putea să fie integrată Inteligența Artificială la cursuri

Profesoara Buzoianu consideră că acum, în absența unui cadru care să reglementeze AI și fără softuri specializate care să detecteze textele generate de aceasta, procesul educațional este afectat negativ. 

Profesoara vorbește, însă, despre reguli de folosire a Inteligenței Artificiale: „înainte de a accesa AI cu privire la un anumit subiect, elevii trebuie să se documenteze despre acel subiect din surse sigure, indicate de o autoritate de expertiză – în cazul nostru, profesorul. Abia apoi să utilizeze AI, recurgând la tehnici de promptare adecvate”.

Realitatea este diferită, spune profesoara – elevii trimit o solicitare către chatbot și primesc întreaga formulare a temei. 

„Ne-am aștepta ca generațiile viitoare să genereze plus valoare inteligenței și cunoașterii umane. Și sunt convinsă că așa va fi dacă înțelegem că AI nu va dispărea și că trebuie să ne schimbăm percepția referitoare la aceasta. Rezistența nu este o soluție”, mai spune ea. 

„Nu aș fi avut timp să-mi termin toate temele dacă nu aș fi avut AI”

Procesul descris de profesoară nu este cel pe care îl aplică doi elevi care au vorbit cu HotNews despre cum apelează la AI pentru teme. 

„Când trebuie să fac teme, eu mă axez pe matematică, română, informatică, economie, iar pe restul (n.r. materiile) le văd puțin mai importante, așa că apelez la IA să genereze conținut”, descrie Gabriel modul în care folosește el Inteligența Artificială. Este clasa a 12-a la Colegiul Național „Alexandru Ioan Cuza” din Ploiești. 

El folosește mai multe modele IA în funcție de necesități. De exemplu, folosește Gemini ca să îi genereze teste din teorie atunci când trebuie să învețe sau ca să îi sintetizeze materia – „așa pot să învăț mai repede”. 

„Mi se pare că eu nu aș fi avut timp să-mi termin toate temele dacă nu aș fi avut AI. Primim din ce în ce mai multe teme și avem foarte mult de învățat și pentru examene (n.r. examenul de bacalaureat și admiterea la facultate). Dacă nu aș fi avut AI care să scurteze timpul pentru materiile pe care nu le văd importante, nu aveam timp să le fac pe toate”, concluzionează Gabriel. 

Ștefan, elev la Colegiul Național „Ion Luca Caragiale” din Ploiești, spune și el că folosește Inteligența Artificială „foarte des”. 

„Uneori o folosesc la școală, când avem exerciții pe manuale digitale. Și am descoperit că există unele soft-uri IA care se pricep mai bine la anumite materii, precum engleză sau franceză”, spune adolescentul în vârstă de 16 ani. 

Ca și Gabriel, folosește AI și la materii „neimportante”, unde „vreau doar să fie făcută tema”.

„La materii importante, cum ar fi matematica, întreb AI doar dacă m-am chinuit deja să fac problema și nu am nici soluții la finalul cărții. Și chiar și așa, scriu doar dacă înțeleg 100% ce scriu, nu îmi face Chat GPT tema”, adaugă Ștefan.

Profesor universitar: „E nevoie de părăsirea unei mentalități păguboase”

Marian Popescu susține că Inteligența Artificială ar trebui să fie inclusă ca instrument de învățare și pentru studenți, „cu condiția ca studenții să fie antrenați în folosirea corectă a AI”.

„Asta presupune un alt nivel al culturii etice și a integrității în mediile învățării și cercetării. Soluțiile implementării sunt la îndemână, dar e nevoie de părăsirea acelei păguboase mentalități care spune că dacă ai un Cod de etică, asta rezolvă problema înșelării, fraudării”, spune el. 

Profesorul universitar subliniază și că, pentru a preveni mari derapaje, condiția etică de folosire a AI trebuie să fie o „prioritate”. Ea trebuie să fundamenteze politici educaționale, de cercetare bazate pe claritate, transparență, responsabilitate și educație, nu prin „interdicții rigide sau permisivitate totală”.

„Inteligența Artificială este un instrument. Responsabilitatea finală pentru rezultat revine celui, adică omului, care utilizează instrumentul”, subliniază și Daniel David, fost ministru al Educației. 

El spune că a cerut, la nivelul Universității Babeș-Bolyai din Cluj, ca evaluările studenților să nu mai fie făcute pe baza unor lucrări realizate acasă și să includă o formă de evaluare orală: „Tu poți să vii cu o temă făcută cu Inteligența Artificială, etic este să semnalezi acest lucru, dar evaluarea are loc discutând cu tine față-în-față pe baza acelei lucrări”. 

Inteligența Artificială, reglementată în universități din Ungaria

În alte țări, reglementările instituționale din mediul universitar au fost făcute deja. 

De exemplu, la Universitatea Eötvös Loránd (ELTE) din Budapesta a fost implementat un Cod al Studentului privind AI. Această politică permite folosirea responsabilă a AI ca instrument suplimentar pe parcursul studiilor universitare, cu obligația de a documenta asistența AI, și cu interdicția folosirii AI pentru examene.

În mod similar, Universitatea Corvinus din Budapesta a introdus un cadru privind AI care pune accent pe transparență și responsabilitate personală: studenții trebuie să declare utilizarea AI, iar în funcție de sarcină poate fi necesară aprobarea profesorilor.

Universitatea din Sopron a adoptat, de asemenea, un set unitar de reguli pentru utilizarea responsabilă a AI. Ele includ practici permise sau interzise pentru studenți, cadre didactice și cercetători.

La nivel pre-universitar, un sondaj național a arătat că 4 din 5 elevi de liceu au de gând să integreze AI în procesul lor de învățare.

Ungaria nu a stabilit, încă, reguli privind utilizarea AI în învățământul pre-universitar, însă guvernul s-a angajat să introducă educația despre Inteligența Artificială în programa școlară până în anul școlar 2026-2027.

Inițiative pilot sunt deja în desfășurare. Aproximativ 60 de școli participă în prezent la cursuri axate pe AI, unde elevii și profesorii testează aplicații etice, creative și practice ale Inteligenței Artificiale în procesul educațional.

Mulți profesori iau și propriile decizii privind utilizarea AI la clasă: pe baza unor materiale care subliniază importanța gândirii critice.

„Profesorii ar beneficia mult” de utilizarea AI

Atât Marian Popescu, cât și Corina Buzoianu subliniază faptul că Inteligența Artificială este un bonus pentru profesori. 

„Nu sunt puțini profesori care folosesc eficient instrumente IA în demersul lor la clasă”, afirmă profesoara de Limba română. 

Marian Popescu susține și el că dacă profesorii știu cum să folosească IA ca instrument de predare și de cercetare „ar beneficia mult”. 

„E, însă, un teritoriu neexplorat încă acesta al relației cu ce este absolut nou. E o revoluție în structura conținuturilor predate și a modului de a face cercetare”, adaugă profesorul universitar. 

În Lituania, instrumentele AI sunt deja folosite de majoritatea profesorilor 

Instrumentele AI nu mai sunt o noutate nici în școlile din Lituania. Un raport al Ministerului Educației, Științei și Sportului din 2025, arăta că aproximativ 68% dintre profesori folosesc AI în activitatea lor. 

Aproximativ 3 din 4 profesori care folosesc AI, o utilizează pentru pregătirea lecțiilor, elaborarea planurilor didactice sau a altor documente. Peste jumătate dintre acești profesori folosesc AI în timpul orelor, iar aproape o cincime pentru verificarea temelor și testelor.

„Este esențial să știm să ne adaptăm inovațiilor”

Și majoritatea elevilor din Lituania folosesc instrumente de inteligență artificială pentru teme, dar și pentru pregătirea evaluărilor și examenelor. 

Ministerul Educației a elaborat ghiduri pentru utilizarea inteligenței artificiale. Ele vor ajuta fiecare școală să își stabilească propriile reguli de folosire a AI.

„În loc să ne luptăm cu tehnologia, încercăm să ne adaptăm și să valorificăm această oportunitate. Trăim într-o lume aflată într-o continuă schimbare, de aceea este esențial să știm să ne adaptăm inovațiilor”, spune Agne Liubertaite–Amsieje, doctor în științele educației, pentru publicația Delfi. 

Începând cu școlile gimnaziale, există și o serie de reguli pentru folosirea IA. Elevii sunt obligați să menționeze sursele acolo unde au folosit Inteligența Artificială pentru generarea de idei. 

„Acest lucru este important pentru că dorim să-i învățăm responsabilitatea și onestitatea”, susține Agne Liubertaite–Amsieje.

Fiecare școală este încurajată de minister să întocmească o listă a instrumentelor AI permise, care trebuie aprobată de director. Ghidurile descriu în detaliu modul în care elevii marchează conținutul generat cu AI, dar și la ce au voie să folosească Inteligența Artificială.

De exemplu, la o lecție de geografie, elevii pot folosi AI pentru a crea scenarii privind schimbările climatice, care sunt apoi discutate în clasă. Inteligența Artificială poate ajuta și la identificarea greșelilor de gramatică sau redactarea unor comentarii.

Recomandarea, însă, este ca elevii să folosească AI doar cu acordul profesorului. 

În Grecia, AI a scos în evidență disparitățile dintre elevi 

Și guvernul grec a introdus AI în școli prin programul „Școala Digitală”, în anul școlar 2024-2025. Decizia a fost atunci criticată de comunitatea academică, care susținea că programul urmărește reducerea personalului didactic prin lecții digitale.

„Elevii intră pe Chat GPT și nu mai știu să scrie un eseu”, spune profesorul grec Nektarios Kordis. 

Țara ridică, însă, o altă problemă: falia dintre elevii cu acces la tehnologie și resurse și cei din medii defavorizate. 

Kordis subliniază că, înainte de reglementarea IA și investiția în softuri standardizate de recunoaștere a materialelor scrise cu IA, Grecia trebuie să rezolve problemele de infrastructură: „Să avem clădiri sigure și internet rapid. Astăzi, în unele locuri ne chinuim cu întreținerea calculatoarelor din laboratoarele de informatică”. 

Fostul ministru spune însă că „AI trebuie să fie un mecanism” pentru reducerea decalajelor dintre elevi 

L-am întrebat și pe Daniel David despre accentuarea diferenței dintre elevii cu acces la tehnologie și cei din medii defavorizate din România. Fostul ministru susține, însă, că tehnologia „este un avantaj”.

„Nu ar trebui să existe un astfel de gap (n.r. diferență). Dimpotrivă, Inteligența Artificială ar trebui să fie un mecanism prin care reducem acest gap”, adaugă el. 

Rectorul Universității de la Cluj susține că școli din mediul rural și din urbanul mic au fost dotate cu dispozitive tehnologice, „astfel încât tehnologia trebuie văzută ca o oportunitate de a elimina gap-ul care există între rural-urban și nu a-l accentua”.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.