Skip to content

Interesul tot mai mare din SUA face Groenlanda să schimbe o lege inițiată din cauza îngrijorărilor față de chinezi

Un val de interes pentru proprietăți din Nuuk, capitala Groenlandei, din partea cumpărătorilor americani i-a făcut pe parlamentarii legislativului insulei să adopte în regim de urgență restricții privind achizițiile străine și a dus la schimbări într-o lege aflată în lucru privind verificarea investițiilor străine, au declarat pentru Reuters parlamentari și alte persoane familiarizate cu situația.

Șase dintre sursele Reuters afirmă că avocații și agențiile imobiliare din Nuuk au început să primească solicitări multiple din partea unor cumpărători americani încă din ianuarie 2025, perioada în care președintele american Donald Trump a început să afirme tot mai agresiv că dorește ca SUA să preia controlul asupra Groenlandei, un teritoriu autonom al Danemarcei.

Până atunci, străinii manifestaseră puțin interes pentru proprietăți în orașul cu 20.000 de locuitori.

„Cei mai agresivi voiau să cumpere tot ce era disponibil pe piață”, a declarat un avocat din Nuuk, care a solicitat anonimatul.

Interesul lui Trump pentru insula arctică i-a pus pe parlamentarii acesteia într-o dilemă. Pe de-o parte, doresc să atragă capital străin pentru a stimula o economie care stagnează. Însă în același timp ei nu își doresc investitori americani despre care suspectează că ar putea avea motive politice ascunse.

Sursele Reuters subliniază că nu a fost clar cine au fost investitorii care au vrut să cumpere proprietăți în Nuuk sau dacă demersurile lor erau legate de eforturile președintelui SUA privind Groenlanda.

Însă interesul brusc i-a alarmat pe parlamentari, care s-au temut că clienți din afara țării ar putea împinge rezidenții în afara pieței imobiliare deja tensionate din Nuuk, afirmă trei dintre sursele Reuters. Doar o lună mai târziu, guvernul Groenlandei a înăsprit în februarie 2025 controalele asupra achizițiilor imobiliare de către străini.

Temerile legate de locuințe au alimentat eforturile mai ample de a oferi autorităților instrumente pentru a verifica cine se află în spatele capitalului care intră în țară.

Un nou proiect de lege privind investițiile străine în Groenlanda

Situația a făcut ca un proiect de lege privind verificarea investițiilor străine, aflat de mult timp în lucru, să fie finalizat și depus oficial în parlamentul de la Nuuk în octombrie. El a fost conceput inițial, cel puțin în parte, ca o măsură de protecție împotriva unor investiții chineze nedorite. Însă trei dintre surse au spus că accentul s-a schimbat după reluarea ambițiilor lui Trump privind Groenlanda.

„Suntem foarte interesați să colaborăm cu investitori americani, dar nu într-un mod în care să încerce să impună anumite obiective politice”, a declarat deputatul Aqqalu Jerimiassen din partidul Atassut, care face parte din coaliția de guvernare din Groenlanda.

Insula, cea mai mare din lume care nu este considerată totodată un continent (ca Australia) încearcă de mult timp să își diversifice economia, în principal prin atragerea de investiții în sectorul minier. Însă infrastructura limitată, inclusiv lipsa drumurilor care să conecteze cele 72 de orașe ale sale, condițiile climatice extreme și deficitul de forță de muncă au împiedicat progresul în atragerea unui capital străin semnificativ.

Danemarca a alocat fonduri suplimentare pentru infrastructură și alte inițiative de dezvoltare, iar Uniunea Europeană a propus la rândul ei o creștere semnificativă a finanțării pentru teritoriul autonom danez. Cu toate acestea, economia națiunii arctice stagnează, cu o creștere de doar 0,2% în 2025 și un deficit semnificativ al finanțelor publice.

Lumina caldă a apusului de soare reflectată pe clădiri rezidențiale, în timp ce oamenii merg pe o stradă acoperită de zăpadă, în Nuuk, Groenlanda, pe 21 ianuarie 2026, FOTO: Mads Claus Rasmussen / AFP / Profimedia

Groenlanda introduce verificări obligatorii ale investițiilor în anumite domenii

Dezbătut într-o primă lectură ce a avut loc în noiembrie, proiectul de lege privind verificarea investițiilor este programat pentru discuții suplimentare în aprilie și este așteptat să fie adoptat în aceeași lună. Proiectul obligă investitorii străini să dezvăluie originea fondurilor și dă autorităților puterea de a respinge tranzacțiile dacă afilierile politice sau intențiile investitorilor ridică motive de îngrijorare.

„Dacă cineva lucrează pentru Trump, vom afla prin această lege de verificare. Este vorba despre propria noastră securitate”, a subliniază Jerimiassen.

Proiectul de lege propus nu vizează în mod explicit anumite țări, dar încurajează cooperarea cu aliații, indicând că investitorii americani și europeni ar putea fi supuși unui control mai redus comparativ cu cei chinezi. Cu toate acestea, el oferă autorităților groenlandeze prerogativele necesare pentru a analiza investițiile străine considerate o amenințare la adresa securității.

„Scopul legii este de a preveni ca investițiile străine să reprezinte o amenințare la adresa securității sau ordinii publice din Groenlanda”, se arată în textul legislativ. În plus, obiectivul său este de a consolida securitatea „Groenlandei și a aliaților săi, inclusiv a statelor membre NATO”.

Investițiile străine în infrastructura critică, IT și sisteme de date clasificate, materii prime și minerit, energie hidroelectrică și companii deținute de stat vor necesita verificare obligatorie în baza legii propuse.

Legislația este limitată la domeniile aflate sub jurisdicția Groenlandei și nu se extinde asupra activităților militare ale SUA pe insulă, care vor rămâne sub supravegherea Danemarcei. Una dintre cerințele formulate de administrația Trump este ca SUA să primească control deplin asupra teritoriului pe care se află bazele americane.

Un deputat spune că Groenlanda își dorește în continuare capital american

Drew Horn, un fost consilier de rang înalt în prima administrație Trump, a anunțat luna trecută planuri pentru un centru de date de mai multe miliarde de dolari în Groenlanda – genul de proiect pe care unii parlamentari de la Nuuk îl consideră drept o dovadă a necesității unor reguli de verificare mai clare.

Guvernul Groenlandei a declarat că nu a primit nicio cerere sau solicitare oficială legată de această propunere.

Horn, care conduce acum o firmă de investiții și consultanță, a declarat pentru Reuters că proiectul nu are legături politice și că nu are nicio îngrijorare privind îndeplinirea eventualelor cerințe de verificare din Groenlanda.

„Groenlanda își dorește capital american, dar ne temem de motive politice ascunse în spatele anumitor investitori privați din SUA”, a declarat pentru Reuters un membru al legislativului groenlandez, vorbind sub protecția anonimatului din cauza naturii delicate a subiectului.

Negocierile dintre Groenlanda și SUA privind accesul și prezența pe insulă sunt în curs, iar Trump insistă în continuare asupra unui „acces total” la insulă.

Naaja Nathanielsen, ministra groenlandeză pentru afaceri economice, a susținut în comentarii făcute pentru Reuters că legea privind verificarea investițiilor străine nu a fost redactată ca răspuns la interesul SUA și că ea continuă să primească favorabil investițiile americane.

Totuși, dacă negocierile dintre SUA și Groenlanda ar eșua, afirmă ea, „atunci, desigur, ar trebui să ne reevaluăm poziția”. „Dar nu suntem încă în acel punct”, subliniază ea.

Ministerul locuințelor din Groenlanda a precizat că restricțiile privind proprietățile impuse anul trecut au fost o măsură de precauție, care nu a fost legată de date specifice, ci a avut scopul de a menține controlul asupra disponibilității locuințelor din Nuuk.