INTERVIU „Bolojan și-a consolidat puterea în partid și guvern după alegerile din București, dar are o mare problemă în coaliție” / Ce mișcare a PSD anticipează doi tineri politologi: „Bolojan se va opune cu toate puterile”

Ce poate urma pentru coaliția de guvernare după alegerile din Capitală, cu doi mari pierzători – PSD și USR? Cel mai probabil, aceeași instabilitate, cu PSD, care va continua jocul dublu și va amenința cu ieșirea de la guvernare și votarea unei moțiuni de cenzură cu AUR, consideră politologii Vlad Adamescu și Răzvan Petri. 

După eșecul lui Daniel Băluță în alegerile pentru Primăria Capitalei, unul dintre scenarii este retragerea PSD de la guvernare. O astfel de decizie și „susținerea unui guvern minoritar PNL – USR – UDMR, pe care să-l saboteze, nu este exclusă, dar ar însemna ca PSD să renunțe la rotativa planificată pentru 2027, când efectul măsurilor de austeritate ar începe să se facă resimțit în termeni bugetari și situația economică să se îmbunătățească”, crede politologul Vlad Adamescu. 

„Pentru PSD, angajamentul actual are avantaje clare, pentru că nu ei decontează măsurile de austeritate deși sunt la guvernare, ci premierul Ilie Bolojan alături de PNL și USR, și pentru că vor putea adopta măsuri pentru baza lor electorală din 2027, care să se facă simțite fix înaintea alegerilor locale și parlamentare din 2028”. 

Într-un interviu acordat pentru publicul HotNews, Vlad Adamescu și Răzvan Petri vorbesc despre impactul pe care îl poate avea în coaliție rezultatul alegerilor din București, câștigate de Ciprian Ciucu, urmat de Anca Alexandrescu.

• Politologii Vlad Adamescu și Răzvan Petri au 25 de ani și sunt fondatorii Politica la Minut, un proiect prin care le explică tinerilor, prin postări pe Instagram, în special, cum „funcționează Uniunea Europeană și politica românească”, conform propriei descrieri.

Vlad Adamescu este licențiat în Științe Politice la King’s College London și are un master în Politici Publice Europene și Internaționale la London School of Economics (LSE).

Răzvan Petri este licențiat în Științe Politice la King’s College London, master în Politici Publice la University College London (UCL). 

De ce AUR „e într-o poziție bună”. „Anca Alexandrescu nu a câștigat, lucru care l-a făcut pe Simion să zâmbească”

– Ce inseamnă acest scor din alegeri pentru USR, PSD si AUR?
– Răzvan Petri: USR și PSD au cel mai mult de pierdut. USR a căzut de la aproximativ 27% la Consiliul General București, în 2024, la 14%, acum, cu Cătălin Drulă. În orașul în care se luptau cu PSD de la egal la egal și aveau un bazin semnificativ, scorul înseamnă că este nevoie de o altă garnitură de lideri la nivel local, o reașezare a strategiei electorale pe noi baze.

Înseamnă, desigur, și o poziție slăbită în interiorul coaliției. Coaliția nu are nevoie de USR pentru a-și asigura majoritatea, iar USR este acum la finalul unui ciclu caracterizat de o demisie din guvern, un scandal având în centrul său ministra Mediului și acum o înfrângere usturătoare la București. Chiar dacă amplificarea acestor scandaluri a avut și miză electorală, este greu pentru USR să își jutifice acum poziția în coaliție. Puterea este acum mai degrabă la Ilie Bolojan, care are nevoie de sprijinul lor.

PSD are un scor mai slab decât ne așteptam. A pierdut fiecare sector în favoarea PNL, iar la sectorul 4, sectorul candidatului PSD, Băluță a câștigat la limită. Anca Alexandrescu este pe locul doi într-un oraș în care PSD era favorit.

Sorin Grindeanu este, totuși, ușurat că nu are un alt lider validat prin vot și aflat într-o funcție care îi oferă vizibilitate, dar pentru a putea să o considere o victorie personală, Băluță ar fi trebuit să iasă pe locul 2, mai aproape de Ciucu. Scorul poate oferi și un motiv de a ieși de la guvernare, erodarea la guvernare putând fi o cauză pentru eșec, dar simpla amenințare cu ruperea coaliției fără vreo acțiune clară ar vulnerabiliza și mai mult partidul – de câte ori poți să ameninți cu ieșirea și să fii crezut?

AUR este într-o poziție bună. George Simion nu a înregistrat un eșec, scorul AUR la capitală a crescut semnficativ față de localele din 2024, în timp ce Anca Alexandrescu nu a câștigat, lucru care l-a făcut pe Simion să zâmbească. La fel ca pentru Grindeanu – o nouă personalitate politică cu funcție cu vizibilitate ar fi însemnat o amenințare. 

„PSD pierde teren în fața AUR, iar liderii PSD nu au o strategie”

⁃ Rezultatul PSD este unul neașteptat, dacă e să ne luăm după sondajele de opinie. Daniel Băluță a încheiat cursa pe locul 3. A fost chiar la câteva sute de voturi de a pierde chiar și în Sectorul 4, pe care îl conduce. Cum ne explicăm acest rezultat?
– Răzvan Petri: PSD pierde teren în fața AUR, iar liderii PSD nu au o strategie pentru a remedia acest lucru. Sorin Grindeanu spunea recent că problema PSD este că nu este destul de prezent în social media. Am văzut în această campanie, mulțumită EFOR, că Daniel Băluță este campion la vizualizări pe TikTok, dar acest lucru nu l-a ajutat prea mult. Mai mult, PSD crede că problema sa este că nu este destul de conservator, motiv pentru care au și eliminat mențiunea de partid „progresist” din statut, dar cred că, la fel ca la USR, explicațiile sunt mai adânci.

În primul rând, la nivel local logica este alta față de cea la nivel național (contează și partidul, dar este doar o parte a ecuației). La nivel local, contează atașamentul față de candidat, cât de interesat este de problemele locale, cât de credibil este în rezolvarea unor probleme.

Băluță este credibil ca administrator, dar nu ca politican onest. Are legături cu clanuri, nu era extraordinar de charismatic sau de plăcut de bucureșteni. La nivel de „CV” de primar, Ciucu a reușit să se portretizeze ca fiind un mai bun administrator și mai credibil în a rezolva problemele administrației locale. Mai mult, în cursă a fost o figură politică nu foarte diferită de Gabriela Firea, care a atras și electorat PSD.

În al doilea rând, partidul l-a tras în jos. PSD nu are o reputație bună, nu mai are nici în București. PSD nu mai reușește să atragă bazinul tradițional social-conservator și centru-stânga economic, iar mimarea strategiilor AUR doar validează subiecte pe care AUR le aduce în discuție. Oamenii preferă originalul, nu copia, așa cum ne arată experiența altor partide la nivel european. A contat și furia pe partidele mainstream, de guvernământ, furie care le afectează pe toate, dar electoratul PSD este cel mai vulnerabil.

„PSD are cu o problemă existențială pe care cu greu o poate rezolva”

⁃ PSD pune multe presiuni în coaliție. Acum, după acest rezultat, partidul se laudă cu victoriile din celelalte localități unde au avut loc alegeri – mai ales cu Marcel Ciolacu la Buzău. După aceste alegeri, va mai avea PSD aceeași forță de a pune condiții și presiune pe celelalte partide din coaliția de guvernare?
– Vlad Adamescu: PSD se confruntă cu o problemă existențială, pe care cu greu o poate rezolva: migrarea electoratului lor înspre AUR, care oferă o platformă politică mai aliniată cu baza de votanți a partidului (de stânga economic, conservatoare pe plan social, naționalistă și ușor eurosceptică). Înainte de 2020, această aripă era acoperită integral de PSD. De exemplu, în 2014, PSD defila cu sloganul „mândri că suntem români”.

Singurele pârghii cu care PSD își păstrează cele 20% din sondaje sunt rețelele clientelare pe care și le-a dezvoltat de-a lungul a 35 de ani în toată țara, dar mai ales în Sud și în Moldova: pentru susținătorii PSD, votul se acordă clientelar, în schimbul existenței continuate a acestor rețele de patronaj politic. Dacă un alt partid, precum AUR, demonstrează în mod credibil că poate prelua și dezvolta aceste rețele de patronaj, viitorul PSD este sub pragul electoral la finalul anilor 2030. 

Pe termen scurt, PSD va încerca să-și flexeze mușchii și să încerce să dicteze termenii coaliției de guvernare, inclusiv prin încercarea de excludere a USR de la guvernare, pentru a demonstra rețelelor din teritoriu că își menține controlul asupra țării. 

Voturile Ancăi Alexandrescu sunt și voturile AUR?

⁃ Are AUR un bazin electoral atât de mare în Capitală sau sunt și voturi care au mers spre Anca Alexandrescu dar nu ar merge niciodată către un alt candidat AUR?
= Răzvan Petri: O întrebare bună. Este greu să ne dăm seama în lipsa de date și de studii, iar analizele pe care le facem aici sunt mai aproape de „educated guesses” decât de analiză matematică. Ce se poate spune totuși este că bazinul AUR s-a lărgit după prezidențialele anulate și cele reluate din mai, iar pentru cei care au votat AUR înainte este mai ușor să voteze AUR a doua oară.

Evident, a contat și popularitatea și populismul Ancăi Alexandrescu, o figură politică nu departe de Gabriela Firea care a furat voturi de la PSD. Este, totuși, foarte posibil ca figuri mai anoste să nu reușească să strânga atâtea voturi, precum Mihai Enache anul trecut, dar este greu de estimat după momentul decembrie 2024 cât de adâncă este rana pe care anularea a produs-o și cât de puternică este furia oamenilor. 

„Grindeanu va cere, probabil, ieșirea USR de la guvernare. Bolojan se va opune cu toate puterile”

– Ce poate urma acum pentru coaliția de guvernare? Este o idee bună pentru partidele aflate la guvernare ca actuala coaliție sa funcționeze până în 2028? Știm ca partidele aflate la guvernare se erodează. Practic, se creează culoar liber pentru partide noi și pentru AUR. 
– Vlad Adamescu: Cel mai probabil, urmează menținerea status-quo-ului, așa cum ne-am obișnuit în ultima jumătate de an: o coaliție instabilă, incapabilă să facă mari reforme, având în vedere interesele divergente ale celor patru partide. PSD va continua jocul dublu și va amenința cu ieșirea de la guvernare și votarea unei moțiuni de cenzură cu AUR.

Sorin Grindeanu va cere, probabil, ieșirea USR de la guvernare, la care Ilie Bolojan se va opune cu toate puterile. 

Ilie Bolojan și-a securizat scaunul de la Palatul Victoria, cel mai probabil, până la rotativa din 2027. Va fi greu pentru PSD să obțină ieșirea la guvernare a unui USR slăbit de rezultatul de la Capitală, atâta timp cât Ilie Bolojan rămâne premier. La parlamentarele din 2028, partidele pro-europene vor reuși să obțină peste 50% din voturi și vor rămâne la guvernare împreună, pentru că nimeni nu va dori să fie partener junior pentru AUR. 

Lipsa reformelor este problematică și pe plan extern, în condițiile în care fondurile din viitorul Cadru Financiar Multianual 2028 – 2034 (bugetul pe 7 ani al UE) vor fi distribuite după principiul „bani pentru reforme”, similar fondurilor din PNRR. Probabila blocare a fondurilor europene va provoca nemulțumire în societate, cum deja se întâmplă în Ungaria de exemplu, unde banii sunt blocați din cauza încălcării statului de drept. 

„Pentru PSD, angajamentul actual are avantaje clare, pentru că nu ei decontează măsurile de austeritate”

⁃ Considerați că va rezista coaliția de guvernare sau credeți că PSD va face pasul spre opoziție, pentru a-și încărca bateriile pentru alegerile din 2028?
– Vlad Adamescu: Retragerea spre opoziție a PSD și susținerea unui guvern minoritar PNL – USR – UDMR pe care să-l saboteze nu este exclusă, dar ar însemna ca PSD să renunțe la rotativa planificată pentru 2027, când efectul măsurilor de austeritate ar începe să se facă resimțit în termeni bugetari și situația economică să se îmbunătățească.

Pentru PSD, angajamentul actual are avantaje clare, pentru că nu ei decontează măsurile de austeritate, deși sunt la guvernare, ci premierul Ilie Bolojan alături de PNL și USR, și pentru că vor putea adopta măsuri pentru baza lor electorală din 2027, care să se facă simțite fix înaintea alegerilor locale și parlamentare din 2028. 

„USR a ținut cu încăpățânare de un candidat despre care știau că va obține un scor mult prea mic”

⁃ Cum credeți că va arăta viitorul USR, celălalt mare perdant al alegerilor? Deși candidatul partidului a avut susținerea președintelui, fost primar al Capitalei, Cătălin Drulă s-a clasat pe locul 4 în final.
– Răzvan Petri: USR este împins într-un colț de acest rezultat. După săptămâni de atacuri, fie că sunt justificate sau nu, USR a ținut cu încăpățânare de un candidat despre care știau că va obține un scor mult prea mic pentru potențialul partidului la București. Drulă este la al doilea eșec electoral după alegerile europarlamentare din 2024 când, sub patronajul său, Alianța Dreapta Unită a luat aproximativ 8% în alegeri după ce toată campania a fost centrată în jurul președintelui USR.

Cătălin Drulă și conducerea USR din ultimii ani au pus partidul pe o traiectorie de dreapta, aproape imposibil de diferențiat de actualul PNL. Dacă ideologic alegătorii nu pot distinge între cele două, atunci bătălia se duce pe personalități și CV, luptă pe care Drulă a pierdut-o cu Ciprian Ciucu, deși nici cel din urmă nu este fără pete sau mai puțin arogant. Totuși, problema mai mare a USR este una de poziționare strategică într-o Românie aflată în plină schimbare.

Partidul s-a construit pe un vechi clivaj politic, unul în care prioritară pentru partidele noi era lupta cu urmașii nomeclaturii comuniste sau FSN-iste. Astăzi, USR nu este încă pregătit să ofere răspuns la întrebări legate de nivelul de trai și inegalități socio-economice, spre exemplu.

Consensul internațional și societal care asigura creștere economică și stabilitate ideologică s-a prăbușit în ultimii ani, iar partidul încă are în repertoriu teme care rezonează cu un public din ce în ce mai restrâns – anticorupție, transparență, meritocrație bazată pe credențialism, intervenție minimă în economie. Chiar dacă primele două teme sunt importante, ele nu mai sunt la fel de relevante ca în 2016, mai ales când extrema dreaptă pare mai credibilă în a le rezolva – cu forța. 

„Drulă ar fi putut învăța din eșecul Elenei Lasconi și din încăpâțânarea acesteia”

⁃ Cât de mult va costa USR faptul ca nu au retras candidatul desi era clar, probabil și conform sondajelor pe care le aveau ei, ca acesta nu va performa? Dacă ar fi câștigat Anca Alexandrescu am fi putut spune ca și USR a pus umărul la victoria candidatei susținute de AUR?
– Vlad Adamescu: Retragerea lui Cătălin Drulă din cursa pentru București, eventual în poziția de ministru al apărării, i-ar fi salvat cariera politică și ar fi cruțat partidul de umilința pe care a suferit-o, care pericilitează și continuarea la guvernare a USR. Drulă ar fi putut învăța din eșecul Elenei Lasconi și din încăpâțânarea acesteia de a rămâne în cursa pentru Cotroceni, dar a preferat să nu se retragă, susținut și de Președintele României, Nicușor Dan, care nu-și dorea victoria lui Ciprian Ciucu. 

USR trebuie să aibă un moment de reflecție cât mai curând. Deși este cel mai credibil partid când vine vorba de guvernarea Bucureștiului și de lupta împotriva dezvoltatorilor imobiliari nepopulari (aici PNL București are carențe foarte mari), a reușit să obțină doar 13,8% din voturi.

USR a promovat un candidat inteligent, dar complet necarsimatic, incapabil să înțeleagă cum ar putea cineva să nu-l voteze, deși nu demonstrase vreodată vreun interes aparte pentru București, care mai avea și dezavantajul de a fi deputat de Timiș la al treilea mandat, aruncat în luptă cu primari de sector cu experiență care, cu toate păcatele lor, au livrat pentru locuitorii sectoarelor lor.

În prezent, partidul este un exemplu de manual de științe politice de aplicare a legii „de fier” a oligarhiei, teoretizată de Robert Michels în 1911, potrivit căreia în toate birocrațiile (și mai ales în partidele politice), tendința este către preluarea întregii puteri de către o clică restrânsă, care manageriază apoi autoritar organizația. Epurările continue, conduse de o grupare restrânsă, din care Cătălin Drulă a făcut parte, au dus la fondarea unor noi formațiuni politice sau la candidaturi independente, care taie consistent din scorul partidului la majoritatea tipurilor de alegeri. 

În mod similar, insistența liderilor USR pentru „un vot” util la alte alegeri li s-a întors și le-a explodat în față, având în vedere că bucureștenii au considerat că votul util este unul pentru Ciprian Ciucu, nu pentru Cătălin Drulă. 

Nu am putut nici să nu remarc că unii lideri USR au considerat ok să posteze „rezultate” ale unor exit-poll-uri care s-au dovedit fanteziste, în ziua votului, lucru interzis de art. 75 (2) din Legea nr. 115/2015. Exit-poll-urile fictive susțineau că propriul candidat ar fi fost pe primul loc. Astfel de practici au fost criticate în repetate rânduri de USR cu alte ocazii, de exemplu la alegerile locale de anul trecut.