Consumul este singura variabilă pe care Europa, și implicit România, o poate controla pentru a reduce presiunea asupra pieței, spune Cristian Signoretto, președintele Eurogas, asociația europeană a industriei gazelor, într-un interviu pentru HotNews.
Prețul gazelor pe piața din Europa a crescut în această toamnă la maximul ultimilor trei ani, iar depozitele de gaze sunt la minime istorice.
Criza din Strâmtoarea Ormuz, cererea de gaze lichefiate din Asia sau vremea de afară sunt principalele variabile care pot impacta semnificativ prețurile.
Ce poate face România în această stare de incertitudine și la ce scumpiri se pot aștepta consumatorii.
HotNews: Care este estimarea dumneavoastră în ceea ce privește prețul gazelor în Europa în această iarnă? Cristian Signoretto: Am văzut deja o creștere semnificativă. Dar este dificil de spus ce se va întâmpla în lunile următoare, pentru că există patru factori care ar putea influența prețul în această iarnă.
Cristian Signoretto. Foto: Eurogas
Ce poate face să explodeze prețurile
Pe de-o parte, avem criza din Strâmtoarea Ormuz, care ar putea fi crucială în stabilirea prețurilor pentru această iarnă. Depinde dacă situația va fi rezolvată sau cel puțin atenuată. Dacă o parte din fluxurile de gaze din Ormuz pot continua să ajungă pe piață, acest lucru poate schimba situația.
Al doilea element este necesarul de gaze naturale lichefiate (LNG) al Asiei. Europa își acoperă 50% din necesarul de gaze prin LNG, dar și Asia se bazează foarte mult pe acesta. Prin urmare, în funcție de cum va fi iarna și de nivelul cererii din Asia, este posibil să trebuiască să concurăm pentru transporturile de LNG în timpul iernii.
Al treilea element este vremea din Europa. De exemplu, în decembrie 2022, când prognozele meteo confirmau tot mai clar că iarna din 2023 urma să fie blândă, prețul a scăzut substanțial în acea lună. Așadar, vremea poate influența puternic evoluția prețului.
Și al patrulea element, care cred că este probabil singurul pe care îl putem controla, este cererea. Așa cum am făcut în 2022-2023, putem adopta politici de economisire a energiei pentru a reduce cererea de gaze și de electricitate și, astfel, pentru a economisi energie în Europa.
Așadar, nu este ușor de anticipat încotro se va îndrepta prețul, deoarece depindem și de factori pe care nu îi putem controla. Un lucru este sigur: volatilitatea va fi foarte mare. Văd fie un context în care prețurile revin la 30-40 de euro pe MWh, pentru că lucrurile se rezolvă într-un fel sau altul și iarna este blândă, fie o situație în care prețurile cresc din cauza vremii reci și a tensiunilor geopolitice persistente.
„Suntem mult mai bine pregătiți decât în 2022”
– Cum stăm față de anul 2022, când au fost prețuri-record la gaze? – În orice caz, suntem mult mai bine pregătiți decât în 2022. Avem mult mai multă infrastructură disponibilă, precum terminale de gaze și conexiuni prin conducte între țările europene. Ne îndreptăm în direcția bună.
– Dar consumatorii sunt pregătiți să facă față acestei crize la iarnă? – Este dificil de spus. În aceste zile, prețurile sunt ridicate, dar companiile petroliere și de gaze încearcă să ajute prin reducerea, în măsura posibilului, a prețurilor la carburanți, gaze și energie electrică. Guvernele, la rândul lor, încearcă să reducă taxarea.
Aceste prețuri ridicate nu sunt bune nici pentru economie, nici pentru consumatori. Singurul lucru pe care îl putem face în Europa este să controlăm și să reducem cererea.
„Taxarea produselor energetice este destul de ridicată”
– În România, nu am redus nivelul de taxare și nici nu există un plan în acest sens în sectorul energetic. Credeți că Guvernul ar trebui să ia acest lucru în considerare? Și, dacă da, care ar putea fi impactul asupra facturilor consumatorilor? – Nu știu exact situația din România, dar, în general, taxarea produselor energetice este destul de ridicată. Reducerea taxării nu este o alegere ușoară pentru guverne.
În cazul consumatorilor, guvernele ar putea avea o anumită marjă de manevră dacă dispun de suficient spațiu bugetar. Însă, în cazul consumatorilor industriali, de exemplu, trebuie să ne asigurăm că nu creăm asimetrii între țările europene, deoarece acest lucru ar distorsiona piața internă. Prin urmare, este important să fim atenți cu o astfel de politică, dacă va fi adoptată.
– Care este cel mai pesimist scenariu pe care îl luați în calcul pentru această iarnă? – De obicei, companiile analizează cotațiile futures. Așteptările sunt ca prețurile să rămână în jurul valorii de 70-75 de euro pe MWh în timpul iernii, dar există scenarii în care prețurile pot crește sau scădea. Depinde de factorii menționați anterior.
Promovarea măsurilor de economisire
– Ce nu ar trebui să facă Guvernul în această situație? – Alegerea bună pe care guvernele au făcut-o de această dată este că nu s-au grăbit să forțeze piața să reumple depozitele cu orice preț.
Îmi amintesc că în 2022, când am văzut cu toții prețurile foarte ridicate, exista o legislație care obliga guvernele să umple depozitele cu orice preț. Așa că ajunsesem să cumpărăm gaze pentru stocare indiferent de preț, iar prețurile au crescut.
De această dată, guvernele au folosit toate mecanismele de flexibilitate disponibile pentru a reduce și a eșalona procesul de reumplere a depozitelor. Iar prețurile au fost menținute la un nivel mai scăzut. Așadar, cred că utilizarea flexibilității în ceea ce privește stocarea gazelor a fost făcută foarte bine.
Acum ne putem aștepta ca guvernele să promoveze măsuri de economisire a energiei. Deși acestea ar putea fi nepopulare, din perspectiva echilibrului economic și al raportului dintre cerere și ofertă, acesta este singurul instrument pe care îl putem folosi pentru a reduce prețurile.
– Deci nu ar fi o idee bună acordarea de subvenții pentru consumatori, de exemplu de la bugetul de stat, pentru a acoperi o parte din factură? – În mod ideal, acest sprijin ar trebui acordat consumatorilor mai vulnerabili. Însă prețul gazelor este determinat de factori globali, așa că nu poți schimba aceste dinamici.
