Intervenția SUA în Iran, criticată dur de generalul pe care Trump l-a pus șef la Pentagon în primul său mandat: „Ne aflăm într-o situație dificilă”
James Mattis, fostul secretar american al apărării în timpul primului mandat al președintelui Donald Trump, a oferit o analiză sumbră asupra situației din Strâmtoarea Ormuz, criticând noua administrație de la Casa Albă pentru ceea ce generalul în retragere afirmă că a fost un eșec în a gândi strategic în legătură cu Iranul, relatează Axios.
„Doamnelor și domnilor, ne aflăm într-o situație dificilă și nu pot identifica prea multe opțiuni bune”, le-a spus fostul general al Pușcașilor Marini americani la marea conferință pe teme de energie CERAWeek, organizată la Houston.
Ediția de anul acesta a fost marcată de incertitudinile privind viitorul unui conflict care a provocat perturbări istorice ale aprovizionării cu petrol și gaze. Mai mulți directori din industria petrolieră care au urcat pe scenă l-au contrazis direct pe Chris Wright, secretarul american pentru energie, care a încercat să dea asigurări că criza energetică provocată de războiul început pe 28 februarie nu este atât de gravă.
În ceea ce-l privește pe Mattis, acesta a afirmat că, dacă președintele Trump declară victoria și retrage forțele militare americane, Iranul „ar spune acum că deține Strâmtoarea”.
„Cred că am putea vedea o taxă pentru orice navă care traversează strâmtoarea, ceva complet nesustenabil pe piața internațională”, a continuat generalul în retragere.
Mattis spune că protejarea tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz ar fi dificilă chiar și împotriva unui Iran slăbit
El a subliniat că obiectivele strategice generale ale SUA și ale Israelului față de Iran rămân „neclare”.
„Americanii luptă într-un război clar limitat, iar ceea ce vedem este o situație în care folosirea avioanelor pentru atacuri nu poate compensa niciodată lipsa unei strategii”, a mai afirmat James Mattis.
Mattis a explicat și de ce protejarea navelor ce vor să treacă prin Strâmtoarea Ormuz ar reprezenta o provocare majoră, ce nu ar acoperi oricum vulnerabilități semnificative. În acest sens, el a spus că inclusiv un Iran slăbit păstrează capacitatea de a ataca navele de pe coastă, pe o întindere vastă de litoral din întreaga regiune.
„Dacă te uiți la coasta Golfului Texas, sunt aproximativ 590 de kilometri, ceea ce vă oferă o idee despre cât de dificil va fi pentru Marina SUA să protejeze navele pe această rută de transport: 965 de kilometri de-a lungul Golfului, 160 de kilometri prin strâmtoare și apoi în larg”, a spus Mattis.
„Și ei au rachete de croazieră anti-navă care pot fi lansate de pe spatele unei camionete și pot ajunge la 160 de kilometri. Asta este problema”, a mai spus generalul american.
Generalul spune că SUA are nevoie de o apreciere strategică a războiului din Iran și situației din Orientul Mijlociu
Mattis, un veteran al războaielor din Golf, Afganistan și Iran, a fost primul șef al Pentagonului numit de Trump după ce a câștigat alegerile prezidențiale din 2016. El și-a dat demisia în decembrie 2018, din cauza neînțelegerilor cu președintele republican. Trump l-a criticat în termeni duri ulterior.
Suzanne Maloney, vicepreședinta pentru politică externă al think tank-ului Brookings Institution, a declarat la rândul ei la conferința CERAWeek că obiectivul SUA de a răsturna liderii iranieni și de a obține schimbarea regimului de la Teheran s-a dovedit extrem de dificil de realizat.
„Cine cunoaște iranienii și țara știe că există speranță și optimism enorm pentru Iran, dar, din păcate, acest regim s-a dovedit foarte eficient în a supraviețui”, a spus Maloney, care a participat la o discuție cu public împreună cu Mattis.
Ambii au spus că abordarea crizei energetice va necesita colaborarea SUA cu aliații.
„Concluzia este că nicio țară nu poate rezolva singură problema actuală a pierderii aprovizionării cu energie”, a spus Mattis.
„Așadar, dacă pornim de la această apreciere strategică a situației, se poate vedea rolul aliaților, fie pe partea militară, fie prin sancțiuni economice, pentru a face unele dintre lucrurile care ar forța Iranul să se așeze la masa negocierilor”, a subliniat el.