INTERVIU Avertismentul primului candidat asumat LGBTQ+ la alegerile parlamentare: „Văd cum vin proiecte de legi draconice. Te întrebi spre ce ţară ne îndreptăm” 

Persoanele LBGTQ+ ar putea avea un reprezentant în Camera Deputaţilor. Activistul Florin Buhuceanu se află pe locul 2 pe lista candidaţilor din partea partidului REPER pentru Camera Deputaţilor în Bucureşti. De ce şi-a propus să devină parlamentar şi care crede că sunt şansele sale pentru a câştiga şi voturi din afara comunităţii pe care o reprezintă?

Este unul dintre cei mai cunoscuţi activişti pentru drepturile omului şi militanţi LGBTQ+. Ca preşedinte al Asociaţiei Accept, Florin Buhuceanu s-a implicat în eliminarea legislației penale ce pedepsea cu închisoarea relațiile dintre persoane de același sex. A coordonat primul marş Pride în Bucureşti, în 2005. 

Anul trecut, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a admis plângerea sa şi a altor 20 de cupluri şi a obligat România să recunoască și să protejeze din punct de vedere legal familiile gay, după ce a stabilit că a încălcat articolul 8 al Convenției care protejează dreptul la viața privată și de familie.

După o carieră de activist civic, Florin Buhuceanu (53 de ani) a intrat în politică şi candidează pentru un loc în Camera Deputaţilor din partea partidului REPER, înfiinţat după ruperea din USR a facţiunii conduse de Dacian Cioloş. Se află pe locul 2 pe lista partidului de la Bucureşti, după deputatul Cătălin Teniţă. 

Potrivit ultimului sondaj de opinie INSCOP, realizat în perioada 11-18 octombrie, partidul REPER este cotat cu un scor de 2,5%, sub pragul care i-ar permite intrarea în viitorul Parlament.

HotNews.ro a vrut să afle care este agenda primului candidat din comunitatea LGBTQ+ la alegerile parlamentare şi ce-l motivează să renunţe la activitatea civică pentru politică. Tema drepturilor minorităților sexuale se află și pe agenda altei formațiuni politice, Partidul Sens, fondat în jurul europarlamentarului Nicu Ștefănuță. Partidul Sens pledează pentru drepturi egale pentru minoritățile sexuale și pentru legiferarea parteneriatului civil.

„Reprezentăm 9% din populaţia României”

HotNews.ro: Sunteţi candidat la alegerile parlamentare. Cum vă descrieţi în această postură?
Florin Buhuceanu: Sunt un bărbat gay care ia foarte în serios agenda drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Menirea pentru care am lucrat în interiorul societăţii civile a fost pentru a ne asigura că progresăm şi nu involuăm. Că venim cu o legislaţie care să ne protejeze pe fiecare dintre noi. În 2001, am reuşit, cu sprijinul multor partide occidentale, să punem presiune pe România să scoată legislaţia anti-gay, să elimine faimosul articol 200 din Codul Penal, care ne incrimina vieţile, ne transforma în infractori destinaţi să cunoaştem viaţa de închisoare între 1 şi 5 ani.

Am reuşit să susţinem proiecte de legi pe tema discriminării, care aşază România în zona ţărilor performante din acest punct de vedere. Am reuşit să convingem lumea să meargă la un referendum care ar fi deschis cutia Pandorei – atunci când creezi modificări constituţionale doar pentru un singur grup de populaţie, lucrurile o iau razna. Cealaltă iniţiativă cetăţenească era iniţiativa anti-avort, la care au renunţat doar temporar.

– Sunteţi cunoscut drept activist civic. De ce candidaţi?
– Suntem într-un moment în care stagnăm în materie de drepturi ale persoanelor LGBT, ale tinerilor, suntem în involuţie în ce priveşte apărarea tinerilor care consumă substanţe, vedem din ce în ce mai mult o creştere a fundamentalismului şi a tendinţelor radicale în societate, foarte uşor de instrumentalizat politic. Sunt membru al Consiliului Economic şi Social şi văd cum vin proiecte de legi care ajung în Parlament şi care sunt draconice. Te întrebi spre ce ţară ne îndreptăm. Rămân un militant în ciuda hainei de june politician pe care o port acum, cred în agenda drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi ăsta va fi rolul meu în Parlament.

Dacă e OK ca o grupare minoritară din România să aibă zero reprezentare parlamentară, deşi reprezentăm 9% din populaţia României, nu mergeţi la vot, nu mă susţineţi. E un moment realmente de cotitură, când ai o creştere a populismului şi extremismului de tip AUR şi SOS România, care riscă să ajungă la 30%, nu vreau să-mi imaginez cum va arăta Parlamentul.

– Dar nu prea aveţi şanse, mai ales dacă ne gândim la votul util...
– Avem toate şansele să intrăm în Parlament. Reprezentăm grupuri care nu au încă o voce: comunitatea LGBT, tineri care trebuie să fie reprezentaţi, femei care se tem pentru accesul lor la diferite servicii de sănătate sexuală şi reproductivă.

De ce spune că politicienii preferă o „retorică a fricii” despre cuplurile LGBT

– „Societatea nu e pregătită” şi „o mare parte a populaţiei este împotriva cuplurilor de acelaşi sex”. Cât de relevante credeţi că sunt aceste argumente?
– Până la urmă, obligaţia noastră este să vorbim despre temele importante pentru societate, chiar dacă acele teme nu se aud. E o lungă listă de teme care ne privesc pe fiecare dintre noi. O reprezentare mai bună a taberei progresiste va echilibra Parlamentul care riscă să devină conservator sau extrem conservator. Vrem asta în România anului 2025. E o întrebare pentru cei care vor ieşi la vot. 

– Temele pe care le enunţaţi dezbină cel mai des societatea românească, mai ales acum, în prag de alegeri. 
– Politicienii sunt cei care dezbină. Uitaţi-vă la cifre! Avem deja o majoritate încă timidă pe tema dreptului la viaţă de familie pentru persoane din comunitatea LGBT. E o schimbare uriaşă din momentul în care mi-am început viaţa ca activist apărând drepturile comunităţii mele. Avem peste 70% dintre români care cred că este nevoie de informare şi educare pe teme de sănătate, inclusiv sănătate sexuală şi reproductivă. 

– Sunt persoane care spun că nu sunt anti-avort, ci pro-viaţă, care cred că educaţia sexuală în şcoli îi învaţă pe copii cum să facă sex şi care afirmă că nu ştiu să explice copiilor că doi bărbaţi se ţin de mână pe stradă. Cum veţi dialoga cu ei? 
– Am tot timpul acest dialog cu oameni din clasa politică. Şi, dincolo de retorica de partid, oamenii aceştia înţeleg care e miza. Înţeleg că este nevoie de protecţie pentru familiile noastre şi pentru familiile heterosexuale care nu sunt bazate pe căsătorie. Înţeleg de ce copilul lor trebuie să aibă acces la un anumit tip de informaţie. Dar preferă să folosească o retorică a fricii pe care o justifică politic. Ei cred că în felul acesta îşi servesc electoratul. E o politică perdantă, pentru că ştim ce cred tinerii pe subiectele acestea. Şi ei se vor exprima la vot.

– Care e viziunea dumneavoastră despre sistemul de sănătate din România? 
– Mă uit la tot soiul de situaţii în care vedem clar cum accesul la servicii de sănătate e blocat. E un sistem de sănătate care nu funcţionează, iar propunerea noastră merge în zona de digitalizare. Avem nevoie de educaţie şi acces la informaţii despre sănătate plecând din şcoală. Cerem investiţii în zona de nutriţie pentru şcolari. 

– Ce problemă vă preocupă în sistemul de justiţie? 
– Politicienii noştri spun că hotărârile judecătoreşti pot si ignorate într-un stat de drept. Hotărâri ale CEDO, precum cea pronunţată în septembrie 2023, prin care România are obligația de a asigura recunoașterea și protecția adecvată a relațiilor între persoane de același sex. Aceste hotărâri trebuie aplicate fără întârziere prin modificarea Codului Civil. Am dat exemplul vieţii de familie, pentru că mă defineşte: trăiesc într-o relaţie de cuplu de aproape 10 ani şi vreau ca familia mea să fie protejată legal. Vreau să am acces la aceleaşi servicii de sănătate, la acelaşi tip de asigurare medicală. Mă uit cu îngrijorare la iniţiative legislative care sporesc pedepsele cu închisoare pentru persoane care consumă substanţe. Am venit cu un proiect de lege curajos: să nu se incrimineze consumul de canabis până la 3 grame. Pare o aventură radicală, dar asta e realitatea de astăzi. Tinerii consumă substanţe şi trebuie nu să-i trimitem în închisoare, ci să avem centre de sprijin pentru ei.

– Ce planuri aveţi pentru reducerea decalajelor economice? 
– Am propus o serie întreagă de iniţiative care vizează economia verde, digitalizarea, simplificarea proceselor administrative. E nevoie de un mediu stabil juridic pentru cei care operează în spaţiul economic, pentru că asistăm la o mulţime de schimbări ale Codului Fiscal. Primele victime sunt antreprenorii, care vor fi ucişi de un mediu din ce în ce mai stufos, cu zero predictibilitate. 

Urmăriţi dialogul integral pe canalul de YouTube al podcastului HotSpot!